Un nou studiu realizat de Universitatea Oxford confirmă ceea ce medicul de familie spune de luni de zile — chatbot-urile cu Inteligență Artificială sunt extrem de ineficiente în a ajuta oamenii să identifice problemele reale de sănătate. Adică sunt mai ineficiente decât o simplă căutare pe Google a simptomelor.

„În ciuda tuturor așteptărilor, AI nu este încă pregătită să preia rolul medicului”, spune Rebecca Payne, care a condus studiul de la Oxford. „Pacienții trebuie să fie conștienți că a întreba un model lingvistic mare despre simptomele lor poate fi periculos, deoarece poate da diagnostice greșite și nu poate recunoaște când este nevoie de ajutor urgent”.

Cercetătorii au prezentat la aproape 1.300 de persoane scenarii realiste legate de sănătate — dureri de cap cauzate de mahmureală, epuizarea unei mame care t, simptome ale calculilor biliari — apoi le-au lăsat să se descurce singure cu ChatGPT, Meta’s Llama 3, Command R+ sau pur și simplu cu Google.

• Cum ne va modela inteligența artificială existența
• Inteligența Artificială: Aliat sau Adversar?
• ANALIZĂ | Devin bisericile americane păstorite de Inteligența Artificială?
• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Utilizatorii AI au identificat corect „starea” lor doar în aproximativ o treime din cazuri. Au găsit următorul pas corect (camera de urgență? îngrijiri medicale de urgență? să doarmă până le trece?) în mai puțin de jumătate din cazuri. Utilizatorii Google? La fel de buni.

Iată ce e interesant: aceiași chatboti excelează la examenele de licență medicală. Pot promova teste concepute pentru medici. Dar dacă îi pui să converseze cu un om real, anxios, care caută simptome pe Google la 2 dimineața? Dezastru total.

Problema nu este cu cunoștințele medicale ale AI, ci faptul că oamenii sunt comunicatori needucați. Nu oferim chatbot-urilor toate informațiile relevante. Înțelegem greșit răspunsurile lor. Ignorăm pur și simplu sfaturile lor. Scenariile simulate cu pacienți pe care AI le rezolvă cu brio în teste nu se traduc în panica din lumea reală și informații incomplete.

Și iată care este problema: punem foarte multă încredere într-o tehnologie care, în mod evident, nu este pregătită pentru asta. ChatGPT pare încrezător și autoritar, ceea ce îl face ușor de crezut — chiar și atunci când greșește în mod spectaculos. Dar încrederea nu este același lucru cu competența, iar miza este reală când vorbim despre sănătatea umană.

Dacă AI nu vă poate ajuta în mod real să vă dați seama dacă durerea de cap necesită Advil sau o vizită la urgențe, merită să vă întrebați ce alte decizii importante din viață externalizăm către chatboți.

Sfaturi despre relații? Întrebări despre creșterea copiilor? Dileme etice? Planificare financiară? AI poate fi utilă pentru brainstorming sau organizarea informațiilor, dar tratarea acesteia ca pe un oracol atotștiutor — în special pentru deciziile cu miză mare — este un pariu pe care nu suntem încă pregătiți să îl facem.

„Acesta este un studiu foarte important, deoarece evidențiază riscurile medicale reale pe care le prezintă chatbot-urile pentru public”, spune David Shaw, bioetician la Universitatea din Maastricht, care nu a fost implicat în cercetare.

Traducere: întrebarea adresată ChatGPT „este ciudată această aluniță?” ar putea de fapt să vă facă rău. Botul ar putea omite ceva urgent. Sau v-ar putea speria degeaba.

Sfatul lui Shaw? Rămâneți la surse medicale reale. Sau: sunați-vă medicul.

Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai omniprezentă (și, sincer, mai convingătoare), tot mai mulți oameni vor fi tentați să renunțe la asigurările medicale și să-și întrebe telefonul.

Acest studiu ne reamintește faptul că ChatGPT poate părea de încredere, dar asta nu îl face calificat. Sănătatea noastră merită mai mult decât un chatbot care se joacă de-a doctorul.

The post Studiu: ChatGPT, ineficient în oferirea de sfaturi medicale appeared first on TRIBUNA.US.

Aceste obiceiuri îmbunătățesc calitatea vieții și joacă un rol important în reducerea riscului de declin cognitiv, inclusiv demența, Alzheimer și alte afecțiuni grave de sănătate.

Ca orice mușchi, creierul beneficiază de exerciții fizice regulate. Acestea pot include învățarea de lucruri noi, purtarea de conversații interesante și jocuri care reprezintă o provocare mentală.

1. Practicați jocuri pentru a vă antrena creierul

Persoanele în vârstă ar trebui să elimine expresia „prea bătrân” din vocabularul lor, mai ales când vine vorba de joacă! Jocurile care necesită abilități de rezolvare a problemelor și implică memoria de lucru — cum ar fi cărțile, șahul, Sudoku și cuvintele încrucișate — pot fi atât distractive, cât și stimulante. De fapt, participarea regulată la activități stimulante din punct de vedere mental, precum acestea, a fost asociată cu o reducere de 9% a riscului de demență.

2. Încercați hobby-uri, învățați abilități noi și implicați-vă în comunitate

Menținerea legăturilor sociale nu este benefică doar pentru starea emoțională, ci este asociată și cu rate mai mici de dizabilitate și o viață mai lungă, putând chiar contribui la protejarea împotriva depresiei și a declinului cognitiv.

• Ce este „putrezirea creierului”? Știința despre efectele statului prea mult pe internet

Interacțiunea cu alte persoane prin intermediul bisericilor, voluntariatului sau evenimentelor comunitare poate contribui la starea generală de bine și la sănătatea creierului. Multe dintre aceste activități sunt gratuite sau au un cost redus, cum ar fi grupurile de mers pe jos sau cluburile de carte din cartier, și pot fi o modalitate simplă și plăcută de a menține legăturile sociale.

Dacă iubiți animalele, luați în considerare voluntariatul la un adăpost local sau la un grup de salvare. Căutați un nou hobby? Alăturați-vă unui club de grădinărit, învățați o limbă nouă sau scoateți chitara din dulap și cântați câteva acorduri. Cântatul la un instrument muzical este o activitate extrem de complexă, care necesită o serie de funcții cognitive, senzoriale și motorii. Studiile au arătat chiar că cântatul la un instrument muzical este asociat cu îmbunătățirea capacității cognitive generale.

Cu cât te simți mai confortabil cu ceea ce este incomod, cu atât îți folosești mai mult creierul.

3. Adoptați o dietă sănătoasă și echilibrată

Îmbunătățirea dietei poate oferi o serie de beneficii, inclusiv susținerea sănătății creierului. Cel mai simplu mod de a începe este prin schimbări simple la mese.

De două-trei ori pe săptămână, înlocuiți carnea roșie cu somon, păstrăv sau ton, care sunt bogate în acizi grași Omega-3 benefici pentru creier, și gătiți cu ulei de măsline, care poate proteja memoria și capacitatea de învățare.

• Efectul alimentelor ultraprocesate asupra creierului tău

Includeți în alimentație fructe bogate în antioxidanți (cum ar fi fructele de pădure și citricele) și legume (cum ar fi broccoli, morcovi și spanac), care pot ajuta la protejarea creierului de stres și inflamații.

Înlocuiți pâinea albă cu pâine integrală și orezul alb cu orez brun sau sălbatic, ambele bogate în vitamine B, care alimentează organismul și creierul. Includeți în alimentație nuci, cum ar fi migdalele, pentru vitamina E antioxidantă, care protejează creierul, și nuci, care pot ajuta la îmbunătățirea memoriei și a capacității creierului.

4. Rămâneți activi și faceți exerciții fizice

Exercițiile fizice regulate sunt o parte esențială a unui stil de viață sănătos. Pe lângă beneficiile fizice, menținerea activității fizice crește fluxul sanguin către creier și poate reduce riscul de declin cognitiv legat de vârstă. Unii adulți în vârstă pot simți că nu pot participa la activități fizice din cauza restricțiilor de mobilitate sau a afecțiunilor cronice, dar nu este necesar să fiți un atlet de talie mondială.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

O plimbare prin cartier este un punct de plecare excelent pentru a vă îmbunătăți condiția cardiovasculară, în timp ce yoga pentru începători sau aerobicul acvatic pot ajuta la îmbunătățirea amplitudinii mișcărilor și la întărirea mușchilor.

5. Mergeți la medicul de familie

În cele din urmă, vizitele regulate la medicul de familie joacă un rol esențial în depistarea precoce a afecțiunilor cronice, de la hipertensiune arterială la depresie și demență. Aceste controale pot oferi mai mult decât îngrijire de rutină — ele oferă medicului dumneavoastră ocazia de a monitoriza schimbările în memoria, gândirea și starea generală de sănătate.

Testele cognitive efectuate în timpul acestor vizite pot ajuta la depistarea semnelor timpurii ale declinului cognitiv, adesea înainte ca simptomele să devină vizibile în viața de zi cu zi. Depistarea timpurie a acestor probleme permite tratarea la timp, gestionarea mai bună a simptomelor și planificarea viitorului.

The post 5 sfaturi esențiale pentru sănătatea creierului pe măsură ce îmbătrânim appeared first on TRIBUNA.US.

5 pași importanți de urmat pentru a contesta refuzul rambursării:

1. Citește documentul

Aflați ce acoperă planul tău de sănătate. Un bun punct de plecare este rezumatul beneficiilor și al acoperirii. Informații mai detaliate ar trebui să fie disponibile la angajatorul sau asigurătorul tău, care poate furniza un document mai detaliat, denumit uneori „dovada de acoperire”. Verifică dacă refuzul a respectat regulile proprii ale asigurătorului tău. Aceste norme sunt în general disponibile online.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

2. Notează tot

Notează datele apelurilor la asigurătorul tău și persoana cu care ați vorbit. Păstrează documentele, inclusiv codurile de facturare pentru serviciile refuzate. Și acționează rapid: asigurătorii au termene limită pentru depunerea contestațiilor.

3. Ripostează

Contactează la asigurătorul la numărul de pe spatele cardului de asigurare și întreabă de ce tratamentul nu a fost acoperit. Poți întreba cum să depui o contestație. Dacă ai o scrisoare de refuz sau de explicare a prestațiilor, caută secțiunea care explică căile de atac.

4. Cere ajutor

Programele de asistență de stat și organizațiile nonprofit pot ajuta la elaborarea contestațiilor. Poți angaja un avocat. Poți, de asemenea, să soliciți cabinetului medical sau spitalului să facă o contestație în numele tău și să încerci să te asiguri că te țin la curent cu comunicările lor.

5. Escaladează

După ce ai stabilit motivul pentru care asigurătorul tău a refuzat o cerere de rambursare, poți scrie o scrisoare în care să explici de ce refuzul nu a fost justificat. Medicul tău poate scrie o scrisoare în care să explice de ce îngrijirea este necesară din punct de vedere medical. Studiile medicale pertinente îți pot consolida cazul. Solicită „setul de dosare desemnat” relevant pentru cazul tău.

Dacă apelul tău este respins, poți apela adesea la o autoritate superioară din cadrul asigurătorului. Dacă nu reușești, poți apela, în general, la o terță parte, adesea o organizație independentă de revizuire sau un program administrat de guvern. Scrisoarea ta de respingere sau departamentul de asigurări de stat ar trebui să explice acești pași. Practicile variază de la stat la stat. De asemenea, poți înainta apelul tău către un judecător de drept administrativ.

Foto: Pixabay

The post 5 pași de urmat dacă cererea de plată a asigurării de sănătate este refuzată appeared first on TRIBUNA.US.

Fața cancerului în Statele Unite este din ce în ce mai tânără – și mai feminină.

Ratele de cancer pentru femeile din SUA au crescut în ultima jumătate de secol, în special în rândul femeilor sub 65 de ani diagnosticate cu cancer de sân, a declarat joi Societatea Americană de Cancer. Între timp, bărbații au înregistrat o scădere a ratelor de cancer comparativ cu deceniile anterioare, potrivit WSJ.

„Dacă ești o femeie cu vârsta sub 65 de ani, acum ai mai multe șanse să dezvolți cancer decât un bărbat” din aceeași grupă de vârstă, a declarat Dr. William Dahut, directorul științific al American Cancer Society.

Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Timp de decenii, povara cancerului în SUA a fost mai mare pentru bărbați, care au început să fumeze în masă în secolul XX. Rata cazurilor și a deceselor cauzate de cancerul pulmonar a crescut vertiginos. Cancerul pulmonar rămâne cea mai mare cauză de mortalitate prin cancer pentru bărbații din SUA, dar ratele cazurilor și deceselor au scăzut, după ce ratele fumatului au scăzut.

Inversarea riscurilor

Femeile au început să fumeze mult mai târziu decât bărbații și au renunțat mai greu la fumat, astfel încât declinul cancerului pulmonar a început mai târziu și nu a fost la fel de accentuat.

Acest lucru a avut un impact semnificativ: Incidența cancerului pulmonar în rândul femeilor sub 65 de ani a fost mai mare decât în rândul bărbaților pentru prima dată în 2021. De asemenea, femeile sunt mai susceptibile de a fi diagnosticate cu cancer pulmonar ca nefumătoare.

„Aceasta este într-adevăr o schimbare transformațională”, a declarat Dahut.

Potrivit raportului, rata globală a deceselor cauzate de cancer în SUA a scăzut cu 34% din 1991, ceea ce înseamnă cu aproape 4,5 milioane mai puține decese. Progresul se datorează în mare parte scăderii fumatului, precum și îmbunătățirii depistării și tratamentului cancerului. Numărul de decese evitate este de două ori mai mare pentru bărbați decât pentru femei.

Aproximativ 1,1 bărbați au fost diagnosticați cu cancer pentru fiecare caz în rândul femeilor în 2021. Această cifră este în scădere de la un maxim de 1,6 diagnostice la bărbați pentru fiecare femeie în 1992.

Ratele cancerului de sân au crescut cu aproximativ 1% în fiecare an în ultimul deceniu, cu creșteri mai abrupte în rândul femeilor mai tinere, contribuind la creșterea riscului de cancer. În 2007, ratele cancerului la femeile cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani erau cu 21% mai mici decât la bărbații de aceeași vârstă. În 2021, ratele femeilor au depășit pe cele ale bărbaților.

În rândul adulților sub 50 de ani, femeile se confruntau deja cu un risc mai mare de cancer. Rata cancerului pentru aceste femei era cu 82% mai mare decât pentru bărbații lor în 2021, comparativ cu 51% mai mare în 2002, din cauza cancerelor tiroidiene și mamare. Creșterea numărului de cancere colorectale și testiculare în rândul bărbaților mai tineri a fost compensată de scăderi ale altor cancere, inclusiv de prostată.

„Evoluția cancerului în rândul femeilor, în special al femeilor tinere, este cu adevărat șocantă”, a declarat Dr. Karen Kim, cercetător în domeniul disparităților în materie de sănătate și decan al Penn State College of Medicine.

Mai multe femei care au copii mai târziu sau deloc contribuie probabil la această tendință, deoarece nașterea copiilor la vârste mai fragede și alăptarea reduc riscul anumitor tipuri de cancer mamar. Creșterea ratei obezității, a inactivității fizice și a consumului excesiv de alcool în rândul femeilor tinere sunt, de asemenea, factori potențiali, au declarat cercetătorii.

Rata mortalității cauzate de cancerul de sân a scăzut cu 44% din 1989, datorită unor tratamente și screening-uri mai bune. Acesta este încă principala cauză de deces prin cancer pentru femeile sub 50 de ani.

Situația în România

În România, anual se diagnostichează 100.000 de cazuri noi de cancer și se produc aproape 54.000 de decese. Estimările arată o creștere a incidenței cancerului cu 6%, până în anul 2035, cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei, potrivit unui raport de date din 2023 al Institutului Național de Sănătate Publică.

În România, incidența cazurilor la copiii 0-19 ani este de 410 cazuri noi/an, în timp ce în categoria 0-14 înregistrează 324 cazuri noi/an.

La femei, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele cinci localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin și limfomul non-Hodgkin.

Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

La bărbați, primele cinci localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, colorectal, cancerul de vezică urinară și cancerul gastric.

Factorii de risc

La nivel internațional există un consens științific-medical privind factorii de risc pentru cancer, atât la femei, cât și la bărbați, iar aceștia sunt: fumatul, consumul de alcool, greutatea excesivă și greutatea, lipsa activității fizice, poluarea din mediul de viață și de muncă și agenții infecțioși.

Foto: Unsplash

The post Avertisment: Femeile mai tinere sunt acum mai expuse riscului de cancer decât bărbații appeared first on TRIBUNA.US.

„Având în vedere rezultatele studiului nostru, dorim să subliniem importanța monitorizării continue a acestor produse pentru a asigura siguranța microbiană a cernelurilor pentru tatuaje”, a declarat Seong-Jae (Peter) Kim, membru al personalului microbiolog din cadrul Centrului Național de Cercetare Toxicologică al FDA din Jefferson, Arkansas. Kim este autorul corespondent al raportului din 2 iulie publicat în revista Applied and Environmental Microbiology.

Deoarece cerneala este injectată adânc în piele, unde unele bacterii se pot dezvolta, cerneala de tatuaj contaminată poate provoca infecții și leziuni grave, a declarat coautorul studiului, Linda Katz, director al Biroului de Cosmetice și Culori al FDA.

„Agenții patogeni sau alte substanțe nocive din aceste cerneluri se pot deplasa de la locul injectării prin sânge și sistemul limfatic către alte părți ale corpului”, a declarat Katz.

În cazul răspândirii sistemice, bacteriile pot provoca complicații care pun viața în pericol, cum ar fi endocardita, o inflamație potențial mortală a mucoasei inimii, sau șocul septic, care este ultima și cea mai gravă etapă a septicemiei, răspunsul extrem al organismului la o infecție care poate duce la insuficiența mai multor organe, a declarat Katz.

Dacă nu este tratată rapid, „septicemia poate duce rapid la deteriorarea țesuturilor, insuficiență organică și deces”, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

Alte simptome mai frecvent raportate ale infecțiilor cu cerneală de tatuaj includ erupții cutanate la locul injectării; impetigo, o infecție bacteriană a pielii extrem de contagioasă; erizipel, o erupție cutanată roșie aprinsă și sensibilă; și celulită, o infecție profundă a pielii care necesită tratament cu antibiotice, potrivit lui Katz.

Persoanele cu tatuaje multiple sau mari prezintă un risc mai mare de contaminare, a spus Katz, deoarece tatuajele mai mari cresc probabilitatea de expunere la microorganisme. Aplicarea machiajului permanent poate crește, de asemenea, riscul de infecție, a spus ea.

„În timp ce atât tatuajele, cât și machiajul permanent prezintă riscuri în cazul în care se utilizează cerneală contaminată, machiajul permanent aplicat în jurul zonei ochilor poate reprezenta un risc mai mare pentru consumatori, deoarece microbii pot pătrunde în ochi și pot provoca o infecție”, a declarat Katz.

Din păcate, concluziile studiului nu au fost surprinzătoare, a declarat John Swierk, profesor asistent de chimie la Universitatea Binghamton, Universitatea de Stat din New York, care a studiat contaminarea cernelii de tatuaj.

„Știm că contaminarea cernelurilor pentru tatuaje este un fenomen frecvent”, a declarat Swierk. „O parte a problemei este că nu există o metodă convenită, standard în industrie, pentru sterilizarea cernelurilor. Activitatea noastră și studiul actual evidențiază într-adevăr necesitatea unor procese de fabricație bune și standardizate în întreaga industrie a cernelii pentru tatuaje”.

Industria tatuajelor colaborează din ce în ce mai mult cu organismele de reglementare pentru a asigura respectarea standardelor de siguranță, a declarat Selina Medina, artist tatuator, director de cercetare la Alliance of Professional Tattooists, o alianță non-profit de artiști dedicată promovării sănătății și siguranței tatuajelor.

„Producătorii investesc în tehnologii avansate de sterilizare și în formulări avansate pentru a-și îmbunătăți mediile de producție și pentru a reduce riscul de contaminare”, a declarat Medina.

„Acest lucru include utilizarea camerelor curate și a proceselor îmbunătățite de control al calității pentru a atenua problemele de acest tip”.

Numărul de bacterii ar trebui să fie zero

Cel mai recent studiu a testat 75 de mostre de cerneală sigilată pentru tatuaje și machiaj permanent vândută în Statele Unite de 14 producători care nu au fost menționați de FDA. Unele dintre eșantioane au fost etichetate ca fiind sterile.

Cercetătorii au descoperit că 26 de probe de la 10 producători, sau 35% din setul de probe, prezentau un anumit grad de contaminare bacteriană. În timp ce majoritatea probelor au prezentat un număr de bacterii mai mic de 250 CFU (unități formatoare de colonii) per gram, câteva probe conțineau un număr de bacterii de până la 105, a declarat Katz.

Fiecare UFC reprezintă creșterea unei colonii de la un singur microb într-o casetă Petri, astfel încât 10 la puterea a cincea este egal cu 100.000 de bacterii per gram.

Studiile anterioare ale FDA au constatat că 35% din cernelurile nedeschise și sigilate de la producătorii americani aveau un număr de bacterii de până la 10 la 8 UFC, sau 100 de milioane de bacterii pe gram, a declarat Katz.

Această valoare ar trebui să fie zero, a declarat expertul în boli infecțioase Dr. Robert Schooley, profesor distins de medicină în cadrul diviziei de boli infecțioase și sănătate publică globală de la Universitatea din California, San Diego.

„Nivelul de bacterii din materialele care sunt injectate în piele sau care intră în contact cu pielea abraziată sau rănită ar trebui să fie „nedetectat””, a declarat Schooley.

„Cealaltă problemă este că tatuajul a fost, de asemenea, asociat cu transmiterea de infecții virale, inclusiv hepatita C, hepatita B și HIV”, a declarat Schooley, care este, de asemenea, codirector al Centrului pentru aplicații și terapii inovatoare cu fagi, care utilizează unul dintre vechii dușmani ai bacteriilor, fagii, pentru a combate infecțiile cu superbacterii.

„Aceste (infecții) nu au fost studiate în manuscrisul FDA, dar faptul că atât de multe dintre cerneluri nu au trecut testele de sterilitate bacteriană sugerează că și alte organisme, cum ar fi virușii și ciupercile, pot scăpa printre fisuri”, a spus el.

Tribuna.US

Foto: zach lee/unsplash

The post Te gândești să-ți faci un tatuaj? Un nou studiu te-ar putea face să te răzgândești appeared first on TRIBUNA.US.

Întrebat săptămâna trecută de Major Garrett, de la CBS News, dacă președintele Biden are „vigoarea și capacitatea mentală” de a continua să servească, Anthony Fauci a ezitat: „În interacțiunile mele cu el, nu am nicio îndoială”. A găsit fostul lider al National Institutes of Health ceva alarmant din punct de vedere medical în legătură cu prestația președintelui la dezbatere? „Cred că ar fi nepotrivit să spun asta, pentru că atunci când te uiți la cineva o singură dată, pur și simplu nu știi ce s-ar putea întâmpla”.

Totuși, Dr. Fauci nu a putut să nu se întrebe: „A fost răcit rău, știți? A luat un antihistaminic care să-l facă, știi tu, somnoros?” El a refuzat să răspundă la propriile întrebări, deoarece ar fi „nedrept și nepotrivit să încercăm să diagnosticăm ceva doar dintr-un clip de 90 de minute”. Bâlbâielile din dezbatere ale președintelui i s-au părut „ca o noapte proastă”, scrie WSJ.

Nu contează că dezbaterea de 90 de minute nu a fost un „clip”, sau că confuzia președintelui nu a fost un incident „punctual”. Dar pe cine o să credeți, pe Dr. Fauci sau pe ochii și urechile voastre mincinoase?

Încercarea slabă a Dr. Fauci de a explica ceața mentală a președintelui este o altă ilustrare a motivului pentru care americanii nu au încredere în presupușii experți. Aceștia disimulează atunci când le convin scopurile politice și denigrează frecvent pe oricine îndrăznește să le conteste înșelăciunile. Au procedat astfel în cazul tulburărilor cognitive ale lui Biden, la fel cum au procedat în cazul lockdown-urilor Covid, al închiderii școlilor, al mandatelor privind măștile și al teoriei scurgerilor din laboratoarele de virusuri. Lista continuă.

Alunecările crescânde ale lui Biden de-a lungul anilor au fost evidente pentru oricine este atent. Cu toate acestea, atunci când conservatorii le-au semnalat, experții medicali, mobilizați de presa liberală, le-au minimalizat.

Înainte de prima dezbatere Trump-Biden din 2020, Brit Hume, comentator la Fox News, a remarcat că Biden, în vârstă de 77 de ani, părea să își piardă mințile. „Nu cred că există nicio îndoială că Biden este senil, dar asta nu înseamnă că va apărea în seara asta”, a spus el. „Persoanele în vârstă care se confruntă cu pierderi de memorie și cu alte probleme asociate vârstei pot merge pentru perioade, ore în șir și să fie foarte bine”.

Hume a avut dreptate. Biden a reușit să rămână calm și coerent în timpul dezbaterii din 2020, chiar și în timp ce Trump se agita și pufăia. PolitiFact a publicat ulterior un „fact check” al remarcii lui Hume, citând „experți în îngrijirea sănătății persoanelor în vârstă”. Unul dintre aceștia a numit caracterizarea domnului Biden „o manifestare rușinoasă de ageism și ignoranță”.

Dar, cu siguranță, poticnirile lui Biden au devenit mai frecvente cu timpul. În iunie anul trecut, președintele a pronunțat în mod bizar „planuri de a construi o cale ferată din Pacific până în Oceanul Indian”. În cursul aceleiași luni, în două incidente separate, el a numit din greșeală Ucraina Irak.

Presa a ignorat astfel de greșeli până la raportul din februarie al consilierului special Robert Hur privind gestionarea de către Biden a documentelor clasificate. Apărându-și decizia de a nu formula acuzații, Hur a observat că președintele era un „om în vârstă, bine intenționat, cu o memorie slabă”, care, în interviuri, nu-și putea aminti când s-a încheiat mandatul său de vicepreședinte și nici când a murit fiul său.

Într-o conferință de presă după publicarea raportului Hur, Biden s-a referit la președintele egiptean Abdel Fattah Al Sisi ca la „președintele Mexicului”. Cu câteva zile înainte, el i-a confundat pe fostul cancelar german Angela Merkel și pe președintele francez Emmanuel Macron cu predecesori morți.

Chemați experții. Memoria pe termen scurt scade odată cu vârsta, dar „înțelepciunea poate crește deoarece individul are un număr mai mare de experiențe și situații diferite în ceea ce privește cel mai bun lucru de făcut”, a declarat pentru NBC Thomas Wisniewski, un specialist în Alzheimer de la NYU Langone Health.

Problemele de „memorie ale lui Biden evidențiate în mass-media nu sunt atât cazuri de uitare, cât dificultăți în articularea faptelor și a cunoștințelor”, a scris profesorul de psihologie Charan Ranganath de la UC Davis într-un editorial publicat în New York Times. Faptul că Biden greșește numele liderilor mondiali? Un produs secundar al bâlbâielii sale, care „necesită resurse prefrontale” pentru a fi gestionată.

Astfel de dezmințiri au crescut odată cu derapajele lui Biden. Earl Miller, profesor de neuroștiințe la Massachusetts Institute of Technology, a declarat pentru Washington Post în luna mai că „lucrul cu adevărat important de reținut este că creierul mai în vârstă este un creier mai înțelept”.

După eșecul dezbaterii lui Biden, doi profesori de la Universitatea Yale, Jeffrey Sonnenfeld și Harlan Krumholz, au afirmat într-un editorial Newsweek că „cea mai probabilă explicație” este „un efect secundar al medicamentelor pentru răceală”. Sonnenfeld, profesor de management, a convocat în 2021 o reuniune a directorilor executivi pentru a denunța legea privind integritatea electorală din Georgia.

Vă amintiți cum mass-media liberală a căutat să discrediteze opozanții lockdown-urilor pentru că nu erau epidemiologi? Acum, mass-media oferă un megafon oricărui expert de fotoliu care propune o explicație alternativă la cea evidentă pentru eșecul dezbaterii lui Biden.

Presa începe cu întârziere să recunoască slăbiciunile lui Biden, acum că acestea au devenit imposibil de ascuns americanilor – la fel cum a făcut cu pagubele închiderii școlilor. Poate că democrații l-ar putea convinge pe Dr. Fauci să-l diagnosticheze pe președinte cu Covid lung, ceea ce i-ar permite să se dea la o parte și să dea vina pe Trump pentru incapacitatea sa.

Tribuna.US

The post Fauci și experții medicali i-au dat lui Biden un diagnostic bun de sănătate appeared first on TRIBUNA.US.

Alimentele ultraprocesate ne pot afecta nu numai corpul, ci și creierul, arată un nou studiu, informează WSJ.

Noile cercetări sugerează legături între alimentele ultraprocesate – cum ar fi chipsurile, multe cereale și majoritatea gustărilor ambalate de la magazinul alimentar – și schimbările în modul în care învățăm, ne amintim și ne simțim. Cercetătorii spun că aceste alimente pot acționa ca niște substanțe care creează dependență, iar unii oameni de știință propun o nouă afecțiune de sănătate mintală numită „tulburare de consum de alimente ultraprocesate”. Dietele pline de astfel de alimente pot crește riscul de probleme de sănătate mintală și de somn.

Știința este încă la început, iar cercetătorii spun că sunt multe lucruri pe care nu le știu. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt egale, spun unii oameni de știință, adăugând că unele ar putea fi bune pentru ta. O dietă bogată în alimente ultraprocesate a fost asociată cu obezitatea, diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare, dar cercetătorii încă încearcă să afle exact de ce, dincolo de numărul de calorii și compoziția nutrienților.

Producătorii de alimente, cum ar fi carnea procesată și brioșele, își apără produsele și remarcă faptul că nu există o definiție coerentă și universal acceptată a alimentelor ultraprocesate.

„Producătorii mărcilor de casă de încredere din America se angajează să protejeze accesul la alimente nutritive, accesibile, convenabile și sigure”, a declarat un purtător de cuvânt al Consumer Brands Association, un grup comercial din industrie.

Pofta de alimente ultraprocesate

Multe alimente ultraprocesate afectează rapid creierul atunci când le consumăm și au un efect puternic asupra sistemului de recompensă al acestuia, care este implicat în plăcere, motivație și învățare.

Aceste efecte sunt similare cu cele care apar atunci când oamenii consumă nicotină, alcool și alte droguri care creează dependență, a declarat Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, care este co-creator al unui instrument de măsurare a dependenței alimentare.

Citește și Studiu: Fiecare bucată de aliment procesat te poate ucide

„Oamenii tânjesc intens după alimente ultraprocesate și le consumă în mod compulsiv și constată că nu se pot opri din mâncat”, a spus ea.

Modul în care sunt produse alimentele ar putea explica parțial de ce. Pentru a produce produse precum chipsurile, cerealele pentru micul dejun și batoanele pentru gustări, producătorii descompun adesea structura celulară a ingredientelor, lipsindu-le de apă și fibre, ceea ce le face ușor de mestecat, de mâncat și de digerat rapid. Componentele ajung rapid în creierul nostru, ceea ce face ca alimentele să creeze mai multă dependență, spune Gearhardt.

Combinația de niveluri ridicate atât de grăsimi, cât și de carbohidrați din multe alimente ultraprocesate este probabil un alt motiv pentru care tânjim după ele și ne este greu să ne oprim atunci când le mâncăm.

Ciocolata, înghețata, cartofii prăjiți, pizza și chipsurile se numără printre alimentele de top pe care oamenii declară că le consumă într-un mod care creează dependență, potrivit studiilor lui Gearhardt. Multe dintre acestea sunt bogate atât în carbohidrați rafinați, cât și în grăsimi, o combinație care nu se găsește de obicei în natură. Alimentele din natură sunt adesea bogate în grăsimi sau în carbohidrați, dar nu în ambele.

„Bananele sunt în mod natural bogate în zahăr, dar mănânci una și ești bine”, spune ea.

Studiul privind gustările

Într-un studiu recent publicat în revista Cell Metabolism, cercetătorii au pregătit participanții cu două tipuri diferite de gustări și au văzut cum creierul lor a răspuns mai târziu la un indiciu pentru un aliment bogat în grăsimi și zahăr, așa cum sunt multe alimente ultraprocesate.

Scanările creierului lor au arătat că participanții care au mâncat o gustare bogată în grăsimi și zahăr timp de opt săptămâni au avut o activitate mult mai mare în părțile creierului care creează dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, învățare și în așteptarea și experimentarea recompenselor, atunci când au văzut un indiciu care le spunea să se aștepte la o altă mâncare bogată în zahăr și grăsimi.

Cercetătorii sunt de părere că persoanele care mănâncă frecvent alimente bogate în grăsimi și zaharuri și apoi văd semnale ale acestora în lumea reală au probabil un răspuns similar.

„Atunci când văd semnul fast-food-ului preferat sau ambalajul gustării preferate, au o activitate cerebrală mai intensă și simt o potențială activitate de poftă care i-ar putea face mai predispuși să consume acel aliment”, a declarat Alexandra DiFeliceantonio, director asociat al Centrului de Cercetare a Comportamentelor de Sănătate de la Virginia Tech, care a fost coautor al studiului.

Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că persoanele care au mâncat această gustare bogată în grăsimi și zahăr au suferit modificări și în modul în care creierul lor învăța.

În timp ce participanților le era scanat creierul, cercetătorii i-au pus să facă o sarcină de învățare de bază, cerându-le să apese un buton asociat cu o imagine atunci când auzeau anumite tonuri. Atunci când persoanele care au mâncat gustarea bogată în grăsimi și zahăr nu au primit imaginea la care se așteptau, creierul lor a prezentat o activitate mai mare în părțile implicate în evaluarea situațiilor.

Această dietă bogată în zahăr și grăsimi „schimbă ceva cu adevărat fundamental în ceea ce privește modul în care învățăm”, a spus DiFeliceantonio.

Într-un alt studiu, patru zile de mic dejun bogat în grăsimi saturate și zahăr adăugat au fost legate de reducerea performanțelor la unele teste de învățare și memorie, potrivit cercetătorilor din Australia. Persoanele care au luat un mic dejun mai sănătos nu au avut aceste modificări de performanță.

Alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este, de asemenea, afectată de alimentație. Mai multe studii recente au descoperit o legătură între dietele bogate în alimente ultraprocesate și un risc crescut de depresie. O analiză amplă a cercetărilor publicată luna trecută în revista BMJ a constatat un risc crescut de depresie, anxietate și probleme de somn în cazul dietelor bogate în alimente ultraprocesate.

Gearhardt și colegii săi propun o nouă tulburare de sănătate mintală pe care intenționează să o numească „tulburare de consum de alimente ultraprocesate” sau „tulburare de consum de alimente foarte procesate” pentru a fi inclusă în ghidul oficial pe care psihiatrii și psihologii îl folosesc pentru a diagnostica pacienții. Simptomele includ pofte intense, dificultăți în reducerea consumului și simptome de sevraj precum iritabilitate și agitație atunci când oamenii încearcă să își reducă consumul.

Unul dintre principalele moduri în care dieta afectează sănătatea mintală este probabil prin intermediul microbiomului intestinal, a declarat Felice Jacka, director al Food & Mood Centre de la Universitatea Deakin din Australia. Microbiomul intestinal se referă la microbii care trăiesc în tractul digestiv. Acesta influențează funcția imunitară, sistemul de răspuns la stres și producția de neurotransmițători precum serotonina, toate acestea afectând sănătatea mintală, a adăugat Jacka.

Consumul unei diete americane tipice, plină de alimente ultraprocesate, poate schimba microbiomul, astfel încât acesta să fie mai puțin divers și să aibă mai puține tipuri de bacterii benefice, a declarat Arpana Gupta, co-director al Goodman-Luskin Microbiome Center de la University of California, Los Angeles.

Modificările în sistemul de recompensă al creierului cauzate de alimentele bogate în grăsimi și zahăr ar putea, de asemenea, să contribuie la problemele de sănătate mintală, a spus DiFeliceantonio.

„Faptul că dieta ta modifică destul de profund acest sistem de recompensă înseamnă, de fapt, că totul în viața ta este afectat”, a spus ea.

Tribuna.US

Foto: Robin Stickel/Pexels

The post Efectul alimentelor ultraprocesate asupra creierului tău appeared first on TRIBUNA.US.

Știința a confirmat faptul că faptul că bărbații care își mutilează organele genitale este, de fapt, dureros și nesănătos. Un nou studiu a constatat că o supermajoritate a bărbaților confuzi de gen care își elimină organele genitale „au experimentat cel puțin un efect secundar”, „durerea de la nivelul organelor sexuale fiind raportată cel mai frecvent”, informează The Federalist.

Cu cât un bărbat ia medicamente de micșorare a organelor sexuale, cu atât risca mai mult efectele negative, dintre care unele (infecții, torsiune testiculară, infertilitate) sunt grave. Daily Mail a ilustrat în mod util acest aspect, scoțând la iveală experiențele influencerului trans-identificat de TikTok Dylan Mulvaney – cunoscut mai ales pentru că a făcut să scadă acțiunile și vânzările Anheuser-Busch – pentru a confirma faptul că operația de tucking este într-adevăr „foarte dureroasă și implicată”.

Studiul de față demonstrează realitatea așa-numitei medicini care susține egalitatea de gen, și anume că nu este de fapt o medicină. După cum demonstrează studiul și raportul de urmărire, operația este dureroasă și riscantă și nu aduce niciun fel de beneficii fizice. Cu toate acestea, autorii studiului nu numai că le spun medicilor „să îi întrebe pe pacienți dacă doresc să discute despre riscurile, beneficiile și metodele sigure de micșorare a penisului”, ci și „să îi întrebe despre terminologia preferată în materie de anatomie, deoarece cuvintele «penis» și «testicule» pot fi ofensatoare pentru această populație”. În loc de vindecători, se așteaptă ca medicii să fie facilitatori ai capriciilor fiecărui pacient, indiferent cât de iluzorii și nesănătoase sunt acestea.

Și astfel, în timp ce Joe Biden ridică „Ziua vizibilității transgenderilor” deasupra Paștelui, ar trebui să facem vizibil adevărul despre „îngrijirea pentru afirmarea genului”, și anume că nimic din toate acestea nu este necesar din punct de vedere medical și că toate acestea vin cu riscuri și efecte secundare.

În schimb, nu există niciodată vreun rău fizic în cazul în care nu se face tranziția. Acesta este motivul pentru care activiștii transgender și aliații lor invocă în mod constant amenințarea auto-vătămării, în special atunci când încearcă să convingă părinții reticenți să aprobe proceduri radicale pentru copiii lor. Fără amenințarea sinuciderii, mișcarea transgender se prăbușește. Doar cea mai gravă amenințare – copii morți de propriile mâini – poate justifica, de exemplu, castrarea băieților și amputarea sânilor adolescentelor cu probleme.

Folosind povestea sinuciderii ca acoperire, activiștii împing ideologia de gen cât de departe pot, mai ales când este vorba de copii. De exemplu, comercianții care vând lenjerie de corp specializată și alte produse pentru a se îndesa le produc și pentru minori și le comercializează către aceștia. Același lucru este valabil și pentru bandaje de sân pentru fete, care, de asemenea, tind să fie dureroase și pot provoca leziuni. Profesorii activiști și sistemele școlare încurajează acești și alți pași în „tranziție”, pe care se străduiesc, de asemenea, să îi ascundă de părinții care ar putea obiecta.

Mai rău, răul fizic cauzat de tranziție este doar sporit cu fiecare nouă etapă a procesului. Blocanții de pubertate care sunt administrați copiilor inhibă dezvoltarea normală, inclusiv a oaselor și a creierului. Contrar celor afirmate de activiștii transgender, acestea nu sunt un „buton de pauză” complet reversibil, ci reprezintă o perturbare puternică a dezvoltării naturale și sănătoase a organismului. Protocolul olandez, în care se folosesc blocanți de pubertate pentru a inhiba pubertatea naturală la băieții tineri, care este urmat de hormoni transgender, îi sterilizează în mod inevitabil pe cei supuși la el. De asemenea, acesta împiedică dezvoltarea sexuală, lăsându-i permanent anorgasmici.

Acești hormoni de sex încrucișat nu sunt necesari din punct de vedere medical și sunt periculoși din punct de vedere fizic, indiferent dacă sunt administrați copiilor sau adulților. Subiecții care iau aceste medicamente pot suferi efecte secundare semnificative, care variază de la cele dureroase (de exemplu, atrofia vaginală și mărirea clitorisului la femeile care iau testosteron) până la cele mortale (potențiale probleme cardiace). Grație publicării dosarelor WPATH, știm, de asemenea, că unii dintre furnizorii de medicamente care le distribuie cred că acestea pot provoca cancere mortale.

Și, bineînțeles, operațiile de „afirmare a sexului” au o rată ridicată de complicații care pot varia de la cele mai ciudate (incontinență) la cele incredibil de dureroase și până la cele mortale.

De exemplu, Jazz Jennings, vedeta TV cu identitate transgender, a suferit complicații grave după operațiile sale genitale. Pe cât de rău poate fi o operație de retușare, încercarea de a transforma organele genitale masculine într-un facsimil al celor feminine (sau invers) este adesea mult, mult mai rău.

Chiar dacă medicii care efectuează aceste proceduri au recunoscut că copiii nu-și pot da cu adevărat consimțământul în cunoștință de cauză, activiștii transgender susțin totuși că copiii au dreptul la toate aceste proceduri și le promovează neîncetat în școli, medicină și cultură, încercând în același timp să scoată părinții din circuit.

Toate acestea sunt rezultatul credinței superstițioase că există o epidemie de copii care se nasc cumva în corpuri greșite. Acest punct de vedere este susținut de știința de doi bani, care la rândul ei este ratificată de organizații medicale conduse de lași care se tem să se opună activiștilor radicali din mijlocul lor.

Dar daunele provocate de preluarea ideologiei de gen de către instituțiile medicale sunt de netăgăduit. Nu există nimic vindecător în ceea ce privește „îngrijirea care afirmă genul” și se apropie o recunoaștere. În locul superstiției ideologiei de gen și a rănilor pe care aceasta le provoacă prin revolta sa împotriva realității, avem nevoie de o întoarcere la medicina care nu face rău. Medicii ar trebui să îi ajute pe pacienți să își accepte corpurile lor naturale, sănătoase și sexuate, în loc să îi încurajeze să le zdrobească, să le amputeze și să le injecteze într-o încercare zadarnică de a deveni de celălalt sex.

Tribuna.US

The post Efectele secundare ale „medicamentelor” pentru transgenderi demonstrează nu doar doar o prostie științifică, ci și malpraxis appeared first on TRIBUNA.US.

Cancerele cu debut precoce, definite ca fiind cazurile de cancer diagnosticate la persoane sub 50 de ani, au crescut la nivel global cu un procent uimitor de 79%.

În Statele Unite, Societatea Americană de Cancer a raportat că datele demografice ale pacienților cu cancer se schimbă din ce în ce mai mult de la persoanele în vârstă la persoanele de vârstă mijlocie. În timp ce adulții cu vârsta peste 50 de ani au înregistrat o scădere a incidenței globale a cancerului între 1995 și 2020, s-a înregistrat o creștere notabilă la persoanele mai tinere de 50 de ani.

De ce tinerii se îmbolnăvesc de cancer în proporții mai mari? Înseamnă acest lucru că oamenii ar trebui să înceapă să facă screening pentru cancer la vârste mai tinere? Cine ar trebui să fie cel mai îngrijorat? Și ce măsuri preventive ar trebui să ia în considerare persoanele tinere?

CNN a întrebat un medic de urgență de la Universitatea George Washington, Dr. Leana Wen.

CNN: Care sunt cele mai mortale cancere la persoanele tinere?

Dr. Leana Wen: Tipurile de cancer cu debut precoce care provoacă cel mai mare număr de decese și cea mai mare povară la nivel global sunt cancerul de sân; cancerul de trahee, bronhii și plămâni; și cancerul de stomac și cancerul colorectal, potrivit unui studiu din 2023 publicat în revista BMJ Oncology.

Acestea sunt statistici similare pentru populațiile mai în vârstă. În Statele Unite, cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul pancreatic și cancerul de sân sunt cele patru cauze principale ale deceselor cauzate de cancer. Un raport al Societății Americane de Cancer a evidențiat în mod special cancerul colorectal, care este acum principala cauză de deces prin cancer la bărbații mai tineri de 50 de ani și a doua la femeile sub 50 de ani.

CNN: De ce cresc cazurile de cancer la persoanele sub 50 de ani?

Dr. Leana Wen: Există o serie de ipoteze. Unii cercetători indică rata tot mai mare a obezității din ultimele decenii, care este asociată cu riscul de apariție timpurie a cancerului. În altă ordine de idei, schimbarea obiceiurilor alimentare, mai exact creșterea consumului de alimente ultraprocesate și sedentarismul sunt, de asemenea, asociate cu rate mai mari de cancer.

CNN: Ar trebui ca oamenii să înceapă screening-ul pentru cancer la vârste mai tinere?

Dr. Leana Wen: Aceasta este o întrebare complexă la care cred că cel mai bun răspuns este să analizăm recomandările pentru populație față de cele pentru individ.

Ghidurile emise de principalele organizații medicale și de organismele federale de elaborare a politicilor se bazează pe ceea ce se recomandă pentru persoanele cu risc mediu. Majoritatea oamenilor ar trebui să urmeze aceste recomandări.

De exemplu, în Statele Unite, US Preventive Services Task Force recomandă ca persoanele să înceapă să facă testele de depistare a cancerului de colon la vârsta de 45 de ani. De asemenea, grupul operativ a emis un proiect de recomandare ca femeile să înceapă să facă mamografii la vârsta de 40 de ani. Ambele revizuiri reprezintă modificări ale ghidurilor. Înainte de 2021, oamenii erau sfătuiți să înceapă screeningul pentru cancerul de colon la vârsta de 50 de ani. Modificarea privind mamogramele a fost propusă abia anul trecut și nu a fost finalizată. Înainte de această recomandare, îndrumarea era ca majoritatea femeilor să înceapă mamografiile la vârsta de 50 de ani.

CNN: Ar trebui ca oamenii să vorbească cu medicul lor în fiecare an despre depistarea cancerului?

Dr. Leana Wen: Da, și ar trebui să se asigure că își fac analizele recomandate.

Una din 3 persoane eligibile pentru depistarea cancerului de colon nu a beneficiat niciodată de examene de depistare, potrivit American Cancer Society. Și până la 59% dintre femei renunță la mamografia anuală, potrivit unor sondaje.

CNN: Ce altceva le-ați recomanda tinerilor să facă?

Dr. Leana Wen: Este esențial ca oamenii să cunoască riscurile. Mai exact, trebuie să știe care le sunt antecedentele familiale și dacă au alte afecțiuni medicale sau factori legați de stilul de viață care le sporesc riscul de apariție precoce a cancerului.

Toată lumea ar trebui să încerce să își afle istoricul familial de cancer. Există rude de gradul întâi care au avut cancere? Să-și cunoască propriul istoric medical și să-și întrebe medicul dacă o anumită afecțiune le poate crește riscul de cancer. De asemenea, nu uitați să menționați toți factorii legați de stilul de viață, inclusiv fumatul, consumul de alcool, obiceiurile alimentare și activitatea fizică.

CNN: Există măsuri pe care tinerii le pot lua pentru a-și reduce riscul de cancer?

Dr. Leana Wen: Da. Fumatul și consumul excesiv de alcool sunt factori de risc majori. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool sunt pași importanți. Doar unul sau două minute de exerciții fizice viguroase pe zi pot reduce riscul de cancer, la fel ca și reducerea alimentelor ultraprocesate.

De asemenea, este important de reținut că aceste modificări ale stilului de viață nu numai că reduc riscul de cancer, ci sunt aceleași care reduc probabilitatea de boli de inimă și de deces prematur.

Tribuna.US

The post Cazurile de cancer la persoanele tinere sunt în creștere. Măsuri de prevenție importante appeared first on TRIBUNA.US.

Alimentele ultraprocesate ne pot afecta nu numai corpul, ci și creierul.

Noile cercetări sugerează existența unor legături între alimentele ultraprocesate – cum ar fi chipsurile, multe cereale și majoritatea gustărilor ambalate din magazinele alimentare – și schimbările în modul în care învățăm, ne amintim și ne simțim.

Cercetătorii spun că aceste alimente pot acționa ca niște substanțe care creează dependență, iar unii oameni de știință propun o nouă afecțiune de sănătate mintală numită „tulburare de consum de alimente ultraprocesate”. Dietele pline de astfel de alimente pot crește riscul de probleme de sănătate mintală și de somn, informează WSJ.

Studiile sunt încă la început, iar cercetătorii spun că sunt multe lucruri pe care nu le știu. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel, spun unii oameni de știință, adăugând că unele ar putea fi bune pentru noi. O dietă bogată în alimente ultraprocesate a fost asociată cu obezitatea, diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare, dar cercetătorii încă încearcă să afle exact de ce, dincolo de numărul de calorii și compoziția nutrienților.

Producătorii de alimente, cum ar fi carnea procesată și brioșele, își apără produsele și remarcă faptul că nu există o definiție coerentă și universal acceptată a alimentelor ultraprocesate.

„Producătorii mărcilor de încredere din America se angajează să protejeze accesul la alimente nutritive, accesibile, convenabile și sigure”, a declarat un purtător de cuvânt al Consumer Brands Association, un grup comercial din industrie.

Pofta de alimente ultraprocesate

Multe alimente ultraprocesate afectează rapid creierul atunci când le consumăm și au un efect puternic asupra sistemului de recompensă al acestuia, care este implicat în plăcere, motivație și învățare.

Aceste efecte sunt similare cu cele care apar atunci când oamenii consumă nicotină, alcool și alte droguri care creează dependență, a declarat Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, care este co-creatorul unui instrument de măsurare a dependenței alimentare.

„Oamenii tânjesc intens după alimente ultraprocesate și le consumă în mod compulsiv și constată că nu se pot opri din mâncat”, a spus ea.

Modul în care sunt produse alimentele ar putea explica parțial de ce. Pentru a produce produse precum chipsurile, cerealele pentru micul dejun și batoanele pentru gustări, producătorii descompun adesea structura celulară a ingredientelor, lipsindu-le de apă și fibre, ceea ce le face ușor de mestecat, de mâncat și de digerat rapid. Componentele ajung rapid în creierul nostru, ceea ce face ca alimentele să creeze mai multă dependență, spune Gearhardt.

Combinația de niveluri ridicate atât de grăsimi, cât și de carbohidrați din multe alimente ultraprocesate este probabil un alt motiv pentru care tânjim după ele și ne este greu să ne oprim atunci când le mâncăm.

Ciocolata, înghețata, cartofii prăjiți, pizza și chipsurile se numără printre alimentele de top pe care oamenii declară că le consumă într-un mod care creează dependență, potrivit studiilor lui Gearhardt. Multe dintre acestea sunt bogate atât în carbohidrați rafinați, cât și în grăsimi, o combinație care nu se găsește de obicei în natură. Alimentele din natură sunt adesea bogate în grăsimi sau în carbohidrați, dar nu în ambele.

„Bananele sunt în mod natural bogate în zahăr, dar mănânci una și ești bine”, spune ea.

Studiul gustărilor

Într-un studiu recent publicat în revista Cell Metabolism, cercetătorii au pregătit participanții cu două tipuri diferite de gustări și au văzut cum creierul lor a răspuns mai târziu la un indiciu pentru un aliment bogat în grăsimi și zahăr, așa cum sunt multe alimente ultraprocesate.

Scanările creierului lor au arătat că participanții care au mâncat o gustare bogată în grăsimi și zahăr timp de opt săptămâni au avut o activitate mult mai mare în părțile creierului care creează dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, învățare și în așteptarea și experimentarea recompenselor, atunci când au văzut un indiciu care le spunea să se aștepte la o altă mâncare bogată în zahăr și grăsimi.

Cercetătorii sunt de părere că persoanele care mănâncă frecvent alimente bogate în grăsimi și zaharuri și apoi văd semnale ale acestora în lumea reală au probabil un răspuns similar.

„Atunci când văd semnul fast-food-ului preferat sau ambalajul gustării preferate, au o activitate cerebrală mai intensă și simt o potențială activitate de poftă care i-ar putea face mai predispuși să consume acel aliment”, a declarat Alexandra DiFeliceantonio, director asociat al Centrului de Cercetare a Comportamentelor de Sănătate de la Virginia Tech, care a fost co-autor al studiului.

Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că persoanele care au mâncat această gustare bogată în grăsimi și zahăr au suferit modificări și în modul în care creierul lor învăța.

În timp ce participanților le era scanat creierul, cercetătorii i-au pus să facă o sarcină de învățare de bază, cerându-le să apese un buton asociat cu o imagine atunci când auzeau anumite tonuri. Atunci când persoanele care au mâncat gustarea bogată în grăsimi și zahăr nu au primit imaginea la care se așteptau, creierul lor a prezentat o activitate mai mare în părțile implicate în evaluarea situațiilor.

Această dietă bogată în zahăr și grăsimi „schimbă ceva cu adevărat fundamental în ceea ce privește modul în care învățăm”, a spus DiFeliceantonio.

Într-un alt studiu, patru zile de mic dejun bogat în grăsimi saturate și zahăr adăugat au fost legate de reducerea performanțelor la unele teste de învățare și memorie, potrivit cercetătorilor din Australia. Persoanele care au luat un mic dejun mai sănătos nu au avut aceste modificări de performanță.

Alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este, de asemenea, afectată de alimentație. Mai multe studii recente au descoperit o legătură între dietele bogate în alimente ultraprocesate și un risc crescut de depresie. O analiză amplă a cercetărilor publicată luna trecută în revista BMJ a constatat un risc crescut de depresie, anxietate și probleme de somn în cazul dietelor bogate în alimente ultraprocesate.

Gearhardt și colegii săi propun o nouă tulburare de sănătate mintală pe care intenționează să o numească „tulburare de consum de alimente ultraprocesate” sau „tulburare de consum de alimente foarte procesate” pentru a fi inclusă în ghidul oficial pe care psihiatrii și psihologii îl folosesc pentru a diagnostica pacienții. Simptomele includ pofte intense, dificultăți în reducerea consumului și simptome de sevraj precum iritabilitate și agitație atunci când oamenii încearcă să își reducă consumul.

Unul dintre principalele moduri în care dieta afectează sănătatea mintală este probabil prin intermediul microbiomului intestinal, a declarat Felice Jacka, director al Food & Mood Centre de la Universitatea Deakin din Australia. Microbiomul intestinal se referă la microbii care trăiesc în tractul digestiv. Acesta influențează funcția imunitară, sistemul de răspuns la stres și producția de neurotransmițători precum serotonina, toate acestea afectând sănătatea mintală, a adăugat Jacka.

Consumul unei diete americane tipice, plină de alimente ultraprocesate, poate schimba microbiomul, astfel încât acesta să fie mai puțin divers și să aibă mai puține tipuri de bacterii benefice, a declarat Arpana Gupta, co-director al Goodman-Luskin Microbiome Center de la University of California, Los Angeles.

Modificările în sistemul de recompensă al creierului cauzate de alimentele bogate în grăsimi și zahăr ar putea, de asemenea, să contribuie la problemele de sănătate mintală, a spus DiFeliceantonio.

„Faptul că dieta ta modifică destul de profund acest sistem de recompensă înseamnă, de fapt, că totul în viața ta este afectat”, a spus ea.

Tribuna.US

Foto:Engin Akyurt/Pexels

The post Noi studii despre efectele alimentelor ultraprocesate asupra creierului tău appeared first on TRIBUNA.US.