Departamentul de Justiție preia fondurile pe care le-a acordat anterior grupurilor care susțin ideologia transgender și inițiativele privind diversitatea, echitatea și incluziunea și utilizează aceste fonduri pentru a sprijini aplicarea legii în Statele Unite, arată o serie de documente obținute de The Daily Wire.

Mișcarea reflectă impulsul puternic al președintelui Donald Trump de a elimina utilizarea de către guvern a finanțării contribuabililor în scopuri ideologice sau religioase. Acest lucru este deosebit de semnificativ în cadrul Departamentului de Justiție, unde, în timpul administrației președintelui Joe Biden, americanii au fost vizați și investigați pentru că își practicau credința, participau la proteste pașnice pro-viață sau se opuneau ideologiei explicite de gen și educației sexuale în școli.

Un eșantion de granturi reziliate arată că Departamentul de Justiție a acordat anterior granturi legate în mod explicit de cauze ideologice neconforme cu prioritățile actualei administrații.

• Urmărește Tribuna.US și pe X, WhatsApp și Telegram

De exemplu, Centrul Diversității din Oklahoma a primit 200.000 de dolari „pentru a oferi servicii adaptate din punct de vedere cultural” grupurilor marginalizate, în special „femeilor de culoare, inclusiv femeilor transgender de culoare”, din zonele metropolitane Oklahoma City și Folsom. Subvenția menționează în mod specific că va finanța servicii care includ „îngrijiri medicale de afirmare a genului”, care este un eufemism comun pentru operații, hormoni și blocanți de pubertate pentru transgenderi.

Un alt grant al Departamentului de Justiție a direcționat peste 700.000 de dolari către F.O.R.G.E. INC. cu sediul în Wisconsin, urmând să fie utilizat pentru a aborda „tipurile majore de violență/infracționalitate” împotriva persoanelor care se identifică ca transgender și pentru a „pune un accent deosebit pe experiența femeilor și fetelor transgedender de culoare” – adică bărbații și băieții care se identifică ca femei. O parte din acest efort ar însemna „convocarea a 23 de sesiuni de ascultare a supraviețuitorilor trans” și a unui „grup consultativ al părților interesate” format din „furnizori și membri ai comunității trans”.

Realocarea fondurilor către operațiunile de aplicare a legii corespunde accentului pus de administrația Trump pe consolidarea simultană a apărării americane și reducerea priorităților ideologice, spre deosebire de administrația anterioară.

Foto: Attorney General Pamela Bondi/X

The post Departamentul de Justiție taie finanțarea pentru transgenderi și va folosi banii pentru a finanța forțele de ordine appeared first on TRIBUNA.US.

Cea de-a doua punere sub acuzare a fostului președinte american Donald Trump se referă la acuzații potrivit cărora ar fi gestionat în mod necorespunzător documente clasificate, într-un caz considerat a fi cea mai serioasă amenințare juridică a sa de până acum.

Trump a anunțat punerea sub acuzare pe platforma sa Truth Social, reiterând că este nevinovat. El a precizat că a fost citat să se prezinte marți la tribunalul federal din Miami. Este pentru prima dată când un fost președinte este pus sub acuzare într-un tribunal federal.

Deși rechizitoriul rămâne sigilat, rapoartele mass-media sugerează că fostul președinte a fost pus sub acuzare pentru șapte capete de acuzare. Acestea se referă la gestionarea de către acesta a documentelor clasificate și la obstrucționarea justiției.

Cazul se adaugă la problemele juridice ale lui Trump și complică și mai mult candidatura sa la prezidențialele din 2024.

La începutul acestui an, el a fost pus sub acuzare în luna martie la New York într-un dosar de stat în legătură cu o anchetă privind banii de tăcere plătiți starului de filme pentru adulți Stormy Daniels. El urmează să fie judecat în martie anul viitor, în toiul alegerilor primare.

Cum a început cazul documentelor clasificate?

Cazul se pregătește de la scurt timp după ce Trump a pierdut cursa electorală din 2020 și a trebuit să se mute de la Casa Albă. În primăvara anului 2021, oficialii Administrației Naționale a Arhivelor și Documentelor (National Archives and Records Administration) au realizat că o serie de documente importante din timpul mandatului lui Trump lipseau din colecția lor.

Legea privind documentele prezidențiale consideră că toate documentele Casei Albe sunt proprietatea guvernului SUA, ceea ce înseamnă că acestea trebuie protejate.

Oficialii Arhivelor au luat legătura cu reprezentanții lui Trump, dintre care unul le-a spus, în luna decembrie a aceluiași an, că au fost găsite documente prezidențiale la proprietatea lui Trump de la Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida.

În ianuarie 2022, Arhivele Naționale au recuperat 15 cutii de documente de la Mar-a-Lago. Ulterior, aceștia au declarat Departamentului de Justiție că aceste cutii conțineau „o mulțime” de materiale clasificate. Totuși, acest lucru nu a explicat toate documentele lipsă. În mai 2022, Trump a primit o citație din partea FBI și a Departamentului de Justiție pentru documentele clasificate rămase în posesia sa.

Săptămâni mai târziu, anchetatorii au vizitat proprietatea din Florida și au primit aproximativ trei duzini de documente cu o declarație sub jurământ din partea avocaților lui Trump care atestau că informațiile solicitate au fost restituite.

De ce a făcut FBI-ul o razie la Mar-o-Lago?

Cu toate acestea, afirmația s-a dovedit ulterior a fi falsă.

În august 2022, oficiali federali ajutați de un mandat de percheziție au percheziționat o cameră de depozitare și un birou din Mar-o-Lago, confiscând peste 33 de cutii care conțineau mii de documente. Printre cutii se aflau 100 de documente clasificate.

De la plecarea sa din funcție, în ianuarie 2021, aproximativ 300 de documente clasificate au fost recuperate de la Trump, inclusiv unele la nivel strict secret. Președintele nu a negat că a păstrat documentele clasificate. El și-a apărat acțiunea, spunând că le-a declasificat pe vremea când era în funcție, dar fără a furniza dovezi care să susțină această afirmație.

Conform legislației americane, președinții în exercițiu pot declasifica informații, dar această autoritate încetează odată ce părăsesc funcția.

Care sunt acuzațiile împotriva lui Trump?

Nu este încă clar ce acuzații i se aduc fostului președinte. Cu toate acestea, confiscarea documentelor de pe proprietatea din Florida a lui Trump contravine la trei legi diferite, care se referă toate la manipularea defectuoasă a documentelor guvernului federal. Legile se aplică indiferent dacă documentele sunt încă clasificate.

Prima lege citată împiedică posesia neautorizată de informații privind apărarea națională și se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

Celelalte două legi, care interzic ascunderea sau distrugerea documentelor oficiale americane, se pedepsesc cu până la trei și, respectiv, 20 de ani de închisoare.

Avocatul lui Trump, Jim Trusty, a declarat pentru CNN, după punerea sub acuzare, că printre acuzațiile care i se aduc clientului său se numără conspirație, declarații false, obstrucționarea justiției și păstrarea ilegală de documente clasificate, conform Legii Spionajului.

Partidul Republican acuză un conflict de interese

Senatorii republicani, inclusiv membri ai Comisiei Juridice a Senatului, avertizează că acuzația formulată de Departamentul de Justiție împotriva fostului președinte Donald Trump ridică probleme serioase de conflict de interese pentru procurorul general Merrick Garland.

Senatorul Ted Cruz, (R-Tx), membru al Comisiei Juridice a Senatului, a avertizat joi seară că urmărirea penală a lui Trump „va aduce daune enorme statului de drept”.

„Punerea sub acuzare a lui Donald Trump este punctul culminant a ceea ce Merrick Garland a insistat de când a devenit procuror general. Înarmarea Departamentului nostru de Justiție împotriva dușmanilor administrației Biden va face un rău enorm statului de drept și va avea un impact de durată”, a scris el pe Twitter după ce Trump însuși a anunțat că va fi pus sub acuzare.

Senatorul Josh Hawley (R-Mo), membru al Comisiei Juridice a Senatului, a declarat că decizia de a formula acuzații penale împotriva principalului candidat republican la președinție, care l-ar putea înfrunta pe Biden în alegerile din 2024, duce Departamentul de Justiție „pe un teritoriu total neexplorat”.

„Pur și simplu nu pot să cred că s-au gândit măcar să facă acest lucru”, a spus el, precizând că Trump a returnat în cele din urmă documentele sensibile la Arhivele Naționale.

Senatorul Tommy Tuberville (R-Ala), unul dintre principalii aliați ai lui Trump în Senat, a fost joi de acord cu colegii care spun că Departamentul de Justiție al lui Biden se confruntă cu un conflict de interese.

„Bineînțeles că da. Când fostul vicepreședinte, fostul senator și președintele în exercițiu au avut, se presupune, același tip de documente… dar tu te iei de un tip care candidează pentru o funcție, acest lucru este irațional”„, a spus el, referindu-se la accesul lui Biden la documente clasificate în calitate de fost președinte al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului și vicepreședinte în timpul administrației Obama.

FBI și Arhivele Naționale au recuperat documente clasificate de la locuința lui Biden din Wilmington, Del. și de la Penn Biden Center din Washington.

Președintele a păstrat documentele după ce a mai lucrat anterior în serviciul guvernamental, iar FBI a început în noiembrie o anchetă pentru a stabili dacă el sau consilierii săi au gestionat în mod necorespunzător informații clasificate.

Ancheta respectivă asupra lui Biden este în curs de desfășurare.

Senatorul Shelley Moore Capito, membru al conducerii republicane din Senat, a declarat: „Aș spera ca Departamentul de Justiție să fie nepartizan, nu am încredere deplină în ei în acest moment”.

Tribuna.US

The post Donald Trump și cazul documentelor clasificate – despre ce este vorba appeared first on TRIBUNA.US.

Aparent, Administrația Biden și Partidul Democrat au nevoie de o temă care să acopere problemele generate de ei înșiși, precum inflația, costul combustibilului, legile împotriva libertăților garantate de Constituție în pregătirea alegerilor parțiale din noeimbrie 2022.

The Washington Post a relatat că ancheta Departamentului de Justiție asupra lui Trump face parte din „cercetarea sa penală pentru încercările de a anula rezultatele alegerilor din 2020“.

Procurorii ar fi interogat foști oficiali ai Casei Albe în fața unui mare juriu cu privire la orice conversații pe care Trump sau consilierii săi le-ar fi avut cu privire la încercarea de a înlocui electorii din statele câștigate de Biden cu electori pro-Trump.

Procurorii ar fi pus, de asemenea, întrebări despre presupusa încercare a lui Trump de a exercita presiuni asupra vicepreședintelui Mike Pence pentru a anula rezultatele alegerilor și despre orice instrucțiuni pe care Trump le-ar fi dat echipei sale juridice cu privire la falșii electori.

Citește și OPINIE | Donald Trump și alegerile parțiale

Procurorul general Merrick Garland a declarat în timpul unui interviu acordat recent postului NBC News că investigația privind evenimentele din 6 ianuarie a fost „cea mai amplă de până acum“ și că vor exista lucruri pe care Departamentul de Justiție le va descoperi și pe care Comisia Specială a Camerei Reprezentanților pentru evenimentele din 6 ianuarie „nu le-a descoperit“.

Întrebat de prezentatorul Lester Holt dacă punerea sub acuzare a lui Trump ar „dezbina națiunea“, Garland a răspuns:

„Intenționăm să tragem la răspundere pe toată lumea, pe oricine a fost responsabil pentru evenimentele din 6 ianuarie, pentru orice încercare de a interfera cu transferul legal de putere de la o administrație la alta“.

„Asta este ceea ce facem“, a continuat el. „Nu ținem cont de alte aspecte în legătură cu acest lucru“.

Întrebat dacă anunțarea unei noi candidaturi la președinție de către Trump va avea un impact asupra modului în care Departamentul de Justiție va proceda în acest caz, Garland a răspuns:

„Repet, vom trage la răspundere pe oricine a fost responsabil pentru încercarea de a interfera cu transferul legitim al puterii de la o administrație la alta“.

Citește și Noi documente sugerează că democrații au asmuțit CIA asupra inamicului lor, Președintele Trump

Potrivit informațiilor, există două aspecte pe care Departamentul de Justiție se concentrează extensiv și prin care ar putea sfârși în a-l scoate vinovat pe Trump într-un fel sau altul:

– „conspirație în scopul sedițiunii și conspirație pentru obstrucționarea unei proceduri guvernamentale“, acestea fiind capete de acuzare aplicate unora dintre cei care au provocat revoltele;

– și acuzații care implică o potențială fraudă prin folosirea de electori falși sau încercarea de a face presiuni asupra oficialilor guvernamentali pentru a susține în mod fals că alegerile au fost fraudate.

Articolul a mai menționat că anchetele federale asupra liderilor politici sunt extrem de secrete și că multe dintre investigații se încheie fără a fi formulate acuzații penale.

De asemenea, a precizat că niciun fost președinte american nu a fost vreodată acuzat de vreo infracțiune și că, în cazuri precum cele ale foștilor președinți Richard Nixon și Bill Clinton, anchetatorii au considerat că era mai bine să nu-i acuze, în parte pentru că nu doreau să fie percepuți ca folosind puterea guvernului pentru a-și pedepsi adversarii politici.

Traducere și adaptare
Tribuna.US

The post Trump, investigat pentru acțiuni legate de alegerile din 2020 appeared first on TRIBUNA.US.

În 2017, Flynn a pledat vinovat pentru că a mințit FBI-ul în timpul unui interviu din ianuarie, ca parte a investigației Procurorului Special Robert Mueller în cazul ingerinței Rusiei în alegerile din 2016.

Într-o notă de condamnare inițială, procurorii au l-au lăudat pe fostul consilier de securitate națională și au cerut judecătorului închisoare redusă sau deloc pentru Flynn, invocând „asistența substanțială” pe care Flynn a acordat-o nu numai cazului Rusia, ci altor anchete în desfășurare.

Totuși, în iunie 2018, Flynn și-a dinamizat apărarea, iar noul avocat, Sidney Powell, a adoptat o atitudine mai combativă, acuzând guvernul de comportament defectuos al procurorilor și înscenare.

Concret, Powell a acuzat FBI-ul că a manipulat datele oficiale ale interviului FBI cu Flynn din 2017, în care ar fi indus în eroare anchetatorii. La acel moment, Departamentul de Justiție a respins oficial acuzațiile lui Powell.

În documentul depus joi, prin care anunța că renunță la caz, Departamentul a susținut că „nu este convins că interviul din 24 ianuarie 2017 a fost realizat pe o bază legitimă și astfel nu consideră că declarațiile Dlui Flynn erau de substanță, chiar dacă ele nu ar fi fost adevărate”.

„Mai mult, nu credem că Guvernul poate dovedi fie declarații false relevante, dar nici esența acestora dincolo de orice îndoială rezonabilă”, se arată în documentul DOJ.

Cu puțin timp înainte ca departamentul să depună moțiunea, Brandon Van Grack, procurorul din echipa Mueller care a fost repartizat în cazul Flynn, s-a retras din poziția de avocat al guvernului.

Noua evoluție a cazului vine după ce Departamentul de Justiție a transmis patru pagini interne echipei legale a lui Flynn, care arată modul în care FBI a decis cum să trateze interviul cu Flynn din 2017.

„Dacă suntem văzuți ca jucând jocuri, WH va fi furioasă”, spune una dintre note.

„Care este obiectivul nostru? Adevăr/admitere sau să-l determinăm să mintă, ca să-l putem condamna sau demite?

Citește și Singura vină a Generalului Flynn a fost să facă parte dintr-o administrație pe care Democrații voiau să o distrugă

Președintele Trump și apărătorii lui Flynn au denunțat comportamentul FBI-ului, care a încercat să-l însceneze pe fostul consilier de securitate națională al Casei Albe pentru a pleda vinovat.

„Am simțit că se va întâmpla asta”, a declarat Trump joi, referindu-se la moțiunea DOJ de renunțare la cazul Flynn. „Este nevinovat, un mare domn”.

Tribuna. US

The post Departamentul de Justiție renunță la cazul împotriva lui Michael Flynn în urma corupției FBI appeared first on TRIBUNA.US.

Curios, pe lângă contorsionarea legală a Constituției, guvernatorul Democrat al Virginiei, Ralph Northam, a fost OK ca Walmart, de exemplu, să rămână deschis pentru toți oamenii, atât timp cât există distanțare socială, dar bisericile au trebuit să transmită online.

Cum poate fi constituțional să spunem că magazinele de băuturi alcoolice ABC, giganții de retail precum Target, chiar și magazinele de arte și crafts precum  Michael’s, pot rămâne deschise sub regimul distanțării sociale, deși orice cumpărător știe că au fost încălcate în mod regulat, dar bisericile nu pot adera la aceleași prevederi pentru a continua serviciile religioase în persoană?

Bisericile au Primul Amendament.

Walmart nu are.

Lighthouse Fellowship Church din Chincoteague Island, Virginia, a contestat ordinele Guvernatorului Northam în instanță, după ce poliția l-a amenințat pe Pastorul Kevin Wilson cu închisoarea și o amendă de 2500 de dolari pentru că a permis ca în Duminica Floriilor să organizeze o slujbă religioasă cu 16 persoane, persoane care s-au așezat la o distanță considerabilă unii de alții, biserica fiind suficient de mare pentru a găzdui 225 de participanți.

6 Biserici Româno-Americane din Chicago spun DESTUL: Pe 10 mai vom REDESCHIDE Bisericile!

Guvernul local are obrăznicia de a se opune bisericii doar ca să demonstreze cât de despotic a devenit.

Este un virus, totuși. Oamenii sunt capabili să decidă pentru ei înșiși și cum să se protejeze cel mai bine. Dar mai mult de atât, ideea ca guvernul să aleagă cine se poate proteja versus cine nu se poate proteja – cumpărătorii pot, credincioșii nu pot – este un nou nivel de abuz.

„Permiterea unor oportunități similare pentru adunări a 10 sau mai multe persoane, dar în același timp interzicând bisericilor să se adune mai mult de 10 persoane – chiar și cu măsuri de distanțare socială și alte măsuri de precauție – a interferat inadmisibil în exercitarea liberă a religiei bisericii”, susține Departamentul de Justiție într-o declarație de interes depusă în numele Lighthouse Fellowship Church.

„Cu excepția cazului în care Commonwealth poate dovedi că tratamentul său disparat la adresa adunărilor religioase este justificat de un motiv convingător și este aplicat prin măsuri mai puțin restrictive, acest tratament disparat încalcă Clauza de Exercitare Liberă, iar ordinele nu pot fi aplicate împotriva bisericii”.

Avocații Guvernatorului Northam au susținut că biserica ar fi de vină, că biserica a răstălmăcit ordinul.

„Dar asta ar însemna că la fel a făcut și un judecător al Curții de District din SUA. Recent, Judecătorul Arenda Allen a respins solicitarea Lighthouse pentru o decizie de blocare temporară a ordinului guvernatorului, spunând că biserica nu a dovedit de ce nu se poate supune ordinului guvernatorului și că afacerile, în esență, erau mai „esențiale pentru a preveni șomajul”.

Realitatea este că închiderea bisericilor din cauza crizei COVID-19 este o afacere constituțională șubredă.

Dreptul la închinarea liberă este înrădăcinat în principiile fondatoare ale Americii, accentuat de Constituția Americii, un pilon al drepturilor acordate de Dumnezeu americanilor.

Dar Guvernatorul Northam a depășit chiar și limitele sensibile ale restricțiilor COVID-19, stabilind că bisericile sunt inferioare afacerilor private și guvernului, intrând un pe teritoriu periculos non-american.

Din fericire, Departamentul de Justiție abordează acest caz particular. Și, să sperăm că intervenția va reverbera în întreaga țară și va trimite un mesaj guvernatorilor și orașelor de pretutindeni: În America, dreptul de a te închina liber este sacrosanct.

Chiar și în vremuri de COVID-19.

Biserici, luați notă de asta. Ce mai așteptați? Este timpul să vă deschideți ușile larg.

Tribuna.US

The post Biserici, este timpul să vă deschideți ușile larg appeared first on TRIBUNA.US.

Directiva adresată procurorilor americani îl împuternicește pe liderul diviziei de drepturi civile din Departamentul de Justiție și pe Procurorul Districtului Estic din Michigan să coordoneze eforturile departamentului de monitorizare a politicilor locale și de stat și să intervină, dacă este nevoie.

„Dacă o ordonanță de stat sau locală trece linia de la un exercițiu adecvat de autoritate pentru a limita răspândirea COVID-19 la o încălcare a protecțiilor constituționale și statutare, Departamentul de Justiție poate avea obligația să intervină împotriva acestor ordonanțe în instanțele federale”.

Directiva lui Barr vine la două săptămâni după ce Departamentul de Justiție a introdus o declarație de interes într-un caz civil din Mississippi, luând partea unei biserici căreia oficialii locali i-au blocat dreptul de a organiza slujbele religioase în Săptămâna Mare pentru membrii care participau drive-in, stând în mașini, în parcarea bisericii.

În cazul Mississippi, Departamentul de Justiție a susținut că oficialii din Greenville au țintit conduita religioasă prin scoaterea bisericilor din categoria serviciilor esențiale, așa cum a decis statul, că nu pot opera, chiar dacă respectă recomandările de protecție și distanțarea socială recomandate de CDC.

Într-un interviu radio, Barr a declarat că Departamentul de Justiție ar putea susține acțiuni legale împotriva statelor care impun măsuri stricte, având în vedere că numărul cazurilor de coronavirus este în scădere.

„Ideea că trebuie să stai în casă este tulburător de asemănătoare cu arestul la domiciliu”, a spus Barr. „Nu spun că nu a fost justificată. Nu spun că în unele locuri nu ar putea fi încă justificată. Dar este foarte oneroasă, așa cum este și blocarea mijloacelor de trai”.

Barr consideră că a existat o bază legală suficientă pentru introducerea regulilor de distanțare socială, dar a avertizat că există îngrijorări cu prelungirea acestora. Susține că SUA ar trebui să găsească o modalitate de a permite afacerilor să se readapteze și să se redeschidă.

„Cred că trebuie să le permitem oamenilor să identifice modalități de revenire la muncă și să-și protejeze angajații și clienții. Nu sugerez să renunțăm la distanțarea socială peste noapte. Poate că va veni un moment când ne vom îngrijora mai puțin pentru asta”.

Pentru majoritatea oamenilor, coronavirusul provoacă simptome ușoare sau moderate, precum febră și tuse, care dispar în două, trei săptămâni. Pentru alții, în special pentru cei în vârstă și pentru cei cu probleme de sănătate acute, poate provoca boli mai severe, pneumonie sau chiar deces. Marea majoritate a oamenilor se vindecă.

Tribuna.US

The post Procurorul General SUA ordonă procurorilor federali să atace juridic restricțiile neconstituționale COVID-19 appeared first on TRIBUNA.US.

În descrierea de pe pagina de LinkedIn a noului reprezentant al SUA, Jessica H. Kim, se precizează că rolul acesteia este să ofere „asistență sectorului justiției pentru consolidarea capacității de combatere a corupției publice, spălării banilor și criminalității organizate”.

Postul, care nu a existat în trecut, a fost preluat în decembrie 2019.

Kim își va desfășura activitatea atât la Ambasada SUA din București, cât și la Ambasada din Sofia.

De altfel, Jessica Kim a participat deja, pe 6 ianuarie, la o întâlnire cu ministrul bulgar al Justiției, Danail Kirilov, alături de ambasadoarea SUA la Sofia, discutând subiecte privind statul de drept înainte de Dialogul strategic SUA-Bulgaria, care are loc pe 8 ianuarie.

Radio Europa Liberă

The post SUA numesc un reprezentant juridic pe probleme de corupție și spălare de bani în România și Bulgaria appeared first on TRIBUNA.US.