HomeActualități Românești

Ion Mihai Pacepa, fostul șef al spionajului românesc comunist, a murit la 92 de ani

Ion Mihai Pacepa, fostul șef al spionajului românesc comunist, a murit la 92 de ani

În 2017, Christopher Monckton, al treilea viconte Monckton de Brenchley şi fost consilier al prim-ministrului britanic Margaret Thatcher, l-a numit pe

În 2017, Christopher Monckton, al treilea viconte Monckton de Brenchley şi fost consilier al prim-ministrului britanic Margaret Thatcher, l-a numit pe locotenentul general Ion Mihai Pacepa „cel mai influent om al secolului al XX-lea şi, probabil, al începutului celui al XXI-lea”.

Pacepa a fost omul care a dezvelit o parte a Cortinei pentru a dezvălui dezinformarea care se revărsa din blocul sovietic. Din păcate, pentru majoritatea oamenilor, Pacepa şi munca sa au rămas necunoscute, informează The Epoch Times.

În primele ore ale dimineţii de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea ce o recompensă de 2 milioane USD şi două echipe separate de asasini sponsorizaţi de România n-au putut.

Pacepa s-a născut la Bucureşti în 1928. A studiat chimia industrială la Universitatea Politehnică din Bucureşti, dar, înainte de absolvire, a fost recrutat în agenţia de poliţie secretă a Republicii Socialiste România, Securitatea. A fost iniţial repartizat în departamentul de contrasabotaj al Securităţii. În 1955, a fost transferat la Serviciul de Informaţii Externe.

Pacepa a fost numit şef al staţiei din Frankfurt, Germania de Vest, în 1957. Doi ani mai târziu, a fost numit şef al noului departament de spionaj industrial al României şi a ocupat această funcţie până când a fugit în vest. Începând din 1972, a fost şi şef adjunct al Serviciilor de Informaţii Externe româneşti, consilier pentru dezvoltare industrială şi tehnologică, precum şi mâna dreaptă a lui Nicolae Ceauşescu.

Cu toate acestea, în 1978, şi-a riscat viaţa lăsându-şi în urmă poziţia din vârful piramidei sociale comuniste şi a fugit în Statele Unite. Şi-a asumat misiunea de a avertiza Occidentul despre opresiunea ce se instaurează întotdeauna după ce socialismul şi comunismul ajung la putere. A fost şi a rămas cel mai înalt oficial al blocului sovietic care a fugit vreodată în Occident.

La început, preşedintele Carter nu l-a crezut pe Pacepa şi a dorit să-l dea înapoi pe dezertor în România – lucru echivalent cu o condamnare la moarte. Culmea este că dezinformarea pe care o organizase Pacepa în România, şi cu care otrăvise Occidentul, îl păcălise pe preşedintele SUA, făcându-l să creadă că Ceauşescu este un aliat de încredere. Iar la momentul dezertării sale, tocmai Pacepa era cel care prezenta o imagine foarte diferită.

În cele din urmă, CIA l-a convins pe Carter de buna-credinţă a lui Pacepa, iar agenţiile de informaţii occidentale au exploatat informaţiile pe care le-a furnizat românul. Cea mai importantă a fost explicaţia sa despre modul în care agenţii sovietici plantau dezinformare pentru a înşela şi a submina încrederea în guvernele, liderii, istoria şi instituţiile occidentale – în special în Biserică. Când Pacepa a obţinut, mai târziu, cetăţenia SUA, CIA i-a înmânat o scrisoare prin care îi mulţumea pentru „contribuţia sa importantă şi unică în SUA”.

În România, Ceauşescu a creat o unitate specială a Securităţii care avea o singură sarcină – de a-l asasina pe fostul general. Dictatorul a pus la bătaie, de asemenea, două recompense separate de 1 milion de dolari pe capul lui Pacepa şi l-a trimis pe „Carlos Şacalul” să îndeplinească sarcina, precum şi, în paralel, o a doua echipă de asasini. Aceştia au reuşit să se apropie de ţintă. Identitatea secretă a lui Pacepa a fost compromisă de două ori şi a trebuit să fie supus unei intervenţii chirurgicale plastice şi să-şi reconstruiască viaţa alături de soţia sa americană, o agentă CIA pe care a întâlnit-o în timp ce transmitea informaţiile către americani.

Pacepa şi-a publicat, în cele din urmă, informaţiile în cartea „Orizonturi roşii”, care a expus corupţia şi brutalitatea guvernului Ceauşescu şi a lumii sovietice / comuniste. (Preşedintele Ronald Reagan a numit această carte „biblia pentru relaţiile cu dictatorii”). Cartea a fost tradusă, condensată şi introdusă clandestin în România, unde, în anii ’80, a devenit una dintre lucrările care au motivat românii să sprijine răsturnarea guvernului.

După ce a început să trăiască în Statele Unite, Pacepa şi soţia sa au trăit sub identităţi noi, dar fostul general a continuat să scrie cărţi şi articole sub numele său real, inclusiv volumul din 2013, „Dezinformare: Fost şef de spionaj dezvăluie strategii secrete pentru subminarea libertăţii, atacarea religiei şi promovarea terorismului”, la care am fost coautor. A dorit să rectifice poveştile false la crearea cărora contribuise pe vremea când lucra pentru serviciile de informaţii din blocul sovietic.

Printre cele mai importante piese de dezinformare pe care el a vrut să le corecteze au fost că CIA se afla în spatele asasinării preşedintelui John F. Kennedy, că Papa Pius al XII-lea era pro-german în al doilea război mondial şi că terorismul din Orientul Mijlociu era organic (mai degrabă decât catalizat în interiorul Kremlinului).

Maşina de informaţii a blocului sovietic cultivase toate aceste naraţiuni false în timp ce Pacepa lucra în acea lume. Ultima sa carte, „Operaţiunea Dragon: În interiorul războiului secret al Americii de la Kremlin” (co-autor de R. James Woolsey, fost director CIA, n.t.) tocmai a fost lansată de Encounter Books.

Flirtul actual al Americii cu socialismul l-a îngrijorat extrem pe Pacepa. În calitate de şef al serviciilor de informaţii străine din România comunistă, a lucrat cu agenţi, active şi programe pentru a planta seminţele neîncrederii în minţile americanilor cu privire la implicarea guvernului lor în războiul din Vietnam. El a menţionat că acest tip de dezinformare se întâmplă din nou astăzi, cu o mulţime de „ştiri false” şi tot felul de poveşti (uneori retractate ulterior) care au creat o imagine foarte proastă pentru SUA.

Pacepa a vorbit adesea despre mass-media – mai exact, despre banii din spatele mass-media, care conduc versiunile prezentate oficial şi conversaţiile publice. Pacepa s-a specializat în dezvoltarea poveştilor de acest fel în perioada în care se afla la conducerea comunităţii de informaţii din blocul sovietic. El a contribuit la modificarea atitudinilor americane în cazul subiectelor fierbinţi ale anilor 1960 şi 1970.

Pacepa a declarat că recunoaşte aceleaşi tehnici astăzi, subliniind că mulţi au acum o viziune foarte negativă asupra guvernului lor, dar o viziune pozitivă asupra socialismului.

Mihai Pacepa lasă în urmă soţia cu care a fost căsătorit peste 40 de ani şi o fiică.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0