Acest pastor a ajuns până la Curtea Supremă pentru a anula restricțiile impuse bisericilor de către stat. A câștigat

Jeremy Wong nu a fost niciodată prea interesat de politică. Tânărul pastor asociat al Orchard Community Church a încercat întotdeauna să se concentreze asupra congregației – până la apariția COVID.

Apoi, spre frustrarea lui, lucrurile s-au schimbat. Dintr-o dată, a devenit imposibil să slujească în felul în care el și atâția alți pastori o făcuseră, din cauza regulilor sufocante de lockdown din California, analizează un articol LifeNews.

În octombrie, după luni de zile în care a încercat să țină studii biblice și întâlniri de rugăciune prin Zoom, Jeremy s-a săturat. El a decis să se alăture unui proces intentat cu scopul de a combate limitările excesive impuse de stat întrunirilor religioase în interior. În cele din urmă, acum câteva zile, s-a întâmplat ceva la care el nu s-a așteptat „nici în cele mai îndrăznețe vise“: au câștigat.

„Nu aveam așteptări foarte mari“, a declarat bărbatul de 40 de ani pentru Mercury News.

Dar sentimentul de ușurare este de nedescris.

Prin votul cu 5-4, chiar înainte de miezul nopții, Curtea Supremă a SUA a fost de acord că grupul de contestatari „este iremediabil afectat de pierderea drepturilor de exercitare liberă a credinței, chiar și pentru perioade minime de timp“. Oficialii din California, în opinia lor, nu au reușit să demonstreze că „sănătatea publică ar fi în pericol“ dacă s-ar aplica politici mai puțin opresive.

Încă o dată, au susținut judecătorii Clarence Thomas, Samuel Alito, Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett, statul acordă tratament preferențial afacerilor seculare. Și aceasta este o încălcare a Primului Amendament „ori de câte ori tratează orice activitate laică comparabilă într-un mod mai favorabil decât cel acordat practicii religioase“.

Creștinii ar trebui să aibă aceeași libertate de a se întruni pe care o au oamenii la „saloanele de coafură, magazinele cu amănuntul, serviciile de îngrijire personală, cinematografe, lojele private de la evenimentele sportive și concerte și în restaurantele interioare“, a insistat majoritatea.

Citește și California anulează limitele de capacitate pentru serviciile religioase

Pentru pastorii precum Jeremy, „regulile diferite au părut atât arbitrare, cât și direcționate specific“. Înainte de COVID, el și familia lui aveau 10-12 membri ai bisericii la cină și la un studiu biblic.

Pe măsură ce pandemia se prelungea, „încercarea de a-i consola prin Zoom pe enoriașii care pierduseră membrii ai familiei sau slujbe – în timp ce magazinele de băuturi alcoolice … și saloanele de coafură erau deschise“ a diminuat cât de important poate fi rolul slujbei preoțești în timp de criză.

Biserica, a argumentat el, este la fel de esențială – dacă nu chiar mai mult – decât toate aceste alte servicii. „…Cel puțin din perspectiva pastorului, [grupurile de rugăciune și studiile biblice] sunt importante pentru că se adresează nevoilor oamenilor din congregație pe care alte servicii, precum medicina, nu le pot rezolva.“

Curtea Supremă a spus același lucru în perioada COVID – de cinci ori numai în California.

„Curtea Supremă a arătat suficient de clar că statele nu pot trata religia diferit de interesele laice, în numele pandemiei“, a insistat Katherine Beck Johnson de la FRC. „Este timpul ca statele să înceapă să asculte de SCOTUS și să nu mai forțeze adepții religioși să meargă în instanță pentru a li se confirma drepturile.“

Cu toate acestea, liderii radicali par să aibă intenția de a forța nota, sperând probabil că instanța (a cărei păreri divizate sunt la o diferență mult mai strânsă decât ar trebui să fie cu privire la o astfel de chestiune constituțională evidentă) va ceda.

Într-adevăr, slaba majoritate a curții este deja atacată de administrația Biden. Disperat să rupă controlul originaliștilor asupra SCOTUS, președintele a semnat un ordin executiv pentru a crea o comisie care să „studieze“ impactul ideilor radicale ale stângii, cum ar fi modificarea componenței instanțelor sau limitarea numirilor pe viață.

„Amintiți-vă“, a spus Carrie Severino, „că [Biden] a refuzat să le spună americanilor ce va face în ceea ce privește modificarea instanțelor“ înainte de alegeri. „Încearcă să evite o confruntare directă, să o lase pe mai târziu“, a explicat ea în emisiunea „Washington Watch“.

„Dar ceea ce observăm de fapt aici, dacă privim traiectoria … este că încearcă să găsească o modalitate de a împăca stânga și de a-și acoperi urmele.“ Uitați cum stă treaba, a argumentat ea, toată lumea, de la senatorul Bernie Sanders (I-Vt.) și până la judecătorul Stephen Breyer, consideră că aceasta este o idee oribilă.

Și totuși, această comisie, insistă Carrie, ar oferi președintelui o „scuză pentru a trece de la poziția moderată pe care a încercat să o proiecteze în timpul alegerilor la cea extremă, radicală, la viteză maximă de „Să anulăm tot [sistemul judiciar] și să începem de la zero.“

Citește și Ce înseamnă conceptul de „packing” al Curții Supreme a Statelor Unite?

Carrie, care conduce Judicial Crisis Network, spune că oamenii nu ar trebui să creadă afirmația conform căreia avem de-a face cu o comisie bipartidă. Ea a analizat cele trei duzini de „experți“ selectați și subliniază că doar câțiva sunt măcar republicani – niște republicani foarte moderați de fapt. Au fost puși acolo doar pentru „expoziție“, le-a spus ea ascultătorilor.

Restul sunt radicali de extremă stângă de la ACLU și NARAL, „fundamentaliști activiști liberali“ care oferă președintelui o scuză pentru a spune că minunații savanți vor să modifice componența Curții când, de fapt, „grupurile cu bani murdari ai Stângii au finanțat [ campania sa].“ Ei sunt cei care nu se vor „mulțumi cu nimic altceva decât cu cei mai extremiști judecători cu putință“. Și nu se vor mulțumi doar cu nouă. Vor 15, sau oricât de mulți pot pune la Curte.

Potrivit Casei Albe, comisia are la dispoziție 180 de zile pentru a raporta concluziile lor. Între timp, spune Carrie: „Cred că speră să uităm cu toții ce se întâmplă … Dar credeți-mă, ei știu că înainte de a pierde, potențial vorbind, controlul Senatului, va exista un demers major“.

Și unul dintre cele mai importante puncte de pe acea ordine de zi este să pună capăt filibusterului, astfel încât să poată implementa aceste modificări radicale ale instanței, cu 51 de voturi în loc de 60. Dacă se întâmplă acest lucru, avertizează ea, americanii vor avea parte de o instanță radicalizată dincolo de orice și-ar putea imagina.

„Aceasta ar fi o problemă reală într-o țară în care doriți ca instanța să fie o metodă de… a ne asigura că se respectă Constituția“.

Tribuna.US