Isus i-a confruntat pe schimbătorii de bani și i-a încurajat pe credincioși să dea celor nevoiași. Dar, ar susține El Socialismul? Din ce în ce mai
Isus i-a confruntat pe schimbătorii de bani și i-a încurajat pe credincioși să dea celor nevoiași. Dar, ar susține El Socialismul?
Din ce în ce mai mulți americani cred că da. De fapt, un sondaj recent a arătat că tot mai mulți americani cred că Isus ar prefera Socialismul (24%), decât cei care cred că Isus ar prefera Capitalismul (14%). Ceilalți 62% au răspuns că nu sau că nu sunt siguri, dar sondajul dezvăluie o tendință tulburătoare.
Recent, o scriitoare creștină americană a susținut că Socialismul este sistemul politic și economic care îndeplinește cel mai bine Regula de Aur. Deloc surprinzător, având în vedere că face parte din generația millennial, cea mai pro-socialistă generație pe care a cunoscut-o America vreodată.
Potrivit unui sondaj recent efectuat de Reason-Rupe, 53% din americanii sub 30 de ani consideră Socialismul favorabil, comparativ cu mai puțin de o treime din americanii de peste 30 de ani. În mod similar, Gallup a constatat că 69% din cei sub 30 de ani au declarat că ar fi dispuși să voteze un candidat socialist la președinție.
Înțeleg de ce generația millennial se teme de sistemul actual. Au fost martorii unei economii în continuă scădere; la una dintre cele mai partizane epoci din istoria americană; prăbușirea turnurilor gemene; și un război împotriva unor arme de distrugere în masă care nu au fost găsite niciodată.
Sunt de acord cu ei că sistemul nostru politic are o disperată nevoie de reformă. Dar Socialismul nu este răspunsul. Deși poate părea plin de compasiune și Creștin, este, de fapt, în antiteză cu toate principiile Creștinismului.
- Socialismul se bazează pe o viziune materialistă a lumii
Potrivit socialiștilor precum Bernie Sanders, cea mai mare problemă din lume este distribuirea inegală a bogăției. „Problema bogăției și inegalității veniturilor este cea mai mare problemă morală a vremurilor noastre, este cea mai mare problemă economică a timpului nostru și cea mai mare problemă politică”.
Această afirmația trădează viziunea materialistă asupra lumii, care este baza Socialismului.
Pentru socialiști, singurul lucru care contează cu adevărat este materialismul. De fapt, Karl Marx, tatăl Socialismului/Comunismului, a inventat noțiunea de materialismul dialectic – credința că ideea conține o putere creatoare în sine. Asta i-a permis lui Marx să elimine nevoia de creator, ștergând, în esență, existența a tot ce nu este material.
Pentru socialiști, suferința este cauzată de distribuirea inegală a lucrurilor – iar salvarea se realizează prin redistribuirea lucrurilor. Nu există nicio recunoaștere a aspectelor spirituale. Există doar o presupunere că, dacă tuturor li se oferă lucruri în mod egal, toate problemele din societate se vor dizolva cumva.
Această viziune asupra lumii contrazice Creștinismul, care afirmă existența atât a unei lumi materiale, cât și a celei non-materiale – și care ne învață că cele mai mari probleme ale omenirii sunt de natură spirituală.
Biblia spune că motivul suferinței este păcatul și că salvarea se găsește la crucea lui Hristos, care ne eliberează de păcat. Totuși, din cauza păcatului, întotdeauna vor exista inegalități în bogăție.
După cum ne arată pilda talanților, cei cu un caracter bun tind să acumuleze mai mult, iar cei cu un caracter rău pot pierde tot ce au. Cu toate acestea, chiar dacă nu suntem în măsură să acumulăm bogăție, Creștinismul ne învață să încă putem avea o viață abundentă. Asta pentru că valoarea vieții nu este determinată de cât de mult avem, ci de relația noastră cu Hristos.
- Socialismul pedepsește virtutea
Socialiștii vor să distribuie bogăția persoanelor individuale în funcție de nevoia lor, indiferent de virtute. După cum spune Karl Marx, „De la fiecare în funcție de capacitatea sa, la fiecare în funcție de nevoile sale”.
Cu toate acestea, ori de câte ori o instituție oferă ajutor, riscă să elimine recompensele și consecințele concepute de Dumnezeu. Îi poate pedepsi pe cei care muncesc, făcându-i să plătească pentru cei care nu muncesc. Și îi poate răsplăti pe cei care nu muncesc, dându-le roadele muncii altui om. Exact asta face Socialismul. Interesant este că Marx a cerut de la alții întreaga viață și nu a reușit să-și susțină soția și copiii. Așa cum a spus Aristotel odată, „Bărbații încep schimbări revoluționare din motive legate de viața lor privată”.
Biblia ne învață că ajutorul trebuie legat de responsabilitate. În primul rând, oricui refuză să muncească trebuie să i se refuze ajutorul. „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce” – spune 2 Tesaloniceni 3:10.
Apoi, nimănui nu trebuie să i se acorde ajutor dacă familia lui îl poate ajuta. De fapt, apostolul Pavel a spus că un om care nu își poate întreține familia „este mai rău decât un necredincios” (1 Timotei 5:8). De asemenea, biserica a cerut văduvelor care primeau ajutor să „fie cunoscute pentru faptele bune” (1 Timotei 5:10). Deci, chiar și în acordarea ajutorului, biserica a răsplătit virtutea și a descurajat viciul. Din păcate, Socialismul face exact invers.
- Socialismul susține furtul
Barack Obama și-a apărat odată politicile socialiste în fața unei fetițe spunând: „Trebuie să ne asigurăm că oamenii care au mai mulți bani îi ajută pe cei care au mai puțini bani. Dacă ai avea o pizza întreagă și prietenul tău nu ar avea pizza, i-ai da o felie?”
Sună destul de creștin, nu? Ce creștin nu ar fi de acord cu împărtășirea bogăției cu cineva care nu are nimic? Cu toate acestea, Obama nu a susținut oamenii care și-au împărtășit voluntar bogăția cu alții; a susținut guvernul care a luat cu forța o bucată de plăcintă de la o persoană pentru a i-o da altuia. Altfel spus, dacă ai trei mașini și vecinul tău nu are niciuna, guvernul are dreptul să-ți ia mașina și să o dea vecinului. Asta nu este Creștin. Este furt!
Dar socialiștii nu cred în proprietatea privată. Și anumiți socialiști creștini afirmă de fapt că nici Biblia nu o face. Asta-i absurd.
Atât Vechiul Testament, cât și Noul Testament afirmă fără echivoc proprietatea personală. Nici măcar nu ne putem supune celei de-a opta porunci de a nu fura, decât dacă acceptăm noțiunea de proprietate privată. Și nici nu ne putem administra banii așa cum ne comandă Biblia, dacă statul ne deține banii. Deci, pentru ca un sistem economic și politic să fie Creștin, trebuie să protejeze proprietatea privată și să permită persoanelor libertatea de a-și aloca resursele în funcție de conștiința lor.
- Socialismul încurajează invidia și conflictul de clase
Socialiștii îi demonizează pe cei bogați, blamându-i pentru toate probleme societății.
Bernie Sanders a spus odată: „Să purtăm un război moral și politic împotriva miliardarilor și liderilor corporatiști de pe Wall Street și din alte zone, ale căror politici și lăcomie distrug clasa de mijloc a Americii”.
Aici, Sanders îl imită pe Karl Marx, care a văzut istoria ca pe o serie de lupte de clasă între bogați și săraci, susținând răsturnarea clasei conducătoare.
Scriptura îi avertizează puternic pe cei bogați și puternici să nu-i oprime pe cei săraci. De fapt, Proverbe 14:31 spun așa: „Cine asupreşte pe sărac batjocoreşte pe Ziditorul său…”
Dar Sanders și mulți alții de Stânga, depășesc cu mult condamnarea unor acte de nedreptate specifice. Practic, ei condamnă o întreagă clasă de oameni pur și simplu pentru că posedă bogății. Și îi încurajează pe cei săraci să-i detroneze.
Nu oamenii bogați provoacă toate problemele din societate. Oamenii ca Bill Gates nu dobândesc bogăția prin furtul de la oameni. Ei creează produse excelente, care produc bogăție, locuri de muncă pentru mulți oameni. Dar chiar și dacă ar fi exploatat săracii, nu găsim nicăieri că Biblia susține ca săracii să ceară bani de la avuți. În schimb, ne învață să nu râvnim (Exod 20:17) și că trebuie să fim mulțumitori în toace circumstanțele (Filipeni 4: 11-13).
- Socialismul caută să distrugă familia și căsătoria
Un lucru puțin cunoscut despre Socialism este că, încă de la început, a căutat să distrugă familia și căsătoria. Practic, Socialismul caută să înlocuiască familia cu statul. Astfel, poate îndoctrina copiii în modul său de a gândi socialist, eliminând orice noțiune despre Dumnezeu și religie.
Friedrich Engels, co-autor cu Marx al „Manifestului Comunist”, a scris odată că societatea pe care o concepe el va fi una în care „familia încetează să mai fie unitatea economică a societății. Menajul privat este transformat într-o industrie socială. Îngrijirea și educarea copiilor devin o afacere publică”.
La fel și astăzi. Socialiștii cer o „revoluție” în îngrijirea copiilor și guvernul să fie cel care oferă educația timpurie la copii, începând cu vârsta de șase săptămâni. În același timp sunt și susținători ai căsătoriei gay – ceea ce Kengor numește „calul troian al Comunismului” – pentru a asigura distrugerea totală a căsătoriei naturale.
Toate acestea sunt o utopie, dar pentru creștini sunt o distopie. Asta pentru că nu există nimic Creștin în Socialism – și în nici un caz Isus nu l-ar fi susținut vreodată.
COMMENTS