Aproape 180 de persoane au murit după ce un avion s-a prăbușit în timp ce ateriza în Coreea de Sud în dimineața zilei de duminică, 29 decembrie.

Imagini video cutremurătoare arată cum avionul Jeju Air iese de pe pistă înainte de a se izbi de o barieră și de a izbucni în flăcări pe Aeroportul Internațional Muan.

Avionul, care se întorcea din Bangkok, Thailanda, transporta 181 de persoane, dintre care 179 și-au pierdut viața. Doi membri ai echipajului au fost salvați din epavă.

Autoritățile investighează cauza prăbușirii, pompierii indicând o lovitură de pasăre și vremea nefavorabilă. Cu toate acestea, experții au avertizat că accidentul ar fi putut fi cauzat de o serie de factori.

Duminică, la ora 8:57 am, turnul de control de la Aeroportul Internațional Muan din Coreea de Sud a emis o alertă pentru un zbor Jeju Air care se apropia: „Atenție: Activitate a păsărilor”.

Alerta nu era neobișnuită la aeroport, care este înconjurat de mai multe habitate pentru păsări în care trăiesc diferite tipuri de rațe și gâște. Dar două minute mai târziu, un apel de ajutor a venit din cabina de pilotaj: „Mayday, mayday, mayday, bird strike, bird strike, going around” (Urgență, Urgență, lovitură de păsări, lovitură de păsări, lovitură de păsări, ne anulăm aterizarea), a spus unul dintre piloți, potrivit Ministerului Transporturilor din Coreea de Sud, preluat de The Wall Street Journal.

La aproximativ șase minute după avertismentul turnului de control, avionul s-a prăbușit fără trenul de aterizare deschis și s-a izbit de o barieră la capătul singurei piste a aeroportului, izbucnind în flăcări. Dintre cei 181 de pasageri și membri ai echipajului aflați la bord, doar doi au supraviețuit. Amândoi erau însoțitori de bord așezați în partea din spate a avionului Boeing 737-800.

Ultimele momente haotice ale zborului Jeju Air se află acum în centrul unei anchete sud-coreene privind unul dintre cele mai fatale dezastre aviatice din ultimii ani. Comitetul național pentru siguranța transporturilor din SUA, Boeing și Administrația federală a aviației din SUA vor participa la anchetă – care ar putea dura luni, dacă nu chiar mai mult – pentru a determina cauza. Anchetatorii au recuperat cutiile negre ale aeronavei, dar, având în vedere că una dintre ele este parțial deteriorată, procesul de decodare ar putea dura luni de zile, a declarat Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud.

Citește și Există „cel mai sigur loc” în avion?

Luni, președintele interimar al Coreei de Sud, Chei Sang-mok, a ordonat o inspecție de siguranță de urgență a întregului sistem de operare al companiilor aeriene din țară. Până la sfârșitul săptămânii, toate cele 101 avioane Boeing 737-800 operate de companiile aeriene sud-coreene vor fi supuse unei inspecții a istoricului de întreținere a motorului și a trenului de aterizare.

Generația de aeronave Boeing care o include pe cea utilizată de Jeju Air este un predecesor al modelului 737 MAX. De asemenea, aceasta are unul dintre cele mai bune recorduri de siguranță din industrie de-a lungul celor 27 de ani de funcționare. Acesta a înregistrat doar 10 accidente fatale care au deteriorat aeronava iremediabil, conform unui raport Boeing care acoperă statisticile privind accidentele din întreaga industrie între 1959 și 2023. Aceasta echivalează cu o rată de 0,08 la un milion de plecări – sau aproximativ o șeptime din media înregistrată pe toate tipurile de aeronave comerciale.

După dezastrul de duminică, zeci de mii de pasageri și-au anulat zborurile Jeju Air. Acțiunile companiei au scăzut cu aproximativ 8,6%. Acțiunile Boeing au scăzut cu 2% în dimineața zilei de luni.

Multe dintre persoanele aflate la bordul zborului Jeju Air au renunțat la iarna friguroasă din Coreea de Sud pentru un Bangkok mai blând. Printre ei se număra un grup de lucrători guvernamentali care își petreceau vacanța împreună. Erau și doi cetățeni thailandezi, inclusiv o studentă de 22 de ani care se pregătea să devină însoțitoare de bord. Vârsta victimelor a variat de la 78 de ani până la trei ani – un băiețel care făcea prima sa călătorie peste mări cu părinții săi.

„Prima ștampilă pe primul său pașaport!”, a scris sâmbătă tatăl băiatului într-o postare pe Instagram, acum plină de comentarii de condoleanțe.

Pasagerii trebuiau să aterizeze pe un aeroport din comitatul Muan duminică dimineața, după ce plecaseră din Bangkok cu aproximativ o oră mai târziu decât era programat. Aceștia au urcat într-o aeronavă Boeing veche de 15 ani, în care scaunele de la clasa economică erau dispuse câte trei pe o parte în avionul cu corp îngust.

Lucrurile păreau să decurgă fără probleme timp de aproximativ cinci ore. Piloții primiseră autorizația de a ateriza avionul pe singura pistă a aeroportului Muan, care se întinde pe puțin peste 1,5 mile – cu aproximativ două zecimi de milă mai lungă decât cele de la aeroportul LaGuardia din New York. Avioanele care sosesc pot ateriza în ambele direcții ale pistei nord-sud, deși adesea sosesc dinspre sud.

Dar în câteva minute, la ora 8:57 am, alerta de la turnul de control Muan a avertizat cu privire la o posibilă lovitură de pasăre, chiar în momentul în care avionul Jeju Air încerca coborârea planificată, potrivit Ministerului Transporturilor din Coreea de Sud.

Se pare că piloții au efectuat o manevră low-pass deasupra aeroportului în timpul apropierii inițiale a aeronavei, o tehnică utilizată atunci când echipajele întâmpină probleme cu trenul de aterizare al avionului, conform analizei datelor de poziționare a zborului de către Flightradar24. O trecere joasă permite, de obicei, controlorilor de trafic aerian de la sol să obțină confirmarea vizuală pentru piloți a poziției trenului de aterizare.

Apelul de urgență din cabina de pilotaj a venit după aceea, la ora 8:59 am. Avionul a făcut o buclă de 180 de grade pentru a efectua o apropiere din sens opus. Pasagerii au putut trimite mesaje text membrilor familiei în acel moment. Unul dintre ei i-a scris unui membru al familiei la ora 9 am, spunându-i că o pasăre a rămas blocată pe aripa avionului. „Ar trebui să scriu un testament?”, scria într-unul dintre mesaje.

La ora 9:01 am, turnul de control din Muan a dat autorizație pentru o a doua aterizare, de data aceasta dinspre nord. Avionul a atins solul cam la jumătatea pistei, fără ca trenul de aterizare să fie desfășurat. Flapsurile și lamelele avionului de pe partea din față și din spate a aripilor, care sunt utilizate pentru a controla viteza în timpul aterizării, păreau, de asemenea, să fi fost încă neactivate, a declarat Flightradar24.

Efectul potențial pe care lovitura de pasăre l-ar fi putut avea asupra motoarelor avionului Jeju Air va fi, probabil, în centrul atenției anchetatorilor accidentului, împreună cu eventualele defecțiuni ale sistemelor electrice sau hidraulice. Chiar dacă ar fi fost întreruptă alimentarea cu energie electrică, piloții ar fi putut coborî manual trenul de aterizare al avionului, au declarat experții în siguranța aviației.

Lee Geun-young, care administrează un restaurant lângă aeroport, a auzit bubuituri puternice despre care a spus că semănau cu un motor de motocicletă pornit înapoi și s-a grăbit să urce pe acoperișul localului. De acolo, a filmat cu telefonul mobil aproximativ 54 de secunde din accidentul care a fost difuzat de atunci în întreaga lume.

Înregistrarea video arată cum avionul se precipită pe pistă pe burtă, înainte de a se izbi de o barieră. La ora 9:03 am, avionul a izbucnit într-o minge de foc.

„Căldura de pe fața mea era ca aburul care ieșea dintr-o saună”, a spus Lee.

Avionul s-a izbit de o barieră cu o înălțime de aproximativ 2,5 metri, unde antenele „localizer”, fixate cu picioare de beton, erau așezate pe o movilă de pământ. Localizatorul face parte dintr-un sistem de asistență la aterizare pentru piloți, utilizat adesea atunci când vizibilitatea zborului este redusă de vremea nefavorabilă. De obicei, pentru a funcționa, antenele trebuie să se afle la o înălțime similară cu cea a pistei.

Acest lucru a reprezentat o provocare pentru aeroportul Muan, rezultând într-o configurație neobișnuită și periculoasă, a declarat Simon Hatfield, un consultant stabilit în Australia care lucrează cu aeroporturile în materie de siguranță și proiectare. La capătul pistei, terenul era înclinat în jos, ceea ce însemna că localizatorul trebuia să fie ridicat cumva.

Localizatoarele se află adesea la capetele pistelor, la un nivel similar al solului, fără bariere. În absența movilei, șansele ca avionul Jeju Air să se transforme într-un accident incendiar ar fi fost mult reduse, deoarece avionul ar fi putut să treacă prin localizator, care este proiectat să fie casant, a declarat Hatfield.

Zeci de rude înmărmurite s-au adunat la aeroportul din Muan, așteptând vești pe măsură ce numărul morților a crescut pe parcursul zilei de duminică. Un membru al familiei a împărtășit cu presa locală ultimul mesaj pe care i l-a trimis fiicei sale.

„Ai ajuns, prințesă?”, scria în mesaj.

Până luni seara, ora locală, mai mult de 145 de cadavre fuseseră identificate. Autoritățile lucrau încă la identificarea a două duzini de persoane prin analize ADN și amprentare. Agențiile guvernamentale și oficialii aeroportului au înființat un centru de sprijin pentru membrii familiilor victimelor.

Unul dintre cei doi supraviețuitori, un însoțitor de zbor în vârstă de 33 de ani, a fost transportat de urgență la secția de terapie intensivă a unui spital din Seul duminică seara, a declarat un oficial. Acesta avea mai multe fracturi pe partea stângă a corpului și alte răni, însă nu avea arsuri.

Însoțitorul de zbor, al cărui nume de familie este Lee, poate comunica suficient pentru a discuta despre tratamentul său, a declarat oficialul spitalului. Lee și-a amintit că și-a pus centura de siguranță pentru aterizare înainte de a leșina. Oficialul spitalului și-a amintit câteva dintre cuvintele inițiale ale lui Lee.

„Când mi-am recăpătat cunoștința”, a spus Lee, „am fost salvat”.

Video: X

The post VIDEO | „Urgență, Urgență”: Ultimele șase minute înainte de tragedia zborului 7C2216 sud-coreean appeared first on TRIBUNA.US.

Ne confruntăm cu un nou Război Rece? Și, dacă da, cine câștigă?, analizează Walter Russell Mead pentru WSJ.

Cu toate că politicienii sunt preocupați de consecințele rivalității geopolitice din ce în ce mai acute dintre SUA și aliații și partenerii săi, pe de o parte, și alianța chino-rusă-iraniană, pe de altă parte, nu există prea mult consens cu privire la natura conflictului.

Din perspectiva unora, suntem implicați într-un nou Război Rece. Alții avertizează că situația actuală este atât de diferită de lunga confruntare cu Uniunea Sovietică, încât eticheta de Război Rece nu se potrivește.

Nici nu contează. Puteți să-i spuneți al doilea Război Rece, puteți să-i spuneți un Game of Thrones global sau o nouă eră a competiției geopolitice. Oricum am numi actuala situație, obiectivul nostru trebuie să fie același pe care l-am avut în timpul Războiului Rece: să protejăm stilul de viață american și securitatea aliaților noștri fără a declanșa un război nuclear.

Dar contextul internațional este mult mai complicat astăzi decât a fost în 1948, iar SUA și China au legături economice pe care nu le-am avut niciodată cu Uniunea Sovietică. Abordarea noastră în actuala confruntare va trebui să țină cont de aceste complexități.

Lupta pentru resurse, cum ar fi metalele rare, concurența în privința tehnologiilor de vârf, competiția în domeniul spațial, consolidarea alianțelor, proeminența pe plan militar – toate acestea fac parte dintr-o bătălie mai amplă.

Citește și Rusia, China și Iran au ajuns în curtea din spate a Americii

Este mai greu de identificat cine câștigă. Pe plan diplomatic, Statele Unite par, pentru moment, a fi în avantaj. Recentul summit trilateral al liderilor din SUA, Japonia și Coreea de Sud a fost un succes incontestabil.

Animați de preocupările reciproce cu privire la puterea militară tot mai mare a Chinei și asertivitatea sa diplomatică, cele două cele mai importante puteri economice și tehnologice ale Asiei de Nord-Est au îngropat, cel puțin deocamdată, securea războiului pentru a colabora mai strâns cu SUA.

China a reacționat violent în urma summitului. Favorizarea ostilității între Japonia și Coreea de Sud a fost mult timp o prioritate pentru China. Acest deziderat pare din ce în ce mai dificil de atins pe măsură ce opinia publică sud-coreeană reacționează la diplomația agresivă a Beijingului – și la sprijinul său pentru Coreea de Nord.

Potrivit Pew Research Center, 77% dintre sud-coreenii chestionați într-un sondaj recent au exprimat opinii negative cu privire la China, iar 79% au avut opinii favorabile față de SUA.

Atitudinea față de Japonia se schimbă, sud-coreenii sub 30 de ani fiind semnificativ mai deschiși decât înaintașii lor în ceea ce privește consolidarea relației dintre cele două țări.

În condițiile în care China și Rusia sprijină Coreea de Nord, Seulul pare că va continua să se bazeze mai departe pe SUA și Japonia pentru a beneficia de protecție față de vecinii săi periculoși.

Săptămâna trecută a adus și alte vești proaste pentru China, întrucât perspectivele sale economice s-au înrăutățit. În condițiile în care bula imobiliară pare a fi în implozie, guvernele locale înoată în datorii, iar șomajul în rândul tinerilor a atins un nivel extrem de ridicat, analiștii își revizuiesc previziunile privind creșterea economică a Chinei, iar unii consideră că dimensiunea economiei chineze nu o va depăși niciodată pe cea a SUA.

Cu toate acestea, Beijingul continuă să facă progrese. Construiește o pistă de aterizare pe o insulă pe care a acaparat-o de la Vietnam. Lucrările la o bază navală din Cambodgia, care ar putea acomoda unul din noile portavioane chinezești, sunt în curs de finalizare.

Citește și OPINIE | China lui Xi Jinping

Controlul exercitat de China asupra oceanelor și spațiului aerian din jurul Taiwan-ului devine tot mai puternic, Beijingul intensificându-și exercițiile militare drept reacție la recentele vizite ale vicepreședintelui taiwanez, Lai Ching-te, în SUA.

O situație similară putem observa în Ucraina. Administrația Biden a triumfat în sălile de discuții, dar a eșuat pe teren. Ea a reușit să construiască o coaliție diplomatică extraordinară pentru a susține Ucraina, dar ciocnirea paharelor de șampanie și valul de comunicate de presă nu pot ascunde realitatea stagnării pe teren.

Rusia nu numai că, pentru moment, a reușit să împiedice contraofensiva mult așteptată a Ucrainei. Grupul Wagner, oricât de criticat pe plan intern, a reușit să extindă cu succes influența rusă în întreaga Africa, ajutându-l în același timp pe Bashar al-Assad să-și consolideze poziția în Siria.

Totul amintește nespus de bine de politica americană în Afganistan, unde, ani de zile, diplomații americani au bifat tot ce era de bifat, au coordonat o strategie internațională complexă, au urmărit o agendă politică și militară care a variat de la contrainsurgență la emanciparea femeilor și au depășit rezultatele slabe ale talibanilor în ceea ce privește aspecte precum dezvoltarea economică – doar pentru a suferi o înfrângere umilitoare la final.

În timpul deceniilor de după Războiul Rece, când puterea americană era în mare parte necontestată în toată lumea, prea mulți politicieni americani au uitat că adversarii noștri sunt impresionați de voința și puterea noastră, mai degrabă decât de virtuțile sau dexteritatea noastră diplomatică.

Franklin D. Roosevelt a înțeles că nu contează câte idei inspirate au fost incluse în Carta Atlanticului sau cât de strălucită a fost ideea sistemului monetar de la Bretton Woods, dacă SUA și aliații săi nu reușea să învingă Germania și Japonia pe teren.

Trebuie să revenim la acel realism și în prezent. Diplomația are importanța ei, dar puterea contează mai mult.

Tribuna.US

The post OPINIE | Puterea contează mai mult decât diplomația appeared first on TRIBUNA.US.

Echipa antrenată de Mirel Rădoi a făcut un meci foarte modest, jucătorii noştri comiţând toate erorile posibile, de la autogol, cartonaş roşu şi penalty, până la pase greşite şi alte greşeli tehnice.

România, care a învins Hondurasul în primul meci cu 1-0, rămâne în cursă pentru sferturile de finală, însă va trebui să învingă Noua Zeelandă în ultimul meci pentru a merge mai departe.

Jucătorii români au fost depăşiţi de adversari la toate capitolele, viteză, capacitate de efort, tehnică, inspiraţie, dorinţă, spirit de sacrificiu, echipă, şansă.

Prima ocazie a asiaticilor a venit în min. 11, când Aioani a respins mingea reluată din careu de Uijo Hwang. Coreea de Sud a mai avut o oportunitate bună în min. 24, dar lovitura de cap a lui Taewook Jeong a trimis mingea peste poartă.

Coreea a deschis scorul în min. 27, când căpitanul echipei noastre, Marius Marin (Pisa), a trimis imparabil în propria poartă mingea venită din centrarea lui Dongjun Lee.

România a avut apoi o şansă mare de a restabili egalitatea, beneficiind de o lovitură liberă din careul sud-coreean, de la circa 10 metri, la o gafă a portarului, dar şutul lui Ciobanu a fost respins de Bumkeun Song (34).

A fost ultimul zvâcnet ofensiv al echipei noastre înainte de pauză, în rest adversarii având ocazie după ocazie. Seungwon Jeong (37) a tras de la peste 22 de metri, dar a respins Aioani. Dujae Won (39) a trimis pe lângă poartă din careu. Donggyeong Lee (43) a şutat frumos de la 17 metri, pe lângă ţintă, spre uşurarea lui Aioani, care nu a avut reacţie. Portarul nostru a fost şi el aproape de autogol, în min. 45, când a scăpat mingea printre picioare la o centrare, dar l-a salvat bara.

România a intrat la pauză în zece oameni, după ce Ion Gheorghe a primit al doilea cartonaş galben pentru o intrare stupidă la centrul terenului.

Jocul a avut un singur sens în repriza secundă, tricolorii făcând faţă cu greu atacurilor în valuri ale coreenilor. Aioani (52) s-a opus golului la şutul lui Uijo Hwang, scăpat singur. Avantajul asiaticilor s-a majorat în min. 59, când şutul de la 22 de metri al lui Donggyeong Lee a fost deviat nefericit de Valentin Gheorghe, iar apoi şi de Wonsang Um: 0-2.

Hwang (70) a trimis cu capul în plasa laterală, reluând o centrare la colţul scurt, după care Ricardo Grigore a fost în prim plan de două ori. În min. 77 a respins din faţa porţii goale, la un atac sud-coreean, iar în min. 83 l-a faultat în careu pe Seol Youngwoo, iar Kangin Lee a transformat penalty-ul: 0-3.

Ultimul gol a fost înscris de acelaşi Kangin Lee (90), jucătorul Valenciei marcând cu un şut de la 15 metri.

În celălalt meci din grupă, Hondurasul a învins Noua Zeelandă cu 3-2.

Coreea de Sud e lider, cu 3 puncte (+3), urmată de Honduras şi Noua Zeelandă, câte 3 puncte (0), şi România, 3 puncte (-3).

Miercuri 28 iulie sunt programate ultimele meciuri din grupă, România – Noua Zeelandă (ora României 11:30, Sapporo) şi Coreea de Sud – Honduras (ora României 11:30, Yokohama). Primele două clasate se califică în sferturile de finală.

România – Coreea de Sud 0-4 (0-1)
Au marcat: Marius Marin (27, autogol), Wonsang Um (59), Kangin Lee (84 – penalty, 90).
Ibaraki Kashima Stadium, Kashima
JO 2020 – Grupa B

Tribuna.US

The post JO 2020 – Fotbal: România, surclasată de Coreea de Sud cu 4-0 appeared first on TRIBUNA.US.