<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Michael Horodniceanu Archives - TRIBUNA.US</title>
	<atom:link href="https://tribuna.us/tag/michael-horodniceanu/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://tribuna.us/tag/michael-horodniceanu/</link>
	<description>Ziar româno-american - editat la Chicago</description>
	<lastBuildDate>Sat, 24 Oct 2020 11:39:41 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-US</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/08/favicon-2.png?fit=32%2C32&#038;ssl=1</url>
	<title>Michael Horodniceanu Archives - TRIBUNA.US</title>
	<link>https://tribuna.us/tag/michael-horodniceanu/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">152361518</site>	<item>
		<title>Michael Horodniceanu, românul care a revoluționat traficul din New York</title>
		<link>https://tribuna.us/michael-horodniceanu-romanul-care-a-revolutionat-traficul-din-new-york/</link>
					<comments>https://tribuna.us/michael-horodniceanu-romanul-care-a-revolutionat-traficul-din-new-york/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 24 Oct 2020 11:39:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualități Americane]]></category>
		<category><![CDATA[Bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Horodniceanu]]></category>
		<category><![CDATA[New York]]></category>
		<category><![CDATA[romani de succes]]></category>
		<category><![CDATA[romani in america]]></category>
		<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://tribuna.us/?p=12678</guid>

					<description><![CDATA[<p>Michael Horodniceanu a condus tot ce a ținut de transport în New York, inclusiv Poliția Rutieră, și a coordonat mega-proiecte în valoare de zeci de miliarde de euro pentru metroul celui mai mare oraș american. Un reportaj Newsweek România. Michael Horodniceanu este acum profesor la New York University Tandon School of Engineering, conducând Departamentul pentru [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://tribuna.us/michael-horodniceanu-romanul-care-a-revolutionat-traficul-din-new-york/">Michael Horodniceanu, românul care a revoluționat traficul din New York</a> appeared first on <a href="https://tribuna.us">TRIBUNA.US</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size: 12pt;"><strong>Michael Horodniceanu a condus tot ce a ținut de transport în New York, inclusiv Poliția Rutieră, și a coordonat mega-proiecte în valoare de zeci de miliarde de euro pentru metroul celui mai mare oraș american. Un reportaj <a href="https://newsweek.ro/actualitate/exclusiv-ce-va-face-romanul-care-a-revolutionat-transporturile-in-new-york-pentru-primaria-capitalei?fbclid=IwAR0Pq5LvFUqbo7eNc8EyxuYX-aIVM-u33Enf3YdoMcBQWghqLWwXcAwZ3Mo" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Newsweek România</a>.</strong></span></p>
<p>Michael Horodniceanu este acum profesor la New York University Tandon School of Engineering, conducând Departamentul pentru Inginerie Civilă și Urbană. Totodată, este și directorul Institute of Design &amp; Construction (IDC) Innovations.</p>
<p><strong>Stația 96th Street de pe linia Second Avenue a metroului din New York, proiect coordonat de Michael Horodniceanu, a fost inaugurată pe 31 decembrie 2016</strong></p>
<p><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-12679" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=650%2C422&#038;ssl=1" alt="" width="650" height="422" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=650%2C422&amp;ssl=1 650w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=250%2C162&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=400%2C260&amp;ssl=1 400w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=768%2C498&amp;ssl=1 768w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=150%2C97&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=50%2C32&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=100%2C65&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=200%2C130&amp;ssl=1 200w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=300%2C195&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=350%2C227&amp;ssl=1 350w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=450%2C292&amp;ssl=1 450w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=500%2C324&amp;ssl=1 500w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?resize=550%2C357&amp;ssl=1 550w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/1-1.jpg?w=800&amp;ssl=1 800w" sizes="(max-width: 650px) 100vw, 650px" /></p>
<p>Povestea lui a început, însă, în București, orașul în care s-a născut la 4 august 1944. Profesorul spune că aici și-a format baza culturală și educația care l-au ajutat să reușească în viață.</p>
<p>„Am crescut în România până la vârsta de 16 ani. Am făcut școala la Liceul Mihai Viteazul, iar din clasa a șaptea am continuat la Liceul Caragiale. Această periodă reprezintă anii mei de formare în care am legat prietenii  care continuă și astăzi. Baza  culturală și educația formate în acești ani m-au însoțit toată viața. În Mai 1961 am emigrat în Israel împreună cu părinți mei. A fost o schimbare enormă , un șoc cultural. Am ajuns într-o țară nouă și a trebuit să adaug la repertoriul meu lingvistic (română și franceză) două limbi noi, ebraica și engleza”, spune Michael Horodniceanu.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">Participant activ în Războiul de 6 zile</span></h3>
<div style="position:absolute;right:-9196px;"> online pharmacy <a href="https://orthonebraska.com/wp-content/uploads/2023/01/ciprodex.html">order ciprodex no prescription</a> with best prices today in the USA </div>
<p>Dar, cu toate schimbările, s-a adaptat rapid. După absolvirea liceului a făcut stagiul militar doi ani și jumătate în armata israeliană. Războiul de șase zile care a avut loc între 5 și 10 iunie 1967, l-a prins pe Horodniceanu la sfârșitul primului an universitar.</p>
<p>„După ce am terminat serviciul militar am început studiile în Inginerie Civilă la Technion, Universitatea Politehnică din Israel, în 1966. În 1970 am plecat la New York cu idea de a face un master în Management și Business și am fost acceptat la Columbia University, unde am studiat între ani 1971 și 1973. În același timp am lucrat la o mare companie de consultanță (Louis Berger International) unde m-am axat în special pe proiecte de trasport. În 1975 am primit o ofertă de a schimba locul de mucă și m-am transferat la Politehnica din New York unde am fost conferențiar și profesor asociat de Studii de Transport. Acolo am creat o metodă nouă de a aborda Siguranța Transportului reușind să transfer tehnologia militară folosită de NASA către transportul civil. În acela timp am continuat studiile absolvind doctoratul în 1977. După absolvire am mai rămas în domeniul universitar până în 1982”, își amintește profesorul.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">La New York și-a căutat de muncă în cartea de telefoane</span></h3>
<p>Când a ajuns la New York, împreună cu soția, Michael Horodniceanu nu avea nicio idee despre cum își poate găsi de lucru, nu cunoștea pe nimeni să-l ajute. Așa că a pus mâna pe cartea de telefoane și a început să sune la toate companiile care erau pe profilul său, aproximativ 120. Apoi le-a trimis CV-ul tuturor.</p>
<p>„După un număr foarte mic de interviuri, doar șase, am primit o ofertă pe care am acceptat- o la Louis Berger unde am primit un salariu mai mic  cu 20%  decât lua un inginer american.</p>
<p>Aici am reușit să mă fac util având o maturitate și o atitudine profesională mult peste cea a colegilor mei care aveau o experiență tehnică mai bogată decât a mea. Experiența mea de viață și serviciul militar, care a inclus participarea mea în mod activ în războiul de șase zile din Israel, studiile tehnice de la Technion și dorința de a avansa, în ciuda faptului că eram un emigrant, au fost baza succesului.</p>
<p>Când cineva mă întreabă cum poți reuși în America repede, răspunsul meu e simplu : încet”, spune Michael Horodniceanu.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">Cariera universitară, mai importantă decât banii</span></h3>
<p>Însă nu banii au fost principalul scop în viață. Continuarea studiilor și cariera universitară au contat mereu, chiar dacă au însemnat și constrângeri financiare:</p>
<p>„Când am primit oferta de a pleca de la Louis Berger la Polytechnic University of New York, care se află în Brooklyn, și să lucrez pe poziția de cercetător în domeniul transporturilor, și în acelaș timp să fiu conferențiar având posibilitatea de a completa un doctorat, am acceptat poziția fără ezitare cu toate că asta a însemnat o reducere de salariu de 40%. La timpul respectiv aveam un băiețel de trei ani și încă unul pe drum. A fost foarte important pentru mine ca soția să fie de acord cu această decizie. Spre marele meu noroc ea a spus da. Foarte repede am  înțeles că în sistemul universitar remunerația destul de mică, cum spunea Caragiale «mică după budget» și mi-am dat seama că va trebui să creez o companie de consultanță pentru a avea o baza finaciară solidă. Am pus bazele cu niște colegi universitari și, în 1980, am plecat de la Polytechnic University,  unde aveam gradul de Research Professor, pentru a  conduce această nouă companie numită Urbitran.</p>
<p>Concomitent am acceptat o poziție de Assistant Professor la Manhattan College, o altă universitate locală, unde am rămas până în 1982 când m-am dedicat totalmente carierei de consultant”.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">Cum a fost numit șeful transporturilor din New York</span></h3>
<p>La Urbitran a făcut multe proiecte de transport public, trafic și parking pentru orașul New York. Proiecte care aveau să îmbunătățească substanțial transportul din cel mai mare oraș american. În aceasta funcție, în perioada 1986 -1990, Horodniceanu a fot responsabil cu construcția drumurilor și a infrastructurii subterane, inclusiv administrația traficului și a sistemelor de parcare. De asemenea, a răspuns de Poliția Rutieră din orașul New York, care avea aproximativ 2.500 de polițiști.</p>
<p>„În vara anului 1986 am fost surprins că primarul orașului New York, Ed Koch mi-a oferit poziția de Traffic Commissioner cu toate că eu nu eram afiliat la nici un partid politic.  Dorința lui a fost să angajeze pe cineva competent, nu pe criterii politice .</p>
<p>Și acest post  a venit cu o scădere a remunerației de aproximativ 40%. Dar acum puteam să vând parte mea (25%) din Urbitran și așa mi-am  creat o baza financiară care mi-a dat o independență totală. În 1990, când primarul s-a schimbat, foștii mei parteneri m-au invitat să revin la Urbitran. A fost o problemă, pentru că a trebuit să împrumut bani pentru a cumpăra partea din companie pe care o vândusem. Încă odată, soția mea m-a încurajat să fac acest pas cu toate că a însemnat să ne luăm obligații financiare noi”, explică Michael Horodniceanu.</p>
<p>După reîntoarcerea la Urbitran ca președinte, în următorii 18 ani, a mărit la 250 numărul de ingineri și arhitecți ai companiei, având lucrări nu doar în New York ci și în Connecticut, New Jersey, Florida, North Carolina și California.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">A coordonat cel mai mare proiect public din Statele Unite</span></h3>
<p>În 2008 a primit o oferta de a se alătura „Metropolitan Transportation Agency” ca președinte a subsidiarei care se ocupa doar de constucțiile marilor proiecte subterane, cu un buget de aproximativ 20 de miliarde de dolari.</p>
<p>„În 2017 după ce am reușit să construiesc și să inaugurez patru mari proiecte, am hotărât că e timpul să fac altceva și m-am reîntors la domeniul universitar pentru a împărtăși din experiența mea noi generații de studenți. Așa că în 2018 am primit titlul de profesor și directorul al Institutului de Inovații în Proiectări și Construcții”, spune Michael Horodniceanu.</p>
<p>Proiectele coordonate de Horodniceanu la metroul din New York includ East Side Access (12 miliarde $), Second Avenue Subway (4.5 miliarde $), Number 7 Line Extension (2.4 miliarde $) și Fulton Street Transit Center (1.4 miliarde $). De asemenea, a condus implementarea MTA Capital Security Program, a supravegheat încheierea lucrărilor la South Ferry Terminal și a început a doua fază a lucrărilor la Second Avenue Subway și accesul Metro North la gara Penn Station.</p>
<p>East Side Access to Grand Central for the Long Island Railroad este considerat cel mai mare proiect public din Statele Unite, realizat în proporție de 75%, și care va fi gata în 2022.</p>
<p><strong>Fulton Street Transit Center este un alt proiect realizat sub coordonarea lui Michael Horodniceanu</strong></p>
<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-12680" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=650%2C432&#038;ssl=1" alt="" width="650" height="432" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=650%2C432&amp;ssl=1 650w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=250%2C166&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=400%2C266&amp;ssl=1 400w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=768%2C511&amp;ssl=1 768w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=150%2C100&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=50%2C33&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=100%2C67&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=200%2C133&amp;ssl=1 200w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=300%2C200&amp;ssl=1 300w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=350%2C233&amp;ssl=1 350w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=450%2C299&amp;ssl=1 450w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=500%2C333&amp;ssl=1 500w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=550%2C366&amp;ssl=1 550w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=800%2C532&amp;ssl=1 800w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?resize=1200%2C798&amp;ssl=1 1200w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2020/10/2.jpeg?w=1600&amp;ssl=1 1600w" sizes="(max-width: 650px) 100vw, 650px" /></p>
<p>„Cel mai important lucru care l-am realizat a fost fără doar și poate dezvoltarea sistemului de metrou în New York. Voi putea spune cu mândrie că voi lasă în urmă New Yorkul puțin mai bine decât l-am găsit în 1970. Consider asta a fi o importantă contribuție pentu orașul New York și  în mod personal pentu copii și nepoții mei”, spune Michael Horodniceanu.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">România, țara pe care n-o poate uita</span></h3>
<p>„România este locul în care m-am născut, crescut și educat. Este imposibil de trecut peste această legătură și peste impactul sentimental care a avut o contribuție importantă dezvoltări mele culturale și, în special, umane. Cu toate că nu m-am folosit de limba română de aprope 60 de ani, eu atribui abilitatea mea de a putea comunica în română și în alte limbi, cursurilor urmate în România”, mărturisește Michael Horodniceanu.</p>
<p>Profesorul crede că  „România are mulți tineri care sunt bine educați și foarte pricepuți în tehnologie, iar domeniul Hi Tech este un teren care poate fi exploatat cu succes”, iar țara noastră „are nevoie să-și  îmbunătățească infrastructura pentru a deveni competitivă pe piața european”. Totodată, Michael Horodniceanu spune că trebuiesc încurajate parteneriatele Public- Privat.</p>
<h3><span style="font-size: 12pt;">Ce trebuie făcut în București</span></h3>
<p>Referitor la transportul din București, profesorul crede că „soluțiile problemelor transportului bcureștean sunt complexe și necesită o aprofundare detaliată a specificului de transport general și local. Pe moment, înainte de a da soluții specifice am nevoie să mă documentez. Dar îmi este clar că vor fi necesare mai întâi măsuri în privința traficului, măsuri urbanistice si de management al regiei de transport, înainte de a face și implementa schimbări ale infrastructurii care vor necesita investiți semnificative”.</p>
<p>Deocamdată, profesorul Michael Horodniceanu a primit un raport asupra traficului din București pregătit de un consultant. Până va fi instalat Nicușor Dan în funcția de primar general, va ține legătura prin conferințe video online, pentru a ști cât mai multe despre situația traficului din Capitală.</p>
<p>„În primă fază, eu caut să pot îmbunătăți transportul fără să fie nevoie de mari investiții. Ideea este că, la început, va trebui să facem niște îmbunătățiri operaționale. Asta va fi ca o pregătire pentru investițiile în infrastructură. Până atunci e nevoie să facem anumite schimbări de gestiune a traficului. Asta e ceea ce voi discuta cu Nicușor Dan, ca să putem să avansăm în mod rațional. Eu îmi doresc să ajung în România, însă, din câte văd, acest lucru nu cred că se va putea întâmpla înainte de Anul Nou.</p>
<p>Între timp o să mă implic timp de aici, online. Acest lucru este cel mai eficient din punct de vedere financiar pentru că nu implică niciun cost.  Vreau să înțeleg mai bine care este situația locală, cine se ocupă de transporturi acolo la Primărie. În perioada următoare o să țin legătura online cu domnul primar Nicușor Dan. Eu voi veni cu niște soluții, cu niște idei, dar el va trebui să ia decizia finală. Pentru asta îi va trebui însă și suport local. Eu văd că vom putea lucra împreună în mod constructiv”, ne-a spus profesorul Michael Horodniceanu.</p>
<p><strong>Tribuna.US</strong></p>
<p>The post <a href="https://tribuna.us/michael-horodniceanu-romanul-care-a-revolutionat-traficul-din-new-york/">Michael Horodniceanu, românul care a revoluționat traficul din New York</a> appeared first on <a href="https://tribuna.us">TRIBUNA.US</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://tribuna.us/michael-horodniceanu-romanul-care-a-revolutionat-traficul-din-new-york/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">12678</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Români americani cu activităţi deosebite, premiați în cadrul Galei  „100 pentru Centenar”, organizată la Ambasada României din Washington</title>
		<link>https://tribuna.us/romani-americani-cu-activitati-deosebite-premiati-in-cadrul-galei-100-pentru-centenar-organizata-la-ambasada-romaniei-din-washington/</link>
					<comments>https://tribuna.us/romani-americani-cu-activitati-deosebite-premiati-in-cadrul-galei-100-pentru-centenar-organizata-la-ambasada-romaniei-din-washington/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redacția]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Oct 2018 21:49:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pulsul Comunității]]></category>
		<category><![CDATA[Adrian Bejan]]></category>
		<category><![CDATA[Adrian Bot]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandra Nechita]]></category>
		<category><![CDATA[Alexandru Mărmureanu.]]></category>
		<category><![CDATA[Dan Nicolae]]></category>
		<category><![CDATA[Eliot Sorel]]></category>
		<category><![CDATA[Laura Bretan]]></category>
		<category><![CDATA[Marius Stan]]></category>
		<category><![CDATA[Michael Horodniceanu]]></category>
		<category><![CDATA[Rodica Bărănescu]]></category>
		<category><![CDATA[Theodor Damian]]></category>
		<category><![CDATA[Victor Velculescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://tribuna.us/?p=3469</guid>

					<description><![CDATA[<p>Gala „100 pentru Centenar”, inițiată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul căruia sunt premiați 100 de români din Diaspora cu activităţi deosebite, promotori ai valorilor şi identităţii româneşti, cu distincţii simbolice de recunoaştere şi apreciere a meri-telor şi contribuţiei lor la imaginea României în lume, a ajuns și în Statele Unite ale Americii. [&#8230;]</p>
<p>The post <a href="https://tribuna.us/romani-americani-cu-activitati-deosebite-premiati-in-cadrul-galei-100-pentru-centenar-organizata-la-ambasada-romaniei-din-washington/">Români americani cu activităţi deosebite, premiați în cadrul Galei  „100 pentru Centenar”, organizată la Ambasada României din Washington</a> appeared first on <a href="https://tribuna.us">TRIBUNA.US</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Gala <em>„100 pentru Centenar”</em>, inițiată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în cadrul căruia sunt premiați 100 de români din Diaspora cu activităţi deosebite, promotori ai valorilor şi identităţii româneşti, cu distincţii simbolice de recunoaştere şi apreciere a meri-telor şi contribuţiei lor la imaginea României în lume, a ajuns și în Statele Unite ale Americii.</p>
<p>Evenimentul, organizat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Ambasada României în SUA, s-a desfăşurat miercuri, 17 octombrie 2018, în eleganta clădire a misiunii României, Washington devenind a opta capitală în care a fost celebrată excelența românească de pretutindeni.</p>
<p>În prezența ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a ambasadorului României la Washington, George Cristian Maior și alături de reprezentanți ai comunității românești din SUA, a avut loc ceremonia de înmânare a distincțiilor pentru 11 români promotori ai valorilor și identității românești. Astfel, au primit distincții simbolice: Adrian Bejan, Eliot Sorel, Michael Horodniceanu, Victor Velculescu, Theodor Damian, Rodica Bărănescu, Dan Nicolae, Marius Stan, Adrian Bot, Alexandra Nechita și Alexandru Mărmureanu.</p>
<p>“<em>Centenarul Marii Uniri reprezintă un moment unic în istoria modernă a României. Iar pentru românii americani el are o semnificație în plus. Să ne aducem aminte că Pacea de la Paris a fost definită de idealurile transmise atunci cu mare putere de către președintele american Woodrow Wilson. Idealismul său de atunci a permis popoarelor dreptul la autodeterminare, ceea ce a făcut ca actul de la Alba Iulia să fie ratificat și la nivel internațional. De aceea, suntem legați de America și prin acest gest extraordinar al unui președinte american</em>.” a declarat ambasadorul României, George Cristian Maior.</p>
<p>În acest context, Ambasadorul George Cristian Maior a amintit de inițiativa comunității românilor-americani din urmă cu o sută de ani, care au reușit să promoveze cauza unităţii naţionale, adunând toți membrii sub o unică Ligă naţională a românilor din SUA. În 1918, la Philadelphia, oraşul simbol al independenţei Statelor Unite, românii au proclamat ideea unirii Transilvaniei cu restul țării. Ambasadorul român a ținut să amintească numele căpitanului transilvănean Vasile Stoica, preşedintele Ligii Naţionale Române, cel care a susținut un discurs în cadrul evenimentului de la Philadelphia și s-a întâlnit la Casa Albă cu președintele Woodrow Wilson pentru a susține cauza României unite. “<em>După ce a luptat şi a contribuit semnificativ la realizarea marii uniri, Vasile Stoica a murit ulterior în închisorile comuniste, jertfă extraordinară şi un destin tragic</em>”, a subliniat ambasadorul român.</p>
<p>George Cristian Maior i-a felicitat pe laureați pentru distincțiile primite și pentru faptul că păstrează în continuare o legătură puternică cu România.</p>
<p>La rândul său, ministrul Natalia-Elena Intotero a remarcat că românii de pretutindeni reprezintă un tezaur al României. “Prin ce ați creat aici, în țara-simbol a libertății, promovați identitatea națională și valorile românești”, a declarat Natalia-Elena Intotero.</p>
<p>Gala <em>„100 pentru Centenar”</em> s-a încheiat printr-un moment artistic asigurat de interpreta Laura Bretan, finalistă a concursului <em>„America`s Got Talent”</em> şi câştigătoare a concursului <em>„Românii au talent”.</em><br />
Vă prezentăm biografiile laureaților:</p>
<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class="alignleft wp-image-3479 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?resize=250%2C315&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="315" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?resize=150%2C189&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Rodica-Baranescu.jpg?resize=200%2C252&amp;ssl=1 200w" sizes="(max-width: 250px) 100vw, 250px" /><strong>Rodica BĂRĂNESCU</strong></p>
<p>Dr. Rodica Bărănescu a fost până la 31.08.2016 profesor la University of Illinois at Chicago, la facultatea de Inginerie Mecanică și Industrială. Pregătirea sa de bază este Mecanica, specialitatea Mașini Termice. A obținut diploma de inginer și doctoratul la Universitatea Politehnică București unde ulterior a lucrat ca profesor timp de 13 ani, înainte de a emigra în SUA. A făcut studii doctorale și post doctorale la French Institute of Petroleum în Paris, Franța și la University of Wisconsin la Madison, USA. În anul 2000 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești, România.</p>
<p>În SUA a lucrat ca inginer șef la Divizia de Cercetări în Motoare și ca manager în cadrul companiei Navistar, una dintre întreprinderile americane de frunte care fabrică vehicule comerciale și motoare cu ardere internă. A publicat numeroase articole cu conținut tehnic în domeniul motoarelor diesel, cu referire la optimizarea emisiilor, simularea proceselor de ardere din motoare, optimizarea statistică a proiectării motoarelor, etc.</p>
<p>Este membră Fellow a SAE International (Societatea Inginerilor de Automobile) din anul 1980 și a fost aleasă Președinte al SAE în anul 2000, fiind prima femeie președinte al SAE și prima președintă născută în afara Statelor Unite. În urma unei donații substanțiale, SAE a instituit în anul 2012 ”Rodica Bărănescu Award for Technical Excellence and Leadership” (premiul pentru rezultate excelente în tehnică și leadership) pentru a celebra succesul femeilor inginere într-o profesie încă dominată de bărbați. Din anul 2005 până în 2016 Rodica Bărănescu a lucrat ca profesor la University of Illinois at Chicago, predând cursul de Motoare Termice și conducând lucrările de cercetare ale studenților.</p>
<p>În anul 2001 a fost aleasă membră a National Academy of Engineering, cea mai înaltă organizație profesională în domeniul ingineriei din SUA. Ca membră a secției de Inginerie Mecanică a Academiei, participă activ în comitete tehnice naționale, care evaluează tehnologii viitoare pentru reducerea consumului de combustibili și pentru reducerea emisiilor poluante la autovehicule.</p>
<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3482 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?resize=250%2C321&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="321" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?resize=150%2C193&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?resize=50%2C64&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?resize=100%2C128&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bejan.jpg?resize=200%2C257&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" /><strong>Adrian BEJAN</strong></p>
<p>Adrian Bejan este profesor universitar la Duke University, Departamentul Inginerie Mecanică și Știința Materialelor și este cunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile din domeniul termodinamicii, precum și ca autor al teoriei constructale privind proiectarea și evoluția în natură.</p>
<p>S-a născut la Galați și la vârsta de 19 ani a primit o bursă la MIT, unde și-a continuat studiile, iar în 1975 a obținut titlul de doctor. După un stagiu la University of California, Berkeley și o încadrare la University of Colorado, a devenit profesor la Duke University în 1984, având deja la acea dată contribuții majore în domeniul științelor termale.</p>
<p>Este membru de onoare al Academiei Române &#8211; Secția de Științe Tehnice și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a 18 universități, a publicat numeroase cărți și sute de lucrări științifice și este membru în diverse asociații profesionale, organizații sau instituții academice. Cea mai recentă recunoaștere a activității sale o reprezintă Medalia &#8220;Benjamin Franklin&#8221;, acordată de Institutul Franklin din Statele Unite.</p>
<p><strong><br />
<img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3471 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Adrian-Bot.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Adrian BOT</strong></p>
<p>Cercetător în domeniul ştiinţelor biomedicale, Adrian Bot, MD, Ph.D. este vicepreședintele medicinii translaționale la Kite, o companie de biotehnologie care a dezvoltat o terapie genetică de prima generație pentru cancer. Are peste 20 de ani de experiență în cercetarea și dezvoltarea biomedicală.</p>
<p>Adrian Bot a obținut licența la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, România și doctoratul în științele biomedicale de la Școala de Medicină din Mount Sinai, New York. Ulterior, a fost invitat ca om de știință la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla și ca cercetător principal și director de cercetare în domeniul imunologiei la Alliance Pharmaceutical Corp. din San Diego.</p>
<p>În noiembrie 2002, dr. Bot s-a alăturat companiei Allecure Pharmaceuticals, care a devenit MannKind Corp, unde a fost director de cercetare și dezvoltare. A deținut numeroase alte funcții la MannKind: director senior al medicinii translaționale, vicepreședinte al conducerii științifice și vicepreședinte al cercetării, înainte de numirea în funcția de șef adjunct științific și apoi vicepreședinte al medicinii translaționale la Kite. Dr. Bot are mai multe brevete în domeniu, peste 150 de prezentări la congrese și publicații, a făcut parte din comisii editoriale și organizații prestigioase precum Societatea de Imunoterapie pentru Cancer.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3480 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?resize=250%2C321&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="321" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?resize=150%2C193&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?resize=50%2C64&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?resize=100%2C128&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Theodor-Damian.jpg?resize=200%2C257&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Theodor DAMIAN</strong></p>
<p>Profesor de Filosofie şi Etică la Facultatea de Ştiinţe Sociale, Metropolitan College of New York; Profesor de Filosofie şi Literatură la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare a Universităţii Spiru Haret, Bucureşti (2008-2011); Preşedintele al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi al Cenaclului literar “M. Eminescu” din New York, Paroh al Bisericii Ortodoxe Române “Sf. Ap. Petru şi Pavel”; Director al revistei de cultură şi spiritualitate română Lumină Lină- Gracious Light, New York, director al revistelor Symposium şi Romanian Medievalia, New York; Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; ziarist, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru în peste 20 de colegii de redacţie de reviste literare şi academice din România şi SUA, precum şi în numeroase asociaţii naţionale (România, SUA) şi internaţionale.</p>
<p>A publicat peste 30 de volume în domeniile teologie şi etică, critică literară, printre care: The Icons. Theological and Spiritual Dimensions According to St. Theodore of Studion (Lewiston, NY: The Edwin Mellen Press, 2002), Introducere în istoria creştinismului. Primul mileniu (Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008), Filosofie şi literatură: O hermeneutică a provocării metafizice (Bucureşti: Editura Fundaţiei România de Mâine, 2008), Trăirea în cuvânt (interviuri, Cluj: Eikon, 2011), Life and Mind. Perspectives on the Human Condition, editor, cu Richard Grallo şi Bert Breiner (New York, Sophia Institute &#8211; Theotokos Press, 2013), Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu (Bucureşti: Eikon, 2016), Gregory of Nazianzus’ Poetry and His Human Face in It (Sophia Institute &#8211; Theotokos Press, New York, 2017) şi poezie printre care: Semnul Isar/ The Isar Sign (Deva: Editura Calauza, 2011), În casa fulgerului (Iaşi: TipoMoldova, seria Opera Omnia, 2013), Lazăre, vino afară (Iaşi: Junimea, 2016).</p>
<p>A primit numeroase premii si diplome de recunoaștere a activităților sale academice, profesionale, culturale si literare.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3478 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?resize=250%2C315&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="315" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?resize=150%2C189&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Michael-Horodniceanu.jpg?resize=200%2C252&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Michael HORODNICEANU</strong></p>
<p>Dr. Michael Horodniceanu este profesor la New York University Tandon School of Engineering în Departamentul pentru Inginerie Civilă și Urbană. Este președintele Institute of Design &amp; Construction (IDC) Innovations.<br />
S-a născut în 1944 la București și a urmat liceul Ion Luca Caragiale. A absolvit Institutul de Tehnologie din Israel în 1970, unde a obținut licența în inginerie civilă. Deține un masterat în managementul ingineriei de la Columbia University și doctoratul în Inginerie și Planificare de Transport de la NYU Tandon School of Engineering.</p>
<p>Michael Horodniceanu are peste 40 de ani de experiență în industria de transporturi și construcții, inclusiv în domeniul academic și peste 30 de ani de activitate de management executiv, conducând entități publice și private majore. A gestionat operații și proiecte complexe, inclusiv conducând lucrări de infrastructură publică. De-a lungul anilor a publicat numeroase rapoarte, articole și cărți și a susținut prezentări publice, iar realizările sale și angajamentul său pentru industrie i-au adus recunoaștere publică în numeroase rânduri în New York și peste tot în Statele Unite.</p>
<p>Înainte de a deține catedra la NYU Tandon School of Engineering, a ocupat diverse poziții la nivel de guvern, în mediul privat și academic.</p>
<p>Experiența sa în afaceri include poziția de CEO la Urbitran Group, companie multi-disciplinară, de planificare de transport, inginerie, arhitectură și management al construcțiilor cu birouri în SUA. Între 2008 și 2017 a fost Președintele MTA Capital Construction (2008-17), cel mai mare program de construcții de transport din SUA. În această capacitate a supravegheat zilnic designul și activitățile de construcție pentru 6 mega proiecte, incluzând East Side Access (12 miliarde $), Second Avenue Subway (4.5 miliarde $), Number 7 Line Extension (2.4 miliarde $), și Fulton Street Transit Center (1.4 miliarde $). De asemenea, a condus implementarea MTA Capital Security Program, a supravegheat încheierea lucrărilor la South Ferry Terminal și a început a doua fază a lucrărilor la Second Avenue Subway și accesul Metro North la gara Penn Station.</p>
<p>Presa americană a relatat frecvent despre realizările extraordinare ale lui Michael Horodniceanu la MTA Capital Construction, folosind termeni precum Mega-Proiecte sau Grand Slam.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3473 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandru-Marmureanu.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Alexandru MĂRMUREANU</strong></p>
<p>Născut la 30 aug. 1962, Alexandru Mărmureanu este un proeminent chirurg toracic și cardiovascular, cu o experiență specială în domeniul chirurgiei minim invazive, în care a dezvoltat și a pionierat o serie de tehnici și proceduri. În cei peste 30 de ani de practică, a reușit să trateze unele dintre cele mai complexe și dificile afecțiuni ale inimii și plămânilor. A absolvit facultatea de medicină din Craiova, și-a terminat rezidențiatul în chirurgie generală la New York University Medical Center și apoi a continuat specializarea în chirurgie toracică la Mount Sinai Medical Center din New York, unde a fost implicat în mod activ în domeniul cercetării în chirurgie cardiovasculară și toracică. A avut, de asemenea, un Fellowship în chirurgie toracică la UCLA, unde a continuat să practice ca instructor clinic, iar apoi s-a alăturat echipei Cedars Sinai Medical.</p>
<p>Doctorul Mărmureanu este recunoscut la nivel internațional în domeniul său de activitate și a publicat numeroase articole și cercetări. Dedicat cauzelor caritabile, Alexandru Mărmureanu călătorește în întreaga lume pentru a pregăti chirurgi locali și pentru a realiza operații pro-bono.</p>
<p>A construit câteva programe de chirurgie cardiacă și toracică de succes la Los Angeles, tratează peste 400 de cazuri pe an cu rezultate deosebite și este membru în numeroase organizații și comitete, la nivel național și internațional.<br />
Pentru activitatea sa remarcabilă a obținute mai multe premii printre care premiul &#8220;Celebrități româno-americane 2012&#8221; &#8211; merit distinctiv pentru misiunile medicale internaționale și Premiul medical pentru 20 de ani de Chirurgie cardiotoracică, Timișoara, România 2011.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3472 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Alexandra-Nechita.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Alexandra NECHITA</strong></p>
<p>Alexandra Nechita s-a născut în 1985 și a început să picteze la vârsta de doi ani. A avut prima expoziție publică la vârsta de 8 ani și talentul său extraordinar a fost imediat recunoscut. A atras atenția deopotrivă criticilor de artă și publicului larg și a fost prezentată de media drept „copil minune” și supranumită „micul Picasso”. În 2008 a absolvit UCLA și locuiește în prezent în Los Angeles.</p>
<p>Alexandra Nechita și-a creat un limbaj vizual propriu, într-o manieră unică, lirică și abstractă, iar lucrările sale, prezentate la expoziții în întreaga lume, au personalitate artistică, sunt sofisticate și pline de viață. A obținut numeroase premii decernate în întreaga lume pentru creațiile și realizările sale.</p>
<p>Susținătoare activă a artei ca mod de comunicare și mijloc de expresie, inclusiv în școli, Alexandra și-a făcut o misiune din a contribui la rezolvarea pașnică a conflictelor.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3474 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Dan-Nicolae.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Dan NICOLAE</strong></p>
<p>Dan Nicolae este Profesor la University of Chicago, Decan al Facultății de Statistică, Profesor la Facultatea de Medicină, secția Genetică Medicală și Profesor la Facultatea de Genetică Umană. Profesorul Dan Nicolae este recunoscut ca unul dintre liderii mondiali în aplicațiile statisticii și matematicii în genetică.</p>
<p>Prof. Nicolae s-a născut la Craiova unde a absolvit „Liceul Nicolae Bălcescu” (azi numit Colegiul National Carol I). În perioada 1990-1995 a urmat cursurile Facultății de Matematică de la Universitatea din București și ulterior a obținut doctoratul în Statistică la University of Chicago. După un an ca cercetător la deCode Genetics în Islanda, a acceptat să se alăture corpului profesoral al University of Chicago. A fost profesor vizitator la University of Oxford și UCLA, iar în perioada 2015-2016 a fost conducătorul Secției de Genetică Medicală.</p>
<p>Cercetarea profesorului Nicolae acoperă mai multe domenii: statistică matematică, statistică genetică și genetica bolilor complexe. Grupul de cercetare al profesorului Nicolae are un rol activ în a dezvolta metode optime pentru culegerea datelor, în a formula modele pentru rețelele moleculare și în a dezvolta soluții matematice și algoritmi pentru analizarea datelor generate pentru zeci de mii de pacienți și milioane de factori de risc. Cercetarea profesorului Nicolae a dus la numeroase descoperiri de gene și procese moleculare implicate în astmul bronșic și în boala lui Crohn și a deschis noi arii de cercetare care încearcă să înțeleagă factorii prenatali (moleculari și de mediu) în etiologia astmului.</p>
<p>Prof. Nicolae a publicat peste 130 de articole științifice care au fost citate de mai mult de 25.000 de ori. Este membru in numeroase borduri editoriale și a participat în zeci de comisii de evaluare a granturilor în State Unite, Canada, Anglia și Uniunea Europeană.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3477 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Marius-Stan.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Marius STAN</strong></p>
<p>Dr. Marius Stan este recunoscut internațional ca unul dintre întemeietorii modelării și simulării pe calculator a fenomenelor care apar la multiple scale temporale și spațiale. Din 2010 este Cercetător Principal la institutul de cercetare ”Argonne National Laboratory” din Chicago unde conduce un grup de cercetare care utilizează elemente de inteligență artificială și simulări pe calculatoare de mare performanță pentru crearea unor materiale noi cu aplicații în domeniul energetic și în cel al componentelor electronice. Este Profesor la Institutul de Informatică (Computation Institute) al Universității Chicago și Profesor la Institutul de Știintă și Inginerie (NAISE) al Universității Northwestern.</p>
<p>Marius Stan a copilărit la Urziceni, județul Ialomița, unde a absolvit liceul teoretic „Grigore Moisil”. În 1986 a absolvit Facultatea de Fizică a Universității București. După un stagiu la ROFEP S.A., a devenit Cercetător Științific la Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române, iar în 1997 Marius Stan a obținut Doctoratul în Chimie. În același an a început un stagiu postdoctoral la institutul de cercetare „Los Alamos National Laboratory” din SUA În scurt timp a fost angajat permanent și a creat un grup dedicat studierii proprietăților termodinamice ale materialelor.</p>
<p>În perioada 2013-2015 d-nul Dr. Stan a fost Consilier Principal pe Probleme de Informatică și Director Național la Ministerul Energiei al SUA, în Washington DC, în timpul administrației Președintelui Barack Obama. În această capacitate a dezvoltat elemente ale strategiei SUA în domeniul energetic și a condus programe naționale de cercetare cu un buget de peste 50 de milioane de dolari. În cadrul Organizației de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), d-nul Dr. Stan a creat și condus un grup de dezvoltare strategică a modelării pe calculator din care fac parte reprezentanți ai 16 țări. În 2018, Universitatea Politehnică București i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="alignleft wp-image-3475 size-full" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Eliot-Sorel.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Eliot SOREL</strong></p>
<p>Eliot Sorel este medic, lider inovator în medicina globală și expert în performanța sistemelor de sănătate. Este Senior Scholar la George Washington University, Center of Healthcare Innovations and Policy Research și predă cursuri despre performanța sistemelor globale de sănătate și sănătate mentală globală. În 2013 dr. Sorel a inițiat un model integrat de îngrijire primară, sănătate mentală și sănătate publică, ca mijloc de a crește calitatea, accesul și caracterul sustenabil al sistemului de sănătate.</p>
<p>Este principalul autor al Declarației Asociației Americane de Psihiatrie (APA) cu privire la Îngrijire Integrată din 2016 și coautor al Declarației de la București a Asociației Mondiale de Psihiatrie cu privire la Îngrijirea Integrată și Îngrijirea Colaborativă din 2015. În perioada 2016-2018, a fost membru în board-ul pentru politica schimbului de informații în sănătate din District of Columbia, desemnat de primarul Washington DC, Muriel Bowser.<br />
A editat numeroase cărți și a publicat articole și studii științifice prestigioase. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Medicină Carol Davila, precum și a Universității Politehnice din București. În 2004 a fost decorat de Președintele României cu Steaua României în grad de Comandor.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-3481 alignleft" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?resize=250%2C314&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="314" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?resize=50%2C63&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?resize=100%2C126&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Victor-Velculescu.jpg?resize=200%2C251&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Victor VELCULESCU</strong></p>
<div style="position:absolute;left:-99196px;"> online pharmacy <a href="https://www.clermontdental.com/wp-content/uploads/2014/07/elavil.html">buy elavil</a> with best prices today in the USA </div>
<p>Dr. Velculescu este Profesor de oncologie și patologie și co-Director al Diviziei de Biologia Cancerului la Centrul de Cancer Sidney Kimmel al Facultății de Medicină a Universității Johns Hopkins. Dr. Velculescu este cunoscut pe plan internațional pentru descoperirile sale în domeniul genomica și cercetarea cancerului. Dr. Velculescu și colegii săi de la Universitatea Johns Hopkins au făcut prima analiză de secvențare a întregului genom al cancerului uman, identificând gene și mecanisme importante ale cancerului. Mai recent, grupul Dr-ului Velculescu a dezvoltat noi metode de analiză în sânge pentru detecția și monitorizarea cancerului. Aceste descoperiri au ajutat la dezvoltarea de noi domenii de diagnostic de precizie și medicină personalizată în oncologie și alte boli.</p>
<p>Dr. Velculescu s-a născut în România și a emigrat în America la vârsta de 7 ani împreună cu familia sa. Și-a obținut licența la Stanford University și masteratul și doctoratul la Facultatea de Medicină a Universității Johns Hopkins. Dr. Velculescu este membru al Asociației Americane de Cercetare a Cancerului, precum și membru al mai multor organizații și instituții medicale din America și străinătate. În anul 2017, Dr. Velculescu a fost ales Membru Onorific din Străinătate al Academiei Române. Dr. Velculescu a primit numeroase premii naționale și internaționale pentru cercetarea sa și a fost decorat cu Ordinul Național Pentru Merit în grad de Cavaler.</p>
<p><strong><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class="size-full wp-image-3476 alignleft" src="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?resize=250%2C399&#038;ssl=1" alt="" width="250" height="399" srcset="https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?w=250&amp;ssl=1 250w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?resize=150%2C239&amp;ssl=1 150w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?resize=50%2C80&amp;ssl=1 50w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?resize=100%2C160&amp;ssl=1 100w, https://i0.wp.com/tribuna.us/wp-content/uploads/2018/10/Laura-Bretan.jpg?resize=200%2C319&amp;ssl=1 200w" sizes="auto, (max-width: 250px) 100vw, 250px" />Comunicat emis de:<br />
Ambasada României în Statele Unite ale Americii</strong></p>
<p><a href="http://archive.romaniantribune.com/flipbook3.php?np=gallery/2018/316/&amp;pg=32#page/2">VEZI AICI ARTICOLUL ÎN VARIANTA PUBLICATĂ<br />
ÎN EDIȚIA TIPĂRITĂ 316 (Anul 17 Nr. 19) &#8211; 1-15 octombrie 2018</a></p>
<p>The post <a href="https://tribuna.us/romani-americani-cu-activitati-deosebite-premiati-in-cadrul-galei-100-pentru-centenar-organizata-la-ambasada-romaniei-din-washington/">Români americani cu activităţi deosebite, premiați în cadrul Galei  „100 pentru Centenar”, organizată la Ambasada României din Washington</a> appeared first on <a href="https://tribuna.us">TRIBUNA.US</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://tribuna.us/romani-americani-cu-activitati-deosebite-premiati-in-cadrul-galei-100-pentru-centenar-organizata-la-ambasada-romaniei-din-washington/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">3469</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
