Supranumită „Legea privind supravegherea digitală”, legislația-cheie a UE privind platformele online a împlinit un an în februarie 2025 „Actul euro
Supranumită „Legea privind supravegherea digitală”, legislația-cheie a UE privind platformele online a împlinit un an în februarie 2025
„Actul european privind serviciile digitale (European Digital Services Act – DSA), care a intrat în vigoare în februarie anul trecut, a fost aclamat ca o lege istorică menită să facă ordine în lumea digitală. Cu toate acestea, sub aparenta protecție a democrației se ascunde un cadru plin de excese, ambiguitate și erodarea libertăților fundamentale”, scrie Dr. Adina Portaru, avocat senior la ADF International.
ADF International este o organizație de avocați creștini care promovează dreptul dat de Dumnezeu de a trăi și de a spune adevărul. Susține adevărul în legislație, în politică și în spațiul public și echipăm alianța noastră pentru a face același lucru, conform website-ului lor.
UE și „protejarea democrației de dezinformare”
„Comisia Europeană susține că Legea privind serviciile digitale este necesară pentru a „proteja democrația” prin combaterea așa-numitelor „informații false”, „dezinformări” și „discursuri instigatoare la ură” online. Legea promite să creeze un spațiu online mai sigur prin responsabilizarea platformelor digitale – în special a „platformelor online foarte mari” (VLOP), cum ar fi Google, Amazon, Meta și X – pentru abordarea acestor termeni, scrie Dr. Portaru.
Cu toate acestea, punerea sa în aplicare ridică o serie de probleme grave. Prin impunerea eliminării conținutului „dăunător” definit pe larg, această legislație pregătește terenul pentru o cenzură pe scară largă, limitând discursul legal și veridic sub pretextul conformității și siguranței. Rezultatul va fi un internet igienizat și strict controlat, în care liberul schimb de idei este înăbușit.
În cele din urmă, Legea UE privind serviciile digitale va permite reducerea la tăcere a opiniilor online care sunt defavorizate de cei aflați la putere.
Libertatea de exprimare este piatra de temelie a unei societăți democratice și include dreptul de a exprima opinii nepopulare sau controversate. Din acest motiv, ADF International se angajează să se asigure că dreptul la libertatea de exprimare este respectat cu fermitate.
Implicațiile asupra libertății de exprimare în UE
„Cadrul de reglementare al Digital Services Act are implicații profunde asupra libertății de exprimare”, este de părere avocatul ADF Interntional.
În conformitate cu DSA, platformele tech trebuie să acționeze împotriva „conținutului ilegal”, eliminând sau blocând accesul la astfel de materiale într-un anumit interval de timp. Cu toate acestea, definiția „conținutului ilegal” este deosebit de largă, cuprinzând termeni vagi precum „discursul instigator la ură” – o parte majoră a obiectivului DSA.
DSA se bazează pe Decizia-cadru a UE din 28 noiembrie 2008, care definește „discursul instigator la ură” drept incitare la violență sau ură împotriva unui grup protejat de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup. Această definiție circulară a „discursului instigator la ură” ca incitare la ură este problematică deoarece nu specifică ce presupune „ura”.
Datorită naturii lor vagi și subiective, legile privind „discursul instigator la ură” conduc la interpretări și aplicări inconsecvente, bazându-se mai mult pe percepția individuală decât pe prejudicii clare și obiective. În plus, lipsa unei definiții uniforme la nivelul UE înseamnă că ceea ce este considerat „ilegal” într-o țară poate fi legal în alta.
Având în vedere toate acestea, platformele tech se confruntă cu sarcina imposibilă de a impune standarde uniforme în întreaga UE.
Efectele DSA nu vor fi limitate la Europa. Există temeri legitime că DSA ar putea cenzura discursul cetățenilor din întreaga lume, deoarece companiile de tehnologie ar putea impune reglementări mai stricte privind conținutul la nivel global pentru a se conforma cerințelor europene.
Platforme Big Tech
Platformele tech nu elimină doar încălcările evidente, ci au început să elimine și discursurile care ar putea fi considerate „dăunătoare”. Dacă postați o opinie politică sau distribuiți un tweet pe care unii l-ar putea considera ofensator, acesta ar putea fi marcat de un algoritm. Pentru a evita amenzile sau penalitățile masive, platformele vor fi mai prudente și vă vor elimina postarea, chiar dacă aceasta este perfect legală.
Platformele se bazează pe eliminarea automată a informațiilor „dăunătoare”. Aceste instrumente sunt cunoscute ca fiind inexacte, adesea nu iau în considerare contextul și, prin urmare, semnalizează conținutul important și legal. Și dacă nu algoritmii sunt cei care vă semnalizează conținutul, este posibil să fie utilizatorii obișnuiți care nu sunt de acord cu ceea ce spuneți.
Presupusul caz al „discursului instigator la ură”
„Există multe cazuri în care legile privind „discursul instigator la ură” au vizat persoane pentru că și-au exprimat pașnic opiniile online, chiar și înainte de intrarea în vigoare a DSA. ADF International sprijină apărarea juridică a lui Päivi Räsänen, parlamentar finlandez și bunică a 12 copii, care este acuzată penal pentru „discurs de ură”, continuă Dr. Portaru, făcând referire la alte cazuri cunoscute din Europa.
Finlanda escaladează persecuția creștinilor la Curtea Supremă a țării
Päivi și-a împărtășit opiniile bazate pe credință privind căsătoria și etica sexuală într-un tweet din 2019, într-o emisiune radio și într-o broșură din 2004 pe care a scris-o pentru biserica sa, axată pe textul biblic „bărbat și femeie i-a creat”.
Päivi a trebuit să treacă prin două procese și ani de monitorizare publică înainte de a fi achitată în unanimitate de acuzațiile de „incitare la ură”, atât de Tribunalul districtual din Helsinki, cât și de Curtea de Apel. În ciuda achitării sale, procurorul de stat a făcut apel, aducând cazul în fața Curții Supreme a Finlandei.
Este evident că aceste legi nu se referă doar la combaterea urii și a violenței; mai degrabă, ele pot viza orice discurs considerat controversat sau care sfidează status quo-ul.
Sancțiuni pentru nerespectarea Legii UE privind serviciile digitale
Platformele neconforme cu peste 45 de milioane de utilizatori activi ar putea fi amendate cu până la 6% din cifra lor de afaceri anuală globală. Pentru platformele tehnologice precum Google, Amazon, Meta și X, aceasta înseamnă miliarde de euro. Așadar, chiar și cele mai mari companii de tehnologie nu își pot permite să nu respecte reglementările DSA”, atrage atenția Dr. Portaru.
În cazul în care o platformă nu respectă în mod repetat DSA, Comisia Europeană poate impune o interdicție temporară sau permanentă, care ar putea duce la excluderea completă a platformei de pe piața UE. Pentru platformele care se bazează foarte mult pe această piață, aceasta ar însemna pierderea accesului la una dintre cele mai mari piețe digitale din lume.
Riscurile sunt ridicate, iar platformele tehnologice se vor strădui să se asigure că se conformează, uneori în detrimentul dreptului fundamental la liberă exprimare.
Secțiunea 230, DSA și Legea britanică privind siguranța online
SUA, UE și Regatul Unit au abordări diferite în ceea ce privește reglementarea discursului online. În timp ce Secțiunea 230 protejează platformele de răspundere în SUA, Digital Services Act și Online Safety Act din Regatul Unit pun în aplicare norme mai stricte de moderare a conținutului, solicitând platformelor să elimine conținutul „ilegal” și „dăunător” sau să se confrunte cu sancțiuni severe.
Interzicerea conținutului prin „Shadow Banning”
În era digitală, ne bazăm din ce în ce mai mult pe tehnologia digitală pentru a transmite și a primi informații. Și este esențial ca fluxul liber de informații să nu fie controlat de gardieni iresponsabili care supraveghează ceea ce se poate spune și ceea ce nu se poate spune.
Poziția ADF International este clară: această legislație va duce la o extindere periculoasă care va amenința chiar libertățile pe care pretinde că le protejează.
În ianuarie, echipa juridică a organizației a participat la o sesiune plenară și la o dezbatere în cadrul Parlamentului UE de la Strasbourg cu privire la punerea în aplicare a DSA. Discuția a scos la iveală preocupări semnificative în întregul spectru politic cu privire la modul în care DSA ar putea afecta libertatea de exprimare și de exprimare, și pe bună dreptate.
Concluzie: Legea UE privind serviciile digitale sau „Legea privind supravegherea digitală”?
Mecanismele de punere în aplicare a Legii UE privind serviciile digitale sunt pline de ambiguitate. Termeni precum „informații false”, „dezinformare” și „incitare la ură” sunt prea largi și vagi pentru a servi drept bază adecvată pentru reducerea la tăcere a discursului. Acești termeni sunt prea ușor transformați în arme, permițând celor aflați la putere să supravegheze dialogul și să suprime disidența în numele siguranței.
Prin exercitarea unei presiuni excesive asupra platformelor pentru a modera conținutul, DSA riscă să creeze un internet guvernat de frică – frica de amenzi, frica de interdicții și frica de exprimarea propriilor opinii. Dacă DSA este lăsată să înăbușe dialogul deschis și să suprime dezbaterea legitimă, aceasta va submina înseși principiile democratice pe care pretinde că le protejează.
Factorii de decizie politică trebuie să revizuiască această legislație, asigurându-se că eforturile de reglementare a sferei digitale nu se fac în detrimentul libertăților fundamentale.
„Angajamentul Europei față de libertatea de exprimare cere mai mult. Prin intermediul biroului nostru din Bruxelles, noi, cei de la ADF International, contestăm această legislație, deoarece nu este treaba guvernelor sau a birocraților iresponsabili să impună societății o viziune îngustă a discursului acceptabil”, concluzionează Dr. Adina Portaru.
Dr. Adina Portaru este avocat senior pentru ADF International în Belgia, unde conduce activitatea echipelor juridice de la Bruxelles și Strasbourg, cu un accent deosebit pe activitățile de advocacy în cadrul organizațiilor și instituțiilor internaționale din Europa.
Înainte de a se alătura ADF International, Portaru a lucrat intens în cercetarea academică. Ea a fost asistent de cercetare la Universitatea Maastricht din Olanda și la Centrul European de Formare și Cercetare pentru Drepturile Omului și Democrație din Austria, unde a evaluat politicile privind drepturile omului.
Portaru are o licență în drept și o licență în teologie. A obținut un master în drept și globalizare la Universitatea Maastricht și și-a finalizat doctoratul în drept la Universitatea Karl Franzens din Austria. Teza sa evaluează modul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Comitetul ONU pentru Drepturile Omului interpretează libertatea de religie sau convingere.
Portaru este membru al Baroului București, România, și este specializată în subiecte privind libertatea religioasă, libertatea de conștiință și libertatea de exprimare. Aria de expertiză a Adinei Portaru include mediul academic, precum și instituții și organisme naționale și ale UE. Este, de asemenea, editorul cărții, A ‘Precious Asset’? Analyzing Religious Freedom Protections in Europe (Kairos, 2020).
COMMENTS