2024, cel mai important an electoral din istorie – 2 miliarde de oameni votează global

Potrivit multor observatori, destinul SUA se află acum în mâinile unui mic grup de alegători din state americane oscilante, ale căror sentimente față de Donald Trump vor determina dacă va rezista sau va cădea.

Din această perspectivă, toate celelalte scrutine din țară din acest an, începând cu adunările electorale, sunt doar un preludiu istovitor pentru așteptarea tensionată, pe 5 noiembrie, a rezultatelor din comitatul Maricopa și din suburbiile din Philadelphia. Multe depind de acești alegători.

Dar luptele democrației se vor desfășura pe un teren mult mai vast. Datorită unei alinieri a calendarelor, anul 2024 va stabili un record pentru cel mai mare număr de persoane care trăiesc în țări care organizează alegeri la nivel național: peste 4 miliarde, adică puțin peste jumătate din omenire.

Anul acesta este vorba despre vot, în toată splendoarea sa periculoasă. Există diferite moduri de numărare, dar The Economist a numărat 76  de țări în care întreaga populație eligibilă are șansa de a vota, chiar dacă, ca în Brazilia, este vorba doar de funcții locale.

Țările implicate – din Algeria până în Islanda, Indonezia și Venezuela – sunt surprinzător de variate, inclusiv în ceea ce privește angajamentul lor față de democrația reală. The Economist a evaluat 43 de alegeri ca fiind libere și corecte, cu defecte chiar și în cazul celor mai libere.

Unul dintre testele The Economist este dacă alegerile au capacitatea de a aduce o schimbare reală, în ceea ce privește politica și cine se află la putere. Altfel spus, stabilitatea democrațiilor depinde de capacitatea alegerilor de a fi destabilizatoare. O alegere care nu implică un anumit risc, pentru cineva, nu prea este bună.

Aceste riscuri ar trebui să se refere la rezultate și nu, bineînțeles, la pericolele votului sau ale candidaturii în primul rând. În Bangladesh, anul electoral a început la 7 ianuarie, după o campanie acerbă în care opoziția s-a plâns de arestări politizate și a cerut boicotarea votului.

Dar democrația se află, din mai multe puncte de vedere, într-o stare și mai periculoasă în Rusia, unde Vladimir Putin va fi aproape sigur reales în alegerile din martie; cel care ar fi putut fi cel mai puternic adversar al său, Alexei Navalny, a murit într-o colonie penală din Kharp, în vestul Siberiei. Cu toate acestea, prezența la vot a alegătorilor ruși și starea de spirit de pe stradă vor dezvălui ceva despre controlul lui Putin asupra puterii.

Iranul, unde alegerile sunt disputate între un spectru foarte limitat de candidați, se va confrunta cu un test paralel în aceeași lună, după un an de proteste în masă.

Între timp, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu intenționează ca alegerile programate pentru luna martie să aibă loc, deoarece, având în vedere războiul, ar fi „absolut iresponsabil să aruncăm subiectul alegerilor în societate într-un mod ușor și jucăș”. Această alegere poate fi de înțeles. Cu toate acestea, pare totuși o pierdere și, posibil, ca o tragedie.

Cele mai importante alegeri din acest an, care se vor desfășura în lunile aprilie și mai, vor fi cele pentru Lok Sabha, camera inferioară a parlamentului indian, ai cărei 543 de membri reprezintă 1,4 miliarde de oameni.

Această campanie tentaculară va determina dacă Narendra Modi rămâne prim-ministru (ar fi un șoc dacă nu ar fi așa) și dacă Partidul său Bharatiya Janata va fi forțat să formeze o coaliție (posibil). Aceste alegeri vor urma îndeaproape pe cele din Pakistan, care au fost marcate de condamnarea penală și încarcerarea liderului opoziției, fostul prim-ministru Imran Khan.

Pakistanul ar putea fi, de asemenea, un prevestitor al ascensiunii inteligenței artificiale în alegeri: Khan, căruia i s-a blocat accesul la campania electorală și la emisiunile de televiziune, a publicat un videoclip în care se prezintă cu un discurs generat de inteligența artificială.

Al doilea cel mai mare scrutin va fi cel pentru parlamentul unei viziuni politice care, în multe privințe, este încă în formare: Uniunea Europeană. Aceste alegeri vor avea loc în luna iunie, în 27 de țări.

Membrii Parlamentului European nu sunt grupați pe țări, ci pe metapartide transnaționale. Alegerile vor contribui la stabilirea priorităților Europei, în special în ceea ce privește Ucraina.

Va fi, de asemenea, un barometru al stării de spirit politice a națiunilor europene, multe dintre acestea fiind considerate neliniștite; anul trecut, politicienii de dreapta au obținut o victorie surprinzătoare în Olanda. În Regatul Unit, care a părăsit UE, premierul Rishi Sunak are timp până în ianuarie 2025 să convoace noi alegeri.

România se înscrie și ea în calendarul anului electoral istoric, urmând a organiza toate rundele de alegeri locale, naționale și europene: alegerile europarlamentare și locale în luna iunie, alegerile prezidențiale în luna septembrie, iar cele parlamentare în luna decembrie 2024.

În America de Nord, Mexicul va alege în iunie un succesor al președintelui Andrés Manuel López Obrador; principalele candidate sunt două femei, Claudia Sheinbaum și Xochitl Gálvez. Cu toate acestea, fără a lua în considerare scrutinul comun al UE, continentul cu cele mai multe alegeri în 2024 este Africa – 18 – deși unele nu au fost încă programate.

Unul dintre cele mai atent urmărit scrutin va fi cel din Africa de Sud, unde Congresul Național African are șanse semnificative de a pierde puterea pentru prima dată în ultimii 30 de ani, în mare parte pentru că alegătorii îi consideră pe liderii săi corupți. În Sudanul de Sud, unde alegerile programate inițial pentru 2015 ar trebui să aibă loc în decembrie, întrebarea este dacă oamenii vor ajunge să voteze pentru cineva.

Între timp, un număr neobișnuit de baloane de spionaj chinezești au fost observate deasupra Taiwanului, care în ianuarie a ales un nou președinte. În cazul în care cineva a ratat mesajul, un oficial chinez a declarat, potrivit Reuters, că oamenii din ceea ce el a numit „Regiunea Taiwan” ar trebui să „facă o alegere corectă” și a sugerat că o alegere greșită ar putea duce la război.

Întrebarea evidentă este: dintre aceste zeci de alegeri, care este cea mai importantă? Am putea fi înclinați să spunem că alegerile americane sunt, pentru că e vorba de Statele Unite și din cauza a tot ceea ce ar putea face Donald Trump.

Dar nu știm ce crize și triumfuri vor rezulta din alegerile din alte părți, sau ce ar putea însemna mersul la urne pentru ascensiunea unei alte națiuni, chiar și atunci când contemplăm unde se află SUA în arcul semnificației sale mondiale. Nu știm care va fi efectul – demoralizator, tulburător sau inspirator – al lunilor de știri electorale. Mai presus de toate, în foarte multe locuri, nu știm cine va câștiga.

Tribuna.US

Foto: Adolfo Félix/Unsplash