Partidul lui Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, politician conservator și deputat în Parlamentul European, a dat o lovitură zdrobitoare în alegerile de duminică din Ungaria, detronându-l pe Viktor Orban, prim-ministru timp de 16 ani.

Magyar, care a studiat dreptul, a fost un membru puțin cunoscut al partidului Fidesz al lui Orbán timp de mai bine de două decenii, ocupând funcția de diplomat la Bruxelles și deținând funcții de conducere în agenții de stat. A fost căsătorit cu Judit Varga, o figură importantă a partidului Fidesz, până în 2023.

• Sfârșitul unei ere în Ungaria: Viktor Orbán, zdrobit în alegeri după 16 ani de guvernare

În vârstă de 45 de ani, avocat și tată a trei copii, Peter Magyar a fost ani la rând apropiat de partidul lui Viktor Orbán și de cercul de putere construit în jurul acestuia.

Magyar a ieșit în prim-plan în 2024, după ce s-a despărțit de Viktor Orbán în urma unui scandal politic declanșat de dezvăluirile potrivit cărora un bărbat condamnat pentru mușamalizarea unor abuzuri sexuale într-un centru de plasament fusese grațiat. În acel an, Magyar a înființat Tisza, o mișcare politică nou-înființată care a obținut 30% din voturi în Ungaria la alegerile pentru Parlamentul European.

În timpul mandatului său, președinta Ungariei de atunci, Katalin Novák, a acordat o grațiere controversată unui bărbat condamnat pentru complicitate la mușamalizarea unor abuzuri sexuale asupra minorilor într-un centru de protecție. Grațierea a fost contrasemnată de Judit Varga în calitate de ministru al Justiției, iar scandalul a declanșat proteste masive și, în final, demisia ambelor oficiale.

• OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban
• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Divorțul lui Magyar de Varga a marcat o ruptură spectaculoasă, care a depășit rapid sfera personală și s-a transformat într-un scandal politic major. După despărțire, el a părăsit Fidesz și a început să lanseze acuzații publice la adresa sistemului din care făcuse parte. Magyar a publicat inclusiv înregistrări audio în care fosta sa soție ar vorbi despre intervenții și presiuni în dosare sensibile de corupție.

La alegerile parlamentare din Ungaria de duminică, cu 99% din voturi numărate, partidul este pe cale să obțină 138 de mandate, adică o majoritate de peste două treimi.

Campania sa a fost alimentată în mare parte de nemulțumirea generalizată a opiniei publice față de corupție, în special față de deturnarea a miliarde de euro din fondurile UE, precum și de îngrijorarea legată de creșterea economică lentă a Ungariei. El a promis că va îmbunătăți relațiile cu Uniunea Europeană, care a blocat fondurile de dezvoltare destinate Ungariei, pe fondul acuzațiilor că Orbán a subminat instituțiile democratice.

• JD Vance este vedeta din „Omul nostru din Budapesta”

Magyar s-a concentrat, de asemenea, pe nivelul de trai și pe probleme precum sistemul de sănătate în stare de degradare din Ungaria. Cu toate acestea, el a evitat subiecte precum drepturile comunității LGBTQ și nu a făcut nicio referire la interzicerea paradei Budapest Pride de anul trecut. Și, deși a criticat orientarea domnului Orban către Rusia, subliniind lunga istorie a abuzurilor comise de Moscova împotriva Ungariei, el a evitat să vorbească despre războiul din Ucraina.

Magyar nu a fost primul adversar de dreapta al lui Orban.

La alegerile generale din 2022, adversarii divizați ai lui Orbán s-au raliat în spatele lui Peter Marki-Zay, un primar conservator, creștin practicant, dintr-un oraș mic, tată a șapte copii. Efortul a eșuat, încheindu-se cu o victorie zdrobitoare a partidului Fidesz, după ce partidul de la guvernare și-a mobilizat mașinăria mediatică pentru a-l prezenta pe Marki-Zay drept un belicos hotărât să trimită maghiarii să lupte împotriva Rusiei în Ucraina.

Foto: Peter Magyar / Facebook

The post Cine este Peter Magyar, omul care l-a detronat pe Viktor Orbán appeared first on TRIBUNA.US.

Vicepreședintele JD Vance a ajuns marți la Budapesta pentru a se amesteca în alegerile naționale ale Ungariei de duminică, iar spectacolul este remarcabil: al doilea om în stat din America făcând campanie pentru un prim-ministru care ar putea pierde, într-o mică țară din Europa Centrală, în timp ce Statele Unite duc un război în Iran, scrie echipa editorială a WSJ.

„Vance probabil crede că realegerea lui Viktor Orbán este o prioritate majoră și merită să ne întrebăm de ce, în timp ce vicepreședintele se pregătește pentru propria sa candidatură la succesiunea președintelui Trump în 2028”, remarcă WSJ. Afinitatea pentru Orbán pare a fi o combinație între convingerile ideologice ale lui Vance și nevoia de a-și menține coaliția politică internă.

Ambele aspecte spun multe despre valorile sale.

Vizita lui Vance face parte din convingerea tot mai puternică a unor conservatori americani că Europa este pregătită pentru o revoluție conservatoare din punct de vedere cultural și că americanii o pot accelera. Această convingere l-a determinat pe Vance anul trecut să călătorească în Germania și să sprijine partidul Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile germane.

Planul nu a funcționat așa cum se aștepta, deoarece partidul tradițional de centru-dreapta condus de Friedrich Merz a obținut cele mai multe voturi, iar AfD a cerut recent retragerea trupelor americane din Germania în contextul războiului din Iran.

• OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban
• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram
• Lovitură pentru Viktor Orban: Tarifele SUA impuse Ungariei invocă probleme de corupție ale guvernului

Ungaria și prim-ministrul ei din ultimii 16 ani ocupă un loc special în această imaginație conservatoare. Orbán a câștigat inițial apreciere pentru că a rezistat migrației ilegale din Orientul Mijlociu care a traversat Europa începând cu 2015. Refuzul Ungariei de a primi astfel de migranți, în timp ce Germania Angelei Merkel i-a primit, pare confirmat de problemele fiscale, politice și de securitate apărute ulterior în Europa.

Conservatorii americani apreciază și conflictele lui Orbán cu birocrația Uniunii Europene, pe care aproape toată lumea (inclusiv mulți europeni) o consideră deconectată de realitate. Bruxellesul amenință frecvent că va suspenda granturi atunci când Orbán întârzie aplicarea unor mandate ale UE, adesea legate de justiție și măsuri anticorupție. Vance a folosit repetat cuvântul „suveranitate” în apariția sa de marți la Budapesta pentru a critica presupusa ingerință a UE în afacerile Ungariei.

Vance este convins că Orbán se află în prima linie a războaielor culturale din Occident. Liderul ungar se prezintă ca un bastion al naționalismului creștin în Europa, inclusiv prin adoptarea unei legi în 2021 care interzice prezentarea homosexualității minorilor. Discursul lui Vance, de tip miting electoral, a inclus și o laudă la adresa moștenirii creștine a Ungariei.

Prin faptul că a venit la Budapesta și a participat la un miting și la o conferință de presă alături de Orbán, Vance își urmărește strategia de consolidare a sprijinului din partea dreptei MAGA. Tucker Carlson îl admiră în mod special pe Orbán, iar Vance nu vrea să existe nicio distanță între el și podcasterul influent și adepții acestuia. Vizita din Ungaria poate fi privită ca parte a „primarelor” din universul podcasturilor MAGA.

• Trump îl desființează pe Tucker Carlson după ce acesta a îndemnat armata să nu respecte ordinele președintelui

Cea mai mare absurditate aici este afirmația despre suveranitate. Orbán nu a propus niciodată ieșirea din Uniunea Europeană, așa cum a votat Marea Britanie în 2016. Ungurii aproape sigur s-ar opune unei asemenea mișcări, deoarece preferă să fie parte a blocului și beneficiază de avantaje economice importante din comerțul și investițiile cu vecinii lor. Orbán știe că Budapesta are nevoie de banii din fondurile UE, iar pentru el suveranitatea este în mare parte o postură politică. Premierul ungar nu respectă suveranitatea nici măcar a Ucrainei sau a României, de-a lungul timpului militând sfidător pentru ruperea de teritorii din aceste țări și alipirea lor  la „Ungaria mare”.

„Romantismul lui Vance față de Ungaria nu ar conta prea mult dacă nu ar afecta interesele Statelor Unite. Vicepreședintele l-a lăudat pe Orbán drept „om de stat” pentru presupusul său rol în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, deși prim-ministrul ungar este cel mai bun prieten european al lui Vladimir Putin la vest de Belarus. Liderul rus încearcă, de asemenea, să-l ajute pe Orbán — de exemplu, dând vina luni pe Ucraina pentru bomba descoperită pe o conductă de gaz rusească ce duce spre Ungaria”, afirmă tranșant WSJ.

Vance spune adesea că Europa ar trebui să joace rolul principal în sprijinirea Ucrainei, deoarece Ucraina nu ar conta pentru Statele Unite — totuși Orbán blochează un plan financiar european care ar face exact acest lucru. Liderul ungar încearcă, de asemenea, să aprofundeze legăturile comerciale cu China.

Sprijinul lui Vance pentru Orbán este atât de puternic încât îl susține chiar și în momentul în care Orbán ar putea pierde alegerile de duminică, pe fondul frustrării populației față de starea precară a economiei Ungariei. Alternativa, departe de a fi o sperietoare „woke”, este un politician obișnuit de centru-dreapta, Péter Magyar. Acesta ar putea fi, de asemenea, un aliat al Statelor Unite — dacă Vance nu ajunge să-l înstrăineze.

Conservatorii americani au multe motive să privească Europa cu neîncredere. Dar Vance nu câștigă prea mulți prieteni pentru America tratând alegerile din Ungaria ca și cum ar fi alegerile din Iowa.

Foto: Viktor Orban / X

The post JD Vance este vedeta din „Omul nostru din Budapesta” appeared first on TRIBUNA.US.

Senatoarea democrată Jeanne Shaheen și senatorul republican Thom Tillis sunt inițiatorii proiectului de lege, care, dacă va fi adoptat, ar impune o interdicție de acordare a vizelor pentru anumiți oficiali. Proiectul de lege nu menționează numele niciunui politician maghiar.

Ungaria a devenit punctul central al tensiunilor legate de Rusia în cadrul Uniunii Europene. Prim-ministrul Viktor Orbán blochează pachetul de ajutor de 90 de miliarde de euro al blocului pentru Ucraina, invocând refuzul Kievului de a redeschide conducta Druzhba, care a fost avariată într-un atac rus la sfârșitul lunii ianuarie și nu a fost reparată de atunci.

Ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, a fost aspru criticat la Bruxelles în urma unui articol din Washington Post potrivit căruia acesta ar fi împărtășit informații sensibile din cadrul reuniunilor Consiliului Afacerilor Externe cu oficiali ruși.

Szijjártó a justificat aceste contacte ca fiind parte a activității diplomatice de rutină, afirmând că el comunică cu Moscova înainte și după sesiunile Consiliului, așa cum se obișnuiește.

„În timp ce mulți dintre aliații noștri au luat măsuri pentru a reduce această dependență, Ungaria a mers în direcția opusă, sporindu-și achizițiile de petrol și gaze rusești și blocând asistența esențială pentru Ucraina”, a declarat senatorul Tillis într-un comunicat.

Senatoarea Shaheen a criticat, de asemenea, sprijinul acordat de administrația Trump lui Orbán înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, în care partidul de opoziție Tisza conduce în sondaje.

• Lovitură pentru Viktor Orban: Tarifele SUA impuse Ungariei invocă probleme de corupție ale guvernului
• OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban
• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

JD Vance, vicepreședintele SUA, ia în considerare o vizită în Ungaria la începutul lunii aprilie, într-o mișcare percepută ca o susținere a lui Orbán.

„Este de necrezut că vicepreședintele Vance ar intenționa să viziteze Ungaria pentru a oferi un impuls electoral unui guvern corupt care continuă să contribuie la finanțarea mașinii de război a Rusiei”, a declarat Shaheen.

Conform proiectului de lege, sancțiunile ar putea fi ridicate dacă guvernul maghiar prezintă un plan credibil de reducere a dependenței sale de energia rusă și se abține de la a obstrucționa asistența acordată Ucrainei timp de cel puțin 180 de zile.

Legislația vine în urma sancționării, în ianuarie 2025, de către administrația Biden, aflată la sfârșitul mandatului, a lui Antal Rogán, ministru maghiar și aliat apropiat al lui Orbán, pentru corupție. Administrația Trump a anulat această decizie după preluarea puterii.

The post Proiect de sancțiuni SUA pe fondul relațiilor Ungariei cu Rusia appeared first on TRIBUNA.US.

Potrivit Constituţiei adoptate în 2011 cu majoritatea absolută a partidului Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, căsătoria este uniunea dintre un bărbat şi o femeie, motiv pentru care autorităţile au respins solicitările de recunoaştere a căsătoriilor între cupluri de acelaşi sex încheiate în străinătate.

Curtea Constituţională din Ungaria face acum referire la un decret din 2016 în care guvernul Orban a stabilit că, deşi aceste căsătorii nu pot fi recunoscute, pot fi înregistrate ca uniuni de fapt, dar această dispoziţie nu a fost inclusă în reglementare.

• OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban

Potrivit Curţii Supreme, recunoaşterea şi protecţia uniunilor între persoane de acelaşi sex „derivă din dreptul la demnitate umană, în principal din dreptul la autodeterminare”, şi adaugă că, în acest sens, în Ungaria, de peste 15 ani există forma legală a uniunilor de fapt, similară căsătoriei – tehnic, parteneriat civil.

Această posibilitate nu a fost aplicată căsătoriilor între cupluri de acelaşi sex încheiate în străinătate, ceea ce încalcă Constituţia, conform acestei instanţe, care ordonă ca situaţia să fie remediată până la 31 octombrie de către Parlament.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

După definirea în Constituţie a căsătoriei ca uniunea între un bărbat şi o femeie, guvernele premierului Orban au promovat legi ce interzic recunoaşterea legală a schimbării de gen şi a adopţiei pentru cuplurile de acelaşi sex.

Majoritatea parlamentară a Fidesz a aprobat recent mai multe modificări legale prin care se preconizează interzicerea organizării unui Gay Pride la sfârşitul lunii iunie.

Foto: Nikolai Karaneschev, CC BY 3.0

The post Ungaria: Curtea Constituțională decide recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în străinătate appeared first on TRIBUNA.US.

Tarifele, introduse de administrația Trump, cresc taxele de import pentru mai multe produse din UE, afectând în special sectorul auto. Pentru Ungaria, a cărei economie se bazează în mare măsură pe exporturile de automobile și piese auto, în special către SUA, noul tarif de 25% pentru vehicule ar putea avea consecințe grave.

Cu toate acestea, dincolo de implicațiile economice, includerea unor justificări legate de corupție ale Ungariei în documentele oficiale ale SUA a atras o atenție considerabilă.

Ungaria în raportul USTR: „corupție generalizată”

Raportul anual al Reprezentantului SUA pentru Comerț (USTR) enumeră Ungaria printre țările în care „corupția generalizată în domeniul achizițiilor publice” denaturează concurența loială și subminează încrederea în instituțiile guvernamentale.

Conform documentului USTR de 297 de pagini, sistemul de achiziții publice din Ungaria favorizează adesea afacerile apropiate de guvern, este lipsit de transparență și descurajează participarea întreprinderilor străine. În opinia Statelor Unite, acest lucru creează condiții de concurență inegale și justifică restricțiile comerciale.

• OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban

Pe 7 ianuarie 2025, Departamentul Trezoreriei din SUA a impus sancțiuni unui oficial de rang înalt din guvernul Orban, pentru presupuse acte de corupție.

Sancțiunile l-au  vizat pe Antal Rogan, un apropiat al lui Orban care conduce cabinetul său din 2015.

Rogan a fost un apropiat al lui Orban timp de decenii, conducând aparatul media al guvernului său și ajutând la orchestrarea campaniilor sale electorale. În prezent, el supraveghează și serviciile secrete ale Ungariei, membră NATO.

• Pozitiv: Tarifele lui Trump lovesc puternic economia Rusiei. Kremlinul este îngrijorat

Trezoreria SUA l-a acuzat pe Rogan că s-a folosit de rolul său pentru a obține beneficii financiare pentru el și pentru aliații săi politici.

Toate acestea în ciuda prieteniei Trump-Orban

Ceea ce face acest lucru deosebit de notabil este contextul politic. Prim-ministrul ungar Viktor Orban a cultivat o relație apropiată cu Donald Trump, atât în timpul cât și după președinția precedentă a lui Trump. Ungaria a găzduit chiar și evenimente CPAC (Conservative Political Action Conference), servind drept aliat ideologic transatlantic al președintelui. Orban a sprijinit în mod deschis revenirea lui Trump la putere, prezentându-l drept un partener strategic pentru Ungaria și pentru mișcarea conservatoare în general.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

În ciuda acestei alianțe, administrația americană nu a ezitat să scoată în evidență problemele de guvernanță internă ale Ungariei în justificarea sancțiunilor economice. Acest lucru indică faptul că nici măcar alinierea politică nu poate proteja guvernul lui Orban de consecințele preocupărilor de lungă durată privind statul de drept și corupția.

Analiștii sugerează că, în timp ce tarifele servesc obiectivelor economice, ele reprezintă, de asemenea, un mesaj politic clar pentru guvernele care nu reușesc să respecte standardele de bază ale transparenței și concurenței loiale.

The post Lovitură pentru Viktor Orban: Tarifele SUA impuse Ungariei invocă probleme de corupție ale guvernului appeared first on TRIBUNA.US.

Sfârșitul războiului a găsit Europa sfâșiată atât financiar, cât și politic. Iar unul dintre cei mai mari perdanți va fi

conglomeratul de naționalități, care până ieri se numea monarhia austro-ungară, ne mai putând dăinui nicio clipă, fiind simbolul nedreptății și al crimelor, neavând un corp, în care să vibreze același suflet, se disociase, se prăbușise. Fiecare naționalitate simțind sosirea ceasului mult așteptatei mântuiri, a început să reacționeze pentru câștigarea dreptului la vieață, prin acte și întruniri pașnice, fără sălbătăcii, fără crime, afirma Generalul G. D. Mărdărescu.

Este interesant ce s-a întâmplat după terminarea războiului, care era practic contextul României. În esență, România a fost de partea „câștigătorilor” războiului, însă realitatea era cu totul alta. Prin urmare, Rusia ieșise din scenă, însă armatele ei revoluționare fraternizau cu germanii și ele nu puteau uita că au fost dezarmate pe teritoriul nostru. Ungaria nu se putea obișnui cu ideea că, fiind învinsă, avea să fie constrânsă, să renunțe pentru totdeauna la ținuturile frumoase și mănoase ale Ardealului și deci, își retrăgea din toate părțile armata ei, pe care o reorganiza și înarma contra noastră.

Serbia, aliata noastră dintotdeauna, ignora orice moderație față de noi și, în beția victoriei, trecu peste îndatoririle alianței noastre cu ea, ocupând în întregime Banatul. Bulgaria ocupa, încă cu consimțământul marilor noștri aliați, toată Dobrogea. Așadar, asistăm la o situație fără precedent: învinsul să mențină și să cotropească mai departe ținuturi care au fost ale învingătorului.

În acest context, România, care deja era slăbită după război, trebuia în continuare să mențină luptele pentru a-și putea redobândi teritoriile ocupate și locuite de români. Însă cel mai mare dușman al nostru era Ungaria.

Ungurii au început atunci atacurile și crimele cele mai odioase contra populației românești din teritoriul ocupat de ei. Bandele armate de guvernul din Budapesta s-au aruncat ca sălbaticii asupra satelor românești, jefuind și aruncând teroarea pretutindeni. Amintesc unul dintre cele mai sângeroase atacuri ale hoardelor ungurești asupra românilor. Acesta este masacrul de la Beliș când, cu sprijinul deputatului maghiar Nador Urmanczy, s-a format o unitate de mercenari care a omorât, pe 8 noiembrie 1918, peste 40 de bărbați români din satul Beliș, județul Cluj.

Constrânși din toate părțile, ignorați de liderii Europei de Vest, României nu i-a rămas decât un singur lucru: ofensiva împotriva Ungariei. O acțiune neașteptată a românilor, care a șocat atât marile puteri, cât și guvernul haotic al Ungariei din acea vreme.

Astfel, în noaptea de 29 spre 30 iulie 1919, armata Română traversa Tisa și se îndrepta spre Budapesta. Oricât au încercat marile puteri să anuleze această operațiune, Bucureștiul a rămas ferm pe poziție și a continuat deplasarea spre capitala Ungariei. Astfel, primele subunități ale Armatei Române care vor intra în Budapesta aveau să fie tocmai cele trei escadroane din Brigada 4 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu.

La 4 august 1919, ora 18;00, generalul Mădărescu, comandatul trupelor din Transilvania, primea pe Bulevardul Andrassy defilarea unui detașament compus din Regimentul 4 Vânători, un escadron din Regimentul 23 Artilerie și un divizion din Regimentul 6 Roșiori. Guvernator al Budapestei a fost numit generalul Ștefan Holban. Trebuie să reținem că ocuparea Budapestei nu a fost un act de răzbunare (autoritățile române au avut o atitudine corectă și au întreprins acțiuni umanitare în beneficiul populației).

Remarcăm aici abordarea politicianului Al. Vaida Voevod, care, într-unul din rapoartele sale spunea: „Ungurii – sunt inamicii noștri de ieri, sunt învinșii de astăzi și vrem ca ei să fie prietenii noștri de mâine”.

În urma cuceririi Budapestei, Palatul Parlamentului din Budapesta a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Șeful  gărzii de la intrarea principală era Sergentul Iordan, din Craiova. Se pare că Iordan nu era tocmai mulțumit de prezența steagului ungar și ar fi dorit să răzbune ceea ce considera el nedreptățile maghiarilor față de români. A coborât așadar steagul, și personal s-a urcat și a agățat deasupra steagului în roșu-alb-verde, opinca sa, ridicând înapoi steagul.

Dar lucrurile nu au rămas așa după retragerea Armatei Române din octombrie 1919, amiralul Miklos Horthy afirma: „Inamicul numărul unu al Ungariei este România, pentru că cele mai mari pretenții teritoriale sunt împotriva ei și pentru că ea este cea mai puternică dintre statele vecine. De aceea, principalul țel al politicii noastre externe este rezolvarea problemelor cu România prin recurgerea la arme”.

Desigur, această problemă interetnică cu Ungaria este mult mai complexă ca să o putem acoperi în câteva rânduri. Aș vrea totuși să tragem câteva concluzii din acea perioadă.

În primul rând, ambițioasele acțiuni ale românilor nu s-ar fi realizat dacă nu ar fi fost viziunea Reginei Maria, care a propus și susținut (atât în fața regelui, cât și în fața clasei politice din Vest) acest atac. Așadar, lucrurile mari, imperiile sau marile țări se pare că sunt construite de bastarzi și nu de fiii neamului.

Regina Maria a reușit să motiveze și să împingă poporul român la unitate, dedicare unei singure cauze și să reușească ceva ceea ce pentru noi a fost de neimaginat: cucerirea capitalei unui alt stat (niciodată vlahii și românii nu au fost războinici și nu s-au remarcat prin cuceriri).

Mi se pare foarte ciudată abordarea românească după cucerirea Budapestei: nu știu care stat din lumea aceasta, care a pus mâna pe o capitală a altui stat s-ar retrage în două luni de la ocupare. Probabil nu vom ști niciodată care a fost adevăratul motiv al ocupării Budapestei.

Cumva atunci, ca și acum, liderii maghiari au avut o abordare de-a dreptul halucinantă față de realitățile vremurilor. În acea perioadă, primul ministru din acea vreme, Mihaly Karoly, declara: Am pierdut războiul, acum e important să nu pierdem pacea.

O declarație pacifistă care a avut un prim rezultat în formarea unităților militare de mici dimensiuni care au produs crimele și atrocitățile împotriva populației române și slovace. Vi se pare diferit acest discurs față de discursul de azi a actualului prim-ministru maghiar Viktor Orban?

Viktor Orban a declarat la o conferință așa-zisă „pentru pace” că luptă pentru pace în războiul dintre Rusia și Ucraina, dacă v-a mai exista un stat cu numele Ucraina.

După cum putem observa, istoria este ciclică, iar liderii noștri de azi refuză să învețe măcar un dram de demnitate și patriotism, mai ales atunci când vine vorba de relația cu Ungaria. De exemplu, notăm declarația insultătoare la adresa României din anul 2023, de la Tușnad, România: „Ei scriu să nu vorbim despre unități administrative teritoriale românești neexistente. M-am gândit la ce s-au referit, cred că l-a Ardeal și Ținutul Secuiesc. Dar noi nu am afirmat niciodată că acestea ar fi unități teritoriale române.

De ce a tăcut Bucureștiul la asemenea afirmații de subminare a unui stat de drept? De ce s-a autosesizat primul ministru slovac și a convocat ambasadorul ungar de la Bratislava pentru explicații? Întrebări fără răspuns pentru liderii români contemporani, lipsiți de curaj și o minimă verticalitate națională.

–  Ei, și acum îți pare bine că făcurăm România Mare și că faci de gardă, tu, căpraru Bivolaru de la Mehedinți, tocmai aici la Budapesta?

– E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitără că mai e și o Vienă…

(Discuție între Generalul Marcel Olteanu și Caporalul Bivolaru)

Bogdan Iosifaru

Bibliografie
Historia Special, Iunie 2019
Campania Desrobirea Ardealului și Ocuparea Budapestei, General Mărdărescu, 1922
Oscar Jazi – The dissolution of the Habsburg Monarchy 1929
Margaret MacMillan – Fauritorii Păcii
Peter Pastor – Hungary between Wilson and Lenin
Contele Saint-Aulaire – Însemnările unui diplomat de altădată: în România 1916 – 1920
Florin Constatiniu – O istorie sinceră a poporului român 2008
Gen Marcel Olteanu – Hazarul Negru, 1926

The post Ocuparea Budapestei de către Armata Română appeared first on TRIBUNA.US.

SUA au în vedere vizele emise cetățenilor din România, Slovacia și Ucraina, care au început să primească cetățenie a statului ungar.

În cadrul programului american de scutire de vize, cetățenii din țările participante pot călători în SUA în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără viză, având nevoie doar de așa-numitul Sistem electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA).

Însă, începând de marți, valabilitatea ESTA pentru deținătorii de pașapoarte ungare va fi redusă de la doi ani la un an, iar ESTA va fi valabil doar pentru o singură utilizare. Măsura fără precedent, ca răspuns la preocupările legate de securitate, afectează doar Ungaria dintre cele 40 de țări care participă la programul american.

După ce a ajuns la putere în 2010, guvernul premierului ungar Viktor Orbán a pus în aplicare o schimbare majoră de politică prin care a acordat cetățenie etnicilor maghiari din străinătate – inclusiv în România, Slovacia și Ucraina. Opoziția din Ungaria spune că mișcarea controversată a lui Orbán a fost concepută pentru a-i spori perspectivele electorale.

Citește și OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban

David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, a declarat că „există sute de mii de pașapoarte care au fost emise de guvernul Ungariei ca parte a programului de naturalizare simplificată, fără a exista mecanisme stricte de verificare a identității”.

Măsura Washingtonului vine într-un moment în care relația Ungariei cu partenerii occidentali s-a deteriorat masiv. Spre exemplu, aliații NATO ai Budapestei sunt profund frustrați de faptul că parlamentul Ungariei nu a ratificat încă cererea Suediei de a adera la alianță.

Ambasadorul Pressman a subliniat modul în care experții americani au identificat anterior modalități prin care ar putea fi abordate preocupările legate de securitate.

În 2017, SUA au făcut ca statutul Ungariei în cadrul programului de scutire de vize să devină provizoriu, în timp ce preocupările legate de securitate au stat, de asemenea, la baza deciziei de a-i face neeligibili pe maghiarii născuți în afara țării începând cu 2020.

Acum, însă, toți deținătorii de pașapoarte ungare vor fi afectați.

„Este vorba despre o alegere”, a declarat ambasadorul. „Până acum, guvernul ungar a ales să nu abordeze această preocupare de securitate, ceea ce a determinat Statele Unite să răspundă”.

Tribuna.US

The post SUA limitează vizele pentru cetățenii ungari cu pașapoarte emise în perioada 2011-2020. Sunt afectați și românii cu cetățenie maghiară appeared first on TRIBUNA.US.

Viktor Orban este prim-ministrul Ungariei din anul 2010, deținând anterior încă un mandat de patru ani (1998-2002). S-a remarcat prin luările de poziție împotriva Uniunii Europene, NATO (entități din care Ungaria face parte și de la care primește ajutor financiar și militar), de asemenea, împotriva ideologiei LGBT și promovând naționalismul maghiar – punctând, astfel, în rândul creștin-conservatorilor.

Ce promovează Viktor Orban

Premierul Ungariei vorbește, de multe ori, pe placul conservatorilor, aflat fie în fața pupitrului oficial, fie la microfoanele europene, poziționându-se ca fiind un apărător al valorilor iudeo-creștine în Europa. Însă, între discursul și acțiunile sale ulterioare există o mare diferență.

Orban reușește uneori să pună un diagnostic corect asupra a ceea ce se întâmplă în lume, dar acțiunile pe care le întreprinde sunt departe de ceea ce predică și, mai ales, nedemne de admirația unui conservator.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

Orban folosește rețelele de socializare într-un mod subversiv, pentru a se promova și a se „contrapune” valului progresist toxic, știind că majoritatea utilizatorilor de internet se „informează” doar din poze și din titluri – practic, se adresează credulilor și leneșilor intelectual.

Venind vorba de o informare adecvată, pentru a înțelege fenomenul Orban nu am folosit doar rețelele de socializare și Wikipedia, ci am discutat cu o serie de cetățeni unguri și cetățeni români cu interese personale și de afaceri în Ungaria.

Ce este un conservator?

Înainte de a face orice determinare, este important să știm ce valori îi reprezintă pe conservatori. Un conservator:

– promovează valorile tradiționale iudeo-creștine în societate: libertățile individuale, familia formată dintre un bărbat și o femeie, dreptul la viață, caritatea, dreptul la autodeterminare.

– promovează libera inițiativă, proprietatea privată și o economie de piață liberă.

– militează pentru un guvern redus și cu puteri limitate.

„Ne este teamă că oricând Orban ne va lua afacerile” – Orban, oligarhul Ungariei

Aflându-se în funcția de prim-ministru de peste 10 ani, Viktor Orban și-a consolidat puterea prin acapararea mediului de afaceri din Ungaria. Asemănător erei Adrian Năstase în România, în Ungaria nu mișcă nimic economic fără știrea și acordul guvernului.

Guvernul Ungariei a făcut o prioritate din a aduce sub controlul statului sau în mâinile aliaţilor săi sectoarele strategice pentru economie şi societate, cum ar fi media, utilităţile publice, energia şi băncile.

Numeroase companii ungare de tehnologie și din alte domenii, afaceri mari de familii, trăiesc constant cu teama că se vor trezi la ușă cu oamenii lui Orban pentru a-și vinde, forțat, afacerile la un preț derizoriu. Refuzul, de cele mai multe ori, nu este o opțiune.

• Lovitură pentru Viktor Orban: Tarifele SUA impuse Ungariei invocă probleme de corupție ale guvernului

Există cazuri și mărturii și despre afaceriști români care au fost „invitați” la Budapesta de către oameni apropiați lui Viktor Orban, unde li s-a pus în vedere predarea afacerilor lor guvernului ungar. Din fericire, în unele dintre aceste cazuri, autoritățile române au intervenit la timp.

Compania ungară de tehnologie 4iG, de exemplu, la conducerea căreia se află cel mai bogat om de afaceri din Ungaria, Lorinc Meszaros, un apropiat al lui Viktor Orban, deține controlul pe tot ce înseamnă telecomunicații în Ungaria și în regiune.

Citește și OPINIE | Nu poți fi creștin și să îl admiri pe Andrew Tate

Pentru a consolida puterea statului în mediul de afaceri, guvernul Orban a exceptat de la regulile legale concurențiale vânzarea operațiunilor Vodafone din Ungaria către firma de stat Corvinus Zrt și 4iG, firmă din urmă care a cumpărat și acțiunile Digi din Ungaria.

Potrivit Reuters, acordul cu Vodafone este cea mai recentă tranzacție dintr-o serie de mișcări ale premierului ungar Viktor Orban și ale oligarhilor apropiați partidului său Fidesz sau guvernului său, care și-au extins influența în sectoare strategice de când Orban a preluat puterea în 2010.

Totul rezultă în faptul că întregul mediu de afaceri din Ungaria este forțat să facă afaceri doar cu statul sau sub coordonarea guvernului condus de Orban.

Un adept al naționalismului ar zice că „da, e foarte bine că Orban nu le dă străinilor firmele ungare”, în timp ce un conservator autentic ar înțelege imediat că Viktor Orban folosește autoritatea poziției sale pentru a manifesta un control oligarhic asupra economiei și a cetățenilor unguri.

Mass-media ungară, sub controlul guvernului Orban

În deceniul de când se află Orban la putere, peisajul mass-media din Ungaria a fost transformat total, mass-media publică fiind de mult timp o portavoce a guvernului, în timp ce zone extinse ale sectorului mass-media privat sunt deținute de aliații pro-guvernamentali.

Directorul politic al lui Viktor Orban, Balázs Orbán, afirma că presa de la Budapesta este controlată în proporție de 50% de stat: „Cine domină mass-media dintr-o anumită ţară, domină gândirea acelei ţări, iar prin asta, şi ţara în sine”.

În Ungaria de dinainte de 2010, această proporţie era mai mică de 24%, ceea ce însemna „o vulnerabilitate groaznică”; de atunci însă, ea a crescut la peste 50%, a spus Balázs Orbán.

Potrivit site-ului maghiar independent de știri 444.hu, în Ungaria există doar două persoane care dau instrucțiuni redacțiilor ziarelor, posturilor de radio și televiziune și site-urilor de știri: Antal Rogán and Árpád Habony, ambii oficiali guvernamentali.

Modul în care Viktor Orban folosește mass-media ca pe un braț armat al guvernului este mai degrabă o metodă comunistă consacrată dictatorilor, ceea ce un conservator nu poate accepta, el fiind adeptul libertății de exprimare și al democrației.

Viktor Orban, la fel ca Vladimir Putin, tânjește la teritorii care nu-i aparțin

Faptul că Orban și partidul stat Fidesz insistă că Ardealul și Ținutul Secuiesc sunt ale Ungariei, nu ale României, este mainstream deja. Ei știu foarte bine că în România nu vor exista niciodată regiuni autonome, dar asta nu-i împiedică de ani de zile să transfere zeci de milioane de euro în comunitatea maghiară din România, să agite constant spiritele și să se prezinte în fața camerelor cu hărți în care apare „Ungaria mare”, cu tot Ardealul în componență. Aceste atitudini de punere sub semnul întrebării a integrităţii teritoriale ori a suveranităţii României, în mod direct sau indirect, sunt inacceptabile.

Curios, însă, toți acești bani investiți de guvernul Orban nu se regăsesc în prosperitatea secuilor – toate zonele majoritar maghiare din România sunt în pragul sărăciei, fiind administrate în exclusivitate de UDMR, brațul politic al lui Orban în România.

Dar Ungaria a deținut în România nu doar un braț politic, ci și unul paramilitar. În 2014, SRI a declarat indezirabil în România un extremist maghiar pe nume Mikola Bela, care conducea o unitate paramilitară denumită „Noua Gardă Ungară”, organizație care milita și se antrena paramilitar pentru recuperarea teritoriilor „Ungariei mari”. Bela a fost expulzat sub acuzația că pregătea acțiuni care puneau în pericol securitatea națională a României.

Membri a patru mişcări extremiste maghiare au primit interdicţie de a intra în România. Pe lista Ministerului de Interne sunt Partidul Jobbik, Noua Gardă, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate şi Oastea Haiducilor.

Investigații de presă au dezvăluit că finanțarea unor astfel de mișcări paramilitare era susținută și de Rusia.

Recentul show obraznic pe care l-a dat la Băile Tușnad, aflat la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, în care a susținut dreptul Ungariei asupra teritoriilor românești, demonstrează încă o dată că politica lui Orban este una dezbinatoare și care nu are nimic de-a face cu valorile conservatoare.

După ce a fost primit cordial de către prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, Orban nu a ezitat să jignească autoritățile române, să ia în derâdere politica de la București, încălcând toate cutumele diplomatice și de bun simț față de România și de cetățenii ei. Din păcate, reacția autorităților române continuă să fie una slabă.

Viktor Orban are o simpatie pentru dictatori

La fel ca Vladimir Putin, și Viktor Orban declară că apără lumea în fața tăvălugului progresist și neomarxist occidental, doar că declarațiile ambilor rămân doar simple ventuze pe un geam murdar al realității.

În câteva rânduri după alegerile din 2020, sub lunga povară a sărăciei și a corupției, cetățenii din Belarus s-au revoltat și au protestat zile la rând în marile orașe împotriva președintelui Aleksandr Lukashenko, care a apelat la forță și arme pentru a stopa protestele, rezultând cu morți în rândul populației. Moment în care Viktor Orban a simțit că trebuie să vină în ajutorul Belarusului și l-a sunat pe dictatorul bielorus pentru a-și arăta susținerea pentru el în acele zile dificile.

De asemenea, nu mai este o surpriză pentru nimeni legătura ombilicală între Viktor Orban și Vladimir Putin. Jocul de intimidare și dezintegrare teritorială a zonei est-europene și occidentale făcut de Orban este un copy paste ordinar al repertoriului dictatorului de la Moscova.

În februarie 2023, de exemplu, Viktor Orban a susținut interesele Rusiei de invadare a altor țări, prin validarea politică a regiunii autonome Găgăuzia, regiune care amenință suveranitatea Republicii Moldova.

Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru problemele legate de autonomie, a participat la o conferinţă la Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova, la invitația guvernatoarei pro-ruse Irina Vlah.

Găgăuzia este o regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi, un popor vorbitor al unei limbi turcice și apropiat cultural de turci. Oficial, regiunea se află pe teritoriul Republicii Moldovei, dar influența rusă a reușit să o mențină ca pe un ghimpe în coasta Republicii Moldova, în același registru cu Transnistria, o altă regiune „autonomă” rusă din Republica Moldova.

În privința Ucrainei, Viktor Orban susține acțiunea invadatoare a Moscovei, insistând chiar că și Ungaria are dreptul la teritorii din Ucraina. „Pentru mine, Putin este un lider popular și stabil”, spunea Orban într-un interviu pentru publicația germană Bild.

Orban a luat măsuri pandemice abuzive

Planeta a traversat cea mai dificilă perioadă din istoria contemporană, și anume pandemia de coronavirus. La scurt timp după impunerea unor restricții naționale și globale, cetățenii din multe țări s-au revoltat împotriva abuzurilor și limitărilor fără sens ale drepturilor constituționale de către guverne lor, ducând la proteste masive, deicizii judecătorești favorabile cetățenilor și deconspirarea acțiunilor abuzive guvernamentale din Canada, Australia, unele state din SUA, de exemplu.

Puțini știu sau au urmărit, însă, că guvernul Orban a acționat în forță și abuziv în pandemie.

În 2021, guvernul ungar a impus vaccinarea obligatorie cu a treia doză angajaților din sănătate, fără a le oferi alternative, și a tuturor angajaților din sectorul public.

În privința măștilor, care s-au dovedit a fi total ineficiente împotriva Covid-19, guvernul Orban a menținut obligativitatea purtării lor până anul acesta, pe 1 mai 2023 – dată la care întreaga planetă renunțase deja la obligativitatea lor.

Economia Ungariei este la pământ

Sub conducerea oligarhică și de control al mediului privat și economic exercitat de Viktor Orban, Ungaria traversează un regres economic acut.

Recent, presa independentă din Ungaria relata despre grupuri de unguri care vin în România pentru cumpărături, având în vedere costul ridicat al vieții în Ungaria.

În ultimii doi ani, Ungaria a rămas fără combustibil la pompe, raționalizând bunurile care pot fi  cumpărate de oameni din magazine; inflația este de 24%, la fel ca în Republica Moldova (care se confruntă cu o criză energetică de proporții) și ca în Ucraina (o țară aflată în război de mai bine de un an de zile) – în timp ce media inflației în UE este de 10%.

Potrivit Eurostat, prețurile alimentelor au crescut cu peste 45% pe parcursul anului, depășind cu mult următoarea cifră, de puțin peste 29%, în Slovacia.

O altă cauză majoră care a adus Ungaria în pragul falimentului a fost faptul că a avut alegeri în 2022 și că Viktor Orban a cumpărat voturi.

„Înainte de alegeri, guvernul a avut cheltuieli uriașe. A restituit, de exemplu, impozitul pe venit familiilor cu copii. Au fost multe cheltuieli electorale menite să aducă voturi partidului de guvernământ. Acesta a fost un factor care a creat o inflație record în Ungaria”, a declarat economistul Zsolt Darvas.

Guvernatorul Băncii Naționale, Gyorgy Matolcsy, fost ministru al Economiei în cabinetul lui Viktor Orban și până nu demult un aliat al liderului maghiar, nici nu mai încearcă să păstreze aparențele: „Ne-am abătut de la drumul nostru. Politicile economice axate pe echilibru, care au dus la succesul Ungariei, s-au prăbușit”, a declarat șeful băncii centrale, care a comentat că există o contradicție de principii între bancă și guvern.

Concluzie: Orban mimează valorile conservatoare

Pentru a-și acoperi incapacitatea de a conduce democratic și prosper Ungaria, Viktor Orban apelează la cartea ideologică prin atacarea Uniunii Europene și a Occidentului.

Este bine cunoscut faptul că Occidentul presează tot mai mult pentru adoptarea unor ideologii toxice, precum „drepturile” lgbt, transgender, climatice, în țările participante la lumea liberă și nu numai. Iar Orban exploatează cu succes acest lucru, apărând, aparent, suveranitatea, cultura și identitatea Ungariei – un lucru nobil, în teorie, dar nu și în ceea ce practică el.

Viktor Orban nu este deloc credibil când este pus în fața realității acțiunilor și situației în care se află Ungaria sub conducerea lui. Mai degrabă, el este interesat să abuzeze de autoritatea pe care o are și de cetățenii unguri, jucând cartea victimei, toate acestea fiind contrare valorilor în care crede un conservator.

Ca fapt divers, Ungaria „conservatoare” pe care o laudă și conduce Viktor Orban, înregistrează procente ridicate de divorț (1.9 divorțuri la 1.000 de locuitori, locul 38 global și peste Germania, România, la egalitate cu Franța), avort la cerere (23.4 la 1.000 de femei, locul 11 global și peste Germania, Franța). Este adevărat că în 2023 a impus reguli mai stricte pentru avort, dar procentul rămâne unul ridicat.

De asemenea, în 2019, Viktor Orban a anunțat beneficii fiscale pentru creșterea natalității, precum extinderea unui program de împrumuturi pentru familiile cu cel puţin doi copii, pentru a-i ajuta să cumpere locuinţe, subvenţionarea achiziţiei de maşini şi scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul femeilor cu cel puţin patru copii. Femeile cu vârste de sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima dată au dreptul la un împrumut subvenţionat de 10 milioane de forinţi (36.000 de dolari).

Din nou, în teorie nobil și încurajator, dar în realitate natalitatea din Ungaria se află în continuă scădere, pe fondul proastei gestionări a economiei.

În 2022, scăderea naturală a populației a fost de 47.300 de persoane. Excluzând anii COVID-19, aceasta a fost a doua cea mai mare scădere din 1900 încoace. Numărul nașterilor a ajuns la 88.400, în scădere cu 5% față de 2021, iar numărul deceselor a scăzut cu 13%, ajungând la 135.700. Rata de fertilitate a alunecat la 1,52% de la 1,59% în 2021, punând capăt unor ani de creștere. În 2021, populația țării a scăzut cu aproape 60.000 de persoane, cel mai abrupt declin din ultimii 145 de ani, în timp ce numărul deceselor a depășit 150.000, cel mai mare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945.

Un conservator autentic acordă prioritate valorilor, nu adulației personajelor politice – indiferent că e vorba de Donald Trump, Tucker Carlson sau Viktor Orban. Un conservator are obligația, impusă tocmai de principiile în care crede, să analizeze dacă faptele unui om sunt în concordanță cu principiile pe care acesta le exprimă, și abia atunci poate alege să îl promoveze admirativ.

Timotei Dinică

The post OPINIE | Nu poți fi conservator și să îl admiri pe Viktor Orban appeared first on TRIBUNA.US.

Marţi, blocarea timp de câteva ore a unui pod din Budapesta nu a reuşit să împiedice aprobarea unei moţiuni a guvernului lui Orban de a creşte rata de impozitare pentru sute de mii de întreprinderi mici.

Mitingul de miercuri s-a adunat din nou în faţa parlamentului, înainte ca protestatarii care scandau “Ne-am săturat!” să mărşăluiască prin centrul Budapestei, blocând temporar principalele noduri de trafic şi un alt pod peste Dunăre.

Citește și O „victorie” pentru Orban al Ungariei?

Zsolt Turi, unul dintre protestatarii prezenţi la miting, a declarat că veniturile sale vor scădea brusc în cadrul sistemului de impozitare revizuit, care va intra în vigoare în septembrie, ceea ce a numit o perspectivă inacceptabilă.

„Voi intra pe piaţa neagră … plătind asigurările sociale minime, sau îmi voi lua valiza şi voi pleca în cea mai apropiată ţară normală”, a spus el.

Reales în aprilie, Orban se confruntă cu cea mai grea provocare de când a preluat puterea în 2010, în condiţiile în care inflaţia a atins un nivel maxim din ultimele două decenii, forintul atingând minime record, în timp ce fondurile Uniunii Europene sunt în incertitudine pe fondul unei dispute privind standardele democratice.

Limitara livrărilor de gaze către Europa şi creşterea costurilor combustibililor de la invazia Rusiei în Ucraina vecină în februarie au sporit presiunea asupra lui Orban, al cărui partid , Fidesz, este încă departe de a fi cel mai popular partid din Ungaria.

Miercuri, guvernul său a ordonat interzicerea exporturilor de combustibili, cum ar fi gazele naturale, şi a eliminat plafonarea de ani de zile a preţurilor la utilităţi pentru gospodăriile cu un consum mai mare.

Măsura va creşte puternic preţurile la electricitate şi gaz pentru gospodăriile care utilizează mai multă energie decât nivelul mediu de consum.

Tribuna.US

The post Ungaria: Proteste împotriva modificărilor fiscale ale guvernului Orban appeared first on TRIBUNA.US.

The post Pagina de istorie: Ce a însemnat Tratatul de la Trianon pentru România? appeared first on TRIBUNA.US.