Se pare că Julian Assange se îndreaptă spre libertate după ce a fost de acord să pledeze vinovat pentru o infracțiune în temeiul Legii privind spionajul. Poate că o pedeapsă cu închisoarea este suficientă, având în vedere cei cinci ani petrecuți în închisoarea britanică și cei șapte ani în care s-a refugiat în Ambasada Ecuadorului. Dar nu vă lăsați păcăliți de ideea că Assange, fondatorul WikiLeaks, este un „editor” persecutat, analizează echipa editorială a The Wall Street Journal.

Fostul director al CIA, Mike Pompeo, a descris odată WikiLeaks drept „un serviciu de informații ostil non-statal”, iar eticheta i se potrivește. Atunci când SUA l-au pus sub acuzare pe Assange în temeiul Legii privind spionajul în 2019, procurorul general adjunct John Demers a citat totalitatea comportamentului său, solicitând și descărcând online informații clasificate care ar putea pune în pericol viața aliaților americani:

„Niciun actor responsabil – jurnalist sau nu – nu ar publica intenționat numele unor persoane despre care știa că sunt surse umane confidențiale în zone de război”.

Un an mai târziu, când a dezvăluit o acuzație complementară care susținea o conspirație mai amplă privind intruziunea informatică, Departamentul de Justiție a declarat că Assange „a comunicat direct cu un lider al grupului de hackeri LulzSec (care până atunci a cooperat cu FBI) și a furnizat o listă de ținte pe care LulzSec urma să le hackuiască”.

Fostul vicepreședinte Mike Pence a criticat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat de fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, cu Departamentul de Justiție al SUA și a afirmat că acesta ar fi trebuit să fie urmărit penal „în cea mai mare măsură prevăzută de lege”.

„Înțelegerea administrației Biden cu Assange este o eroare judiciară și dezonorează serviciul și sacrificiul bărbaților și femeilor din forțele noastre armate și familiile lor”, a declarat Pence. „Nu ar trebui să existe înțelegeri pentru a evita închisoarea pentru nimeni care pune în pericol securitatea armatei noastre sau securitatea națională a Statelor Unite. Niciodată”.

În timpul alegerilor din 2016, WikiLeaks a publicat e-mailuri interne jenante de la persoane influente din Partidul Democrat. Investigațiile ulterioare au arătat că aceste mesaje au fost furate de hackeri legați de serviciile secrete militare ruse. De asemenea, organizația lui Assange a publicat e-mailurile fără să se deranjeze să elimine informațiile personale sensibile, inclusiv adresele de domiciliu și numerele de asigurări sociale.

WikiLeaks „știa foarte probabil că sprijină un efort de influență al serviciilor secrete ruse”, se arată într-un raport din 2020 al Comisiei pentru informații a Senatului. Ancheta sa a găsit „indicii semnificative că Julian Assange și WikiLeaks au beneficiat de sprijinul guvernului rus”. Assange a negat că Rusia ar fi sursa e-mailurilor democrate, dar este greu de înțeles de ce l-ar crede cineva.

Nimic din toate acestea nu reprezintă comportamentul unui jurnalist sau al unui avertizor, iar Assange nu este nici unul, nici celălalt. Acest lucru ar fi fost evident în timpul Războiului Rece, de exemplu, dacă un cetățean străin ar fi fost prins copiind și diseminând sute de mii de rapoarte militare americane de teren.

Era internetului facilitează scurgerile de informații, dar nu a estompat aceste limite suficient de mult pentru a-l acoperi pe Assange. Dacă Statele Unite nu l-ar fi urmărit, ar fi putut la fel de bine să renunțe la păstrarea secretelor.

Tribuna.US

Foto: acidpolly/Flickr/ CC BY-NC-SA 4.0 Deed

The post OPINIE | Julian Assange nu este un erou appeared first on TRIBUNA.US.

Într-o opinie de 81 de pagini prezentată marți, judecătorul districtului New York, John Koeltl, spune că acțiunile campaniei Trump, inclusiv anumite persoane acuzate în proces, au fost protejate de Primul Amendament.

WikiLeaks, parte din același proces, a fost și el protejat de Primul Amendament, deoarece nu organizația a fost cea care a furat documentele, ci doar a diseminat materialele care erau de interes public. Și în timp ce judecătorul a spus că guvernul Rusiei a fost „fără îndoială” implicat în spargerea serverelor DNC, a menționat că legea federală interzice procesele împotriva guvernelor străine, cu câteva excepții care nu se regăsesc în acest caz.

„În concluzie, DNC nu invocă nicio faptă care să arate plauzibil că oricare dintre inculpați, alții decât Federația Rusă, a avut vreun rol în spargerea calculatoarelor DNC sau în furtul informațiilor Democraților – atribuie această conduită numai Federației Ruse. Iar DNC nu contestă faptul că documentele erau de interes public. Prin urmare, Primul Amendament protejează publicarea documentelor furate”, a spus judecătorul Koeltl.

Această decizie vine după ce procurorul special Robert Mueller și-a încheiat ancheta cu privire la ingerința rusă în alegerile din 2016, care nu a putut stabili conspirații ilegale între campania Trump și Rusia.

Comunitatea americană de informații a stabilit că serviciile secrete rusești au folosit WikiLeaks pentru diseminarea materialelor furate de la Democrați, inclusiv documentele de campanie DNC și ale șefului de campanie a lui Hillary Clinton, John Podesta.

În acuzațiile înaintate, DNC a spus că întâlnirile dintre oficialii lui Trump persoane care se presupune că au legături cu agenții ruși au fost „dovezi circumstanțiale” de conspirație pentru a fura și publica documentele.

Printre persoanele învinuite în plângerea DNC sunt ginerele lui Trump, Jared Kushner, fiul lui Trump, Donald Trump Jr., managerul de campanie Paul Manafort, reprezentantul GOP Roger Stone și fondatorul WikiLeacks, Julian Assange.

Dar aceste acuzații s-au dovedit insuficiente. „Pe scurt, DNC ridică o serie de conexiuni și comunicații între inculpați și persoane conectate la Federația Rusă, dar în nici un moment DNC nu invocă vreo faptă pentru a-l acuza direct pe vreunul dintre acuzați, în afară de Federația Rusă, că a participat la furtul informațiilor DNC. De asemenea, DNC nu susține că inculpații au acceptat vreodată să ajute Federația Rusă să fure documentele DNC”.

Koeltl spune că deși DNC și-a retrimis de două ori plângerea de la deschiderea procesului în primăvara anului 2018, acestea rămân „defecte fundamentale” și nu există niciun motiv să creadă că o a patra încercare ar avea un rezultat diferit.

Purtătorul de cuvânt al DNC, Adrienne Watson, a reacționat la decizia tribunalului, spunând: „La prima vedere, această decizie ridică îngrijorări serioase cu privire la protecțiile noastre împotriva interferențelor electorale străine și la furtul proprietății private pentru a promova interesele inamicilor noștri”.

Trump a celebrat veștile pe Twitter, subliniind că judecătorul Koeltl a fost numit de Clinton. „Judecătorul a spus că DNC este „total paralel” cu faptele”, a postat Donald Trump.

„Wow! Un judecător federal din districtul de sud al N.Y. a respins complet un proces pornit de DNC împotriva campaniei noastre istorice din 2016. Încă o exonerare totală față de Rusia, WikiLeaks și de orice altă formă de FARSĂ săvârșită de DNC, Democrații Radicali și alții. Vânătoarea de vrăjitoare se încheie”.

Daniel Chaitin
Washington Examiner

The post Un judecător a respins procesul Democraților împotriva campaniei Trump în conexiune cu Rusia appeared first on TRIBUNA.US.

”Julian Assange, în vârstă de 47 de ani, a fost arestat astăzi, 11 aprilie, de agenţi ai Serviciului Metropolitan de Poliţie (MPS) la Ambasada Ecuadorului”, a transmis poliţia britanică.

Instituţia menţionată a adăugat că agenţii săi l-au arestat pe Assange după ce aceştia au fost ”invitaţi de către ambasador să intre în ambasadă, ca urmare a retragerii dreptului de azil de către guvernul ecuadorian”.

Luni, 9 aprilie, ministrul de externe al Ecuadorului, Jose Valencia, declarase că ţara sa va decide ‘în timp util’ dacă menţine sau nu azilul diplomatic acordat fondatorului WikiLeaks, în contextul în care, anterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Quito difuzase un comunicat în care îl acuza pe Assange că a dat dovadă de nerecunoştinţă şi lipsă de respect faţă de Ecuador.

Guvernul preşedintelui Lenin Moreno a denunţat recent încălcările repetate din partea lui Julian Assange ale regulilor care reglementează condiţiile sale de azil la ambasada ecuadoriană. Din octombrie, Quito aplica fondatorului australian al WikiLeaks un protocol care reglementa vizitele şi comunicările sale în interiorul misiunii diplomatice şi prevedea, de asemenea, că nerespectarea acestuia va duce la retragerea azilului.

https://www.youtube.com/watch?v=8oqJiNzJQ_E

Fondatorul WikiLeaks, 47 de ani, s-a refugiat din 2012 în Ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita extrădarea sa în Suedia, unde este urmărit în cazul unui presupus viol. Dosarul a fost de atunci clasat. Dar Londra refuză să-i asigure condiţii de securitate în libertate şi menţine un mandat de arestare împotriva sa pentru încălcarea prevederilor de eliberare condiţionată decretată în cadrul dosarului suedez.

Julian Assange, naturalizat ecuadorian în 2017, a declarat că se teme că va fi arestat pentru a fi extrădat în SUA pentru publicarea în 2010 de către site-ul său a mii de documente confidenţiale ale Departamentului de Stat şi ale Pentagonului, care au fost preluate de mass-media din lumea întreagă.

De altfel, Quito a denunţat pe lângă ONU difuzarea de către WikiLeaks şi de către reţelele de socializare a unor fotografii, înregistrări video şi discuţii private ale preşedintelui Moreno, iar un raportor special al Naţiunilor Unite, Joe Cannataci, urma să se întâlnească cu Julian Assange la 25 aprilie în Ambasada Ecuadorului din Londra.

AGERPRES

The post Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost arestat în ambasada Ecuadorului la Londra (video) appeared first on TRIBUNA.US.