După întâlnirile urgente de la Paris și Londra, liderii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru un „summit special” în care accentul a fost pus pe im
După întâlnirile urgente de la Paris și Londra, liderii europeni s-au reunit la Bruxelles pentru un „summit special” în care accentul a fost pus pe impulsul de înarmare pentru țările membre ale uniunii.
Acest eveniment a fost anunțat pentru prima dată pe 27 februarie, ca răspuns la evoluțiile diplomatice rapide privind războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Dar de atunci, ritmul a devenit și mai rapid după confruntarea din Biroul Oval, urmat de înghețarea ajutorului militar american pentru Ucraina.
Concluziile generale cuprind întărirea apărării aeriene, artilerie și „capacități de atac cu precizie profundă”.
7 puncte cheie ale summitului
1. Liderii europeni au aprobat planul de 800 de miliarde de euro pentru înarmarea UE, au întocmit lista capacităților militare necesare, au conturat principiul economic „buy European” printr-o piață funcțională a industriei de apărare europene, au reafirmat complementaritatea cu NATO bază a apărării colective, prioritizând apărarea frontierei estice în fața „provocării existențiale” dinspre Rusia.
De reținut că Rusia nu este numită „amenințare”, dar asistăm la conturarea unui puternic pilon european în cadrul NATO.
2. Ungaria se poziționează, din nou, de partea Rusiei și refuză ca Europa să ofere garanții de securitate pentru Ucraina. Ceilalți 26 de membri resping negocieri privind Ucraina fără Ucraina și solicită un loc la negocierile Statelor Unite cu Rusia.
3. România, Polonia și țările baltice se coordonează pentru apărarea frontierei de est: „Apărarea tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE contribuie la securitatea Europei în ansamblu, în special în ceea ce privește frontiera estică a UE, având în vedere amenințările reprezentate de Rusia și Belarus”.
4. Invitat la summit, liderul ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat mai degrabă sprijin european pentru achiziție de arme, discuția legată de trupe de menținere a păcii fiind secundară. Solicitarea lui a fost urmată de un apel al Ursulei von der Leyen în acest sens.
5. Giorgia Meloni, premierul Italiei, a propus extinderea Articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță, în loc de discuția unor trupe de menținere a păcii. Este o propunere de angajament de tipul Articolului 5 privind apărarea colectivă, aplicarea acestuia fiind destinată, prin tratat, exclusiv statelor NATO.
De reținut că Meloni este o apropiată a lui Donald Trump și a lui Elon Musk.
6. Liderii europeni au reacționat cu decizii politice la comentariile lui Donald Trump, care pune la îndoială angajamentul Europei de a apăra Statele Unite în cadrul NATO. Practic, europenii au mai făcut-o în urmă cu 25 de ani, când Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat pentru prima și singura dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, din SUA.
COMMENTS