Criticii acordului nuclear dintre SUA și Arabia Saudită, anunțat recent, au răsuflat ușurați când președintele Trump a postat pe Truth Social că acordul nu va intra în vigoare până când Arabia Saudită nu va recunoaște Israelul și a insistat că acordul „nu permite îmbogățirea materialului”.

Cu toate acestea, acordul prezintă probleme grave, printre care se numără și faptul că — în ciuda postării președintelui Trump — acesta permite îmbogățirea. Administrația și Congresul ar trebui să corecteze acest aspect, analizează WSJ.

Îmbogățirea uraniului poate servi la producerea de combustibil atât pentru reactoare nucleare, cât și pentru arme nucleare. De aceea, în ultimele jumătate de secol, Washingtonul nu a inclus niciodată producția de combustibil nuclear în cadrul acordurilor sale nucleare civile cu statele care nu dețin arme nucleare. În ultimele decenii, alte state importante furnizoare de combustibil nuclear, printre care Franța, Rusia, China, Japonia și Coreea de Sud, au urmat exemplul Statelor Unite.

„Washingtonul ar trebui să continue această politică. Pentagonul a bombardat recent instalațiile iraniene de producere a combustibilului nuclear. Faptul de a oferi Arabiei Saudite o cale de a-și dezvolta capacitatea pe care Forțele Aeriene ale SUA o distrug în Iran nu face decât să dea o imagine proastă ipocriziei. Acest lucru nu numai că ar îngreuna convingerea Iranului să-și limiteze propriul program, dar ar constitui și un exemplu negativ și ar încuraja alți furnizori de materiale nucleare să acționeze în mod necorespunzător”, sunt de părere Matthew Kroenig și Henry Sokolski, analiști WSJ.

Mai important, acest lucru va speria cu siguranță vecinii Riadului. Negociatorii americani au convenit că Iranul poate, după o perioadă de moratoriu, să reia îmbogățirea uraniului. Acordul dintre SUA și Arabia Saudită acordă un privilegiu similar Riadului. SUA au convins Emiratele Arabe Unite să renunțe la producerea de combustibil nuclear, cu condiția ca, în cazul în care Washingtonul ar oferi vreunui vecin condiții mai generoase, EAU să poată renegocia acordul.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Apoi mai sunt Egiptul și Turcia, care construiesc amândouă centrale nucleare de mari dimensiuni. Diplomații americani le-au cerut ambelor țări să renunțe la producerea de combustibil nuclear. Ambele au refuzat. Pe scurt, acordul cu Arabia Saudită ar putea turna „kerosen al proliferării” peste ambițiile nucleare care mocnesc în aceste state.

Secretarul pentru Energie, Christopher Wright, susține exact contrariul. El afirmă că acest acord va „respecta cele mai înalte standarde de siguranță nucleară și neproliferare”. De fapt, acesta reprezintă un nou minim istoric. Acordul nu impune Riadului să adopte modelul de inspecții al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, prevăzut în așa-numitul Protocol adițional. Aceste inspecții permit vizite anunțate cu scurt timp în avans, în orice moment și oriunde. 144 de state au adoptat deja Protocolul adițional; Arabia Saudită l-a refuzat. Se teme că ar putea dori să ascundă ceva.

Departamentul Energiei se grăbește să sublinieze că va dota orice uzină de producere a combustibilului nuclear din Arabia Saudită cu un sistem de tip „cutie neagră”, pentru a preveni deturnarea acestuia în scopuri militare. Aceasta este o gândire iluzorie. Niciun astfel de sistem nu a fost vreodată dezvoltat și nici nu a fost prezentat publicului. Motivul este că acesta nu există.

Cetățenii saudiți nu ar putea fi ținuți la distanță de o fabrică de mari dimensiuni de producere a combustibilului nuclear situată pe teritoriul Arabiei Saudite. Cel puțin, construirea și exploatarea unei astfel de fabrici de tip „cutie neagră” ar face mult mai dificilă detectarea eforturilor Arabiei Saudite de a construi o instalație secretă (posibil cu ajutorul aliatului său dotat cu arme nucleare, Pakistanul). Iar conceptul de „cutie neagră” nu poate oferi niciodată protecție împotriva confiscării de către statul saudit a conținutului acesteia.

Din fericire, acordul despre care se vorbește conține o clauză de ieșire. Acesta nu promite transferul imediat al tehnologiei de îmbogățire a uraniului. Mai degrabă, se angajează să se realizeze un studiu de doi ani asupra acestui concept. Dar nu e nevoie de doi ani pentru a-ți da seama că aceasta este o idee proastă.

„Washingtonul nu ar trebui să se implice în transferul capacității de fabricare a bombelor nucleare către Arabia Saudită sau orice altă țară. Pentru a se asigura că acest lucru nu se întâmplă, domnul Trump — care se mândrește cu obținerea celor mai bune condiții — ar trebui să renegocieze acordul. Alternativ, domnul Trump ar putea pur și simplu să refuze să trimită acest acord nefavorabil către Congres. Dacă îl trimite totuși, legislatorii trebuie să organizeze audieri și să adopte măsuri legislative care să condiționeze punerea sa în aplicare de corectarea acestuia”, concluzionează analiștii.

The post Acordul nuclear cu Arabia Saudită ar putea provoca un dezastru appeared first on TRIBUNA.US.

Înainte de a trece la a doua întrebare, să răspundem la prima aruncând o privire la o știre trecută cu vederea, de la începutul acestei săptămâni, analizează Stephen Green într-un articol PJ Media.

Într-un discurs dur la Organizația Națiunilor Unite – ignorat în mare parte de mass-media mainstream – noul premier israelian Naftali Bennett a amenințat practic că va da startul unui război împotriva Iranului și programului său de armament nuclear.

„Discuțiile nu împiedică centrifugele să se învârtă“, a avertizat Bennett. „Anumite națiuni par să considere că obținerea armei nucleare de către Iran este o realitate inevitabilă, un lucru deja clar stabilit, sau pur și simplu s-au săturat să audă despre acest subiect. Israelul nu are acest privilegiu. Noi nu putem accepta așa ceva. Nu vom accepta. Israelul nu va permite ca Iranul să pună mâna pe arma nucleară“.

Bennett l-a atacat direct pe noul președinte iranian Ebrahim Raisi, brutalul „măcelar din Teheran“, care a ucis un mare număr de protestatari în primii ani ai regimului Mullah.

„Unul dintre martorii acestui masacru a declarat că, atunci când Raisi încheia o rundă de măcel, organiza o petrecere, însușindu-și banii celor pe care tocmai i-a executat și apoi se apuca să mănânce prăjituri“, a spus Bennett. „Cu un astfel de om avem de-a face“.

Citește și Noul președinte al Iranului își justifică rolul în executarea în masă a mii de prizonieri politici

Cu un an în urmă doar, sărbătoream Acordurile Abraham intermediate de Donald Trump, care stabileau o pace de jure – și un acord anti-Iran de facto – între Israel și un număr tot mai mare de națiuni arabe.

Dacă Trump ar fi avut încă patru ani de mandat, se prezicea (cel puțin eu am făcut-o) că Acordurile Abraham ar fi ajuns să includă întreaga lume arabă, Arabia Saudită fiind ultima națiune arabă care să semneze Acordul și cea mai mare realizare.

Avându-i și pe saudiți de partea lor în cele din urmă, chiar și palestinienii ar fi trebuit să se împace cu ideea că Israelul are dreptul de a exista – și de a exista ca națiune evreiască.

Dintre toți președinții americani care au încercat să negocieze o pace arabo-israeliană, numai Trump și-a dat seama că intransigenții palestinieni ar trebui aduși ultimii la masa discuțiilor.

Dacă ar fi pace între arabi și evrei, chiar dacă nu ar fi întotdeauna o pace pe deplin confortabilă, Iranul și ambițiile sale imperialiste ar fi ținute sub control cu succes.

Tot ce trebuia să știe Iranul era că ar fi mult mai puțină dezbinare în regiune pe care să o poată exploata și că America îi sprijină pe toți cei care au semnat Acordurile.

Aceasta a fost misiunea Secretarului de Stat Mike Pompeo și, avându-l pe Jared Kushner la partea de negociere, misiunea părea realizabilă.

Citește și Israel, Emiratele Arabe Unite şi Bahrein semnează la Casa Albă acorduri istorice de pace

Asta se întâmpla anul trecut.

Anul acesta, continuarea Acordurilor Abraham e o linie moartă, iar Israelul – de unul singur – ar putea fi forțat să inițieze ostilitățile împotriva Iranului.

Ce s-a schimbat?

Omul din Biroul Oval și prioritățile sale.

În mai, secretarul de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, a numit acordurile „tactici ale administrației anterioare“.

Tactici? Acordurile au fost o viziune măreață – și chiar vorbesc serios când zic „măreață“.

Lucrurile stau chiar mai rău, președintele Joe Biden a preluat funcția hotărât să restabilească îngrozitorul Acord cu Iranul al fostului președinte Barack Obama.

Conducerea din Teheran știe două lucruri.

Primul este că în prezent, SUA și Israel nu mai sunt apropiate. Al doilea este că lui Biden îi pasă mai mult de o pace falsă cu Iranul decât de o pace reală între Israel și națiunile arabe.

Dacă va începe războiul pe tema programului de armament nuclear al Iranului, Israelul și Iranul vor fi cele care vor lupta – dar Joe Biden va fi răspunzător de sângele vărsat.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

The post Dacă începe războiul între Israel și Iran, vinovat va fi Joe Biden appeared first on TRIBUNA.US.

Vor participa reprezentanți ai Franței, Germaniei, Regatului Unit, Rusiei, Chinei și Uniunii Europene, informează PJMedia.

Statele Unite declară că nu vor ridica sancțiunile impuse Iranului până când aceștia nu își vor respecta limitele în privința programului lor nuclear. Iranul afirmă că nici măcar nu va discuta pe această temă până când SUA nu va ridica sancțiunile.

Nu este clar dacă săptămâna viitoare vor exista discuții directe între cele două părți, dar negociatorii și experții tehnici vor fi prezenți, în caz că va fi necesar.

Potrivit Wall Street Journal:

„Reuniunea de la Viena va viza elaborarea a două acorduri separate, unul cu SUA și altul cu Iranul, cu privire la măsurile pe care le vor lua pentru a reveni în acord și termenele de revenire. După ce înalții oficiali din diferite țări vor iniția discuțiile, aceștia vor lăsa experți din domeniul nuclear și al sancțiunilor să stabilească detaliile acțiunii.

Administrația Biden trimite o echipă de experți la Viena, cu toate că Departamentul de Stat nu a confirmat participarea lui Rob Malley, reprezentantul special al SUA pentru Iran.

‘Acesta este un prim pas’, a declarat recent Malley pe Twitter. ‘Ne aflăm în fața unor discuții dificile, dar suntem pe direcția bună’.“

„Există constrângeri tehnice și politice cu adevărat semnificative de ambele părți“, a spus Henry Rome, analist senior privind Iran în cadrul Eurasia Group din Washington.

„Cred că, până la urmă, există suficient interes din partea ambelor părți pentru ca acest lucru să se întâmple, dar nu ar trebui să subestimăm provocarea cu care avem de-a face pentru a obține un acord“.

Va fi greu chiar și să ajungem la punctul de „Ia loc, hai să vorbim“. Biden a indicat că SUA ar putea fi dispuse să ridice unele sancțiuni, în semn de „bună credință“. Dar Iranul a afirmat categoric că SUA trebuie să renunțe la toate sancțiunile înainte ca ei să catadicsească măcar să discute reluarea acordului.

„Ne-au trimis mesaje că poate cel mai bun lucru ar fi ca fiecare parte să facă un gest inițial care să deschidă calea către aceste discuții“, a spus un înalt oficial american, referindu-se la comunicările transmise prin intermediari.

„Au cerut o scutire de sancțiuni și, în schimb, ar renunța la unele măsuri nucleare pe care le-au implementat, încălcând JCPOA. A fost ideea lor, iar noi am intrat în joc.“

Iranul are o cale lungă de parcurs pentru a inversa pașii pe care i-au făcut în privința armelor nucleare de când SUA au părăsit acordul în 2018.

Ei îmbogățesc uraniul cu până la 20%, ceea ce înseamnă o distanță de câteva săptămâni față de îmbogățirea de 90% necesară pentru o detonare nucleară.

Au instalat centrifuge moderne, ultra-eficiente, care erau interzise prin acord. Au început să refuze inspecțiile fulger ale AIEA. Și se pare că încă ascund o parte din programul lor nuclear față de restul lumii.

Citește și Administrația Biden nu își poate permite să cadă în capcana Iranului

Dorința lui Biden de a readuce SUA în acordul nuclear cu Iranul este extrem de îngrijorătoare. Președintele acționează la presiunile membrilor de stânga care cred că comportamentul hegemonic al Iranului și sprijinul pe care-l acordă terorismului pot fi temperate prin negocieri și dialog.

Ei nu sunt nici convinși că Iranul chiar vrea arma nucleară.

Acest tip de gândire iluzorie ar putea submina eforturile de a ține în frâu ambițiile iraniene și de a preveni un război la scară largă în regiunea cuprinsă între Iran și Israel.

Tribuna.US

The post SUA și Iranul vor discuta săptămâna viitoare la Viena despre revenirea în acordul nuclear appeared first on TRIBUNA.US.

La conferinţa de la Varşovia privind securitatea în Orientul Mijlociu, Pompeo, citat de AFP, a apreciat că Iranul este “cel mai mare pericol” în regiune şi a acuzat regimul de la Teheran că pregăteşte “un nou Holocaust”.

Germania, Franţa şi Regatul Unit au lansat luna trecută un instrument financiar pentru a ajuta firmele europene cu interese legitime în Iran să evite sancţiunile americane, reaminteşte DPA. “Ei numesc această schemă un ‘vehicul cu rol special’. Noi o numim un efort de a încălca sancţiunile împotriva regimului revoluţionar criminal din Iran. O numim un pas necugetat care nu va face altceva decât să întărească Iranul, să slăbească UE şi să distanţeze şi mai mult Europa de America”, a spus la rândul său Pence.

Vicepreşedintele american a cerut Uniunii Europene să îşi schimbe orientarea şi să se alăture Statelor Unite, retrăgându-se din acordul nuclear din 2015 cu Iranul. “În interesul păcii, securităţii, stabilităţii şi drepturilor omului în Orientul Mijlociu, a sosit timpul ca partenerii noştri europeni să fie alături de noi, alături de poporul iranian, alături de aliaţii şi prietenii noştri din regiune – iar noi respingem acordul nuclear cu Iranul”, a insistat el.

AGERPRES

The post Vicepreşedintele american Pence şi secretarul de stat Pompeo cer UE să se retragă din acordul nuclear cu Iranul appeared first on TRIBUNA.US.