Administrația Trump desecretizează toate documentele privind „Conspirația Rusia” și e-mailurile lui Hillary Clinton

„Am autorizat pe deplin declasificarea totală a tuturor documentelor“, a scris Trump pe Twitter

După cum informează Brooke Singman de la Fox News, președintele Trump a declarat marți, 6 octombrie, că a „autorizat pe deplin declasificarea totală a oricăror documente“ legate de ancheta implicării Rusiei în alegeri și ancheta FBI privind utilizarea unui server de e-mail privat de către Hillary Clinton, fost secretar de stat.

„Am autorizat pe deplin declasificarea totală a oricăror documente referitoare la cea mai mare infracțiune politică din istoria americană, Conspirația Rusia. De asemenea, documentele legate de scandalul e-mailurilor lui Hillary Clinton. Fără editări!“

„Am declasificat toate informațiile despre scandalul cu Rusia cu mult timp în urmă“, a scris Trump pe Twitter. „Din păcate pentru țara noastră, oamenii au acționat foarte încet, mai ales că este probabil cea mai mare infracțiune politică din istoria țării noastre“.

„Acționați!!!“, a adăugat Trump.

Anul trecut, președintele a acordat procurorului general Bill Barr autoritatea de a desecretiza orice documente legate de monitorizarea campaniei Trump din 2016. La momentul respectiv, Trump a ordonat și membrilor serviciilor de informații să coopereze cu ancheta lui Barr.

Aliații președintelui, inclusiv Republicanii din Capitol Hill, care conduc propriile investigații cu privire la originea anchetei Trump-Rusia, au criticat oficiali precum directorul FBI Christopher Wray și directorul CIA Gina Haspel, acuzându-i că au blocat publicarea documentelor.

Tweet-urile președintelui vin pe fondul declasificării de către John Ratcliffe, Directorul Comunității de Informații, a unor documente care au dezvăluit că fostul director al CIA, John Brennan, l-a informat pe fostul președinte Obama cu privire la presupusul „plan“ al lui Hillary Clinton de a-l acuza de legături cu Rusia pe Donald Trump – pe atunci candidat, ca „un mod de a distrage atenția publicului de la faptul că ea utiliza un server privat de e-mail“ înainte de alegerile prezidențiale din 2016.

Fox News a raportat la început că Ratcliffe a declasificat notițele scrise de mână ale lui Brennan – care au fost scrise după ce acesta l-a informat pe Obama cu privire la informațiile primite de CIA – și o notă a CIA, care dezvăluia că oficialii au informat mai departe FBI-ul pentru a lua potențiale măsuri de investigație.

„Astăzi, la indicațiile președintelui Trump, am desecretizat documente suplimentare relevante pentru activitățile de investigare și supraveghere desfășurate de Congres“, a declarat Ratcliffe pentru Fox News, marți.

O sursă familiarizată cu documentele a explicat că însemnările lui Brennan au fost făcute după informarea lui Obama cu privire la această chestiune.

„Obținem informații suplimentare despre activitățile rusești de la [EDITAT]“, apare scris în notițele lui Brennan. „Menționez [rezumând] presupunerea că Hillary Clinton ar fi aprobat o propunere a unuia dintre consilierii ei de politică externă de a-l denigra pe Donald Trump provocând un scandal prin acuzația de intervenție a serviciului de securitate rus“, se arată în notițele lui Brennan.

Memo-ul menționează „pe 28 iulie.“ Pe margine, Brennan a scrie „POTUS“, dar acea secțiune a notițelor este editată.

„Orice dovadă de colaborare între campania Trump + Rusia“, e scris în notițe.

Restul documentului este editat, cu excepția marginilor, pe care scrie: „JC“, „Denis“ și „Susan“.

Însemnările nu precizează numele complete, dar „JC“ ar putea face referire la directorul FBI de atunci James Comey, „Susan“ ar putea fi Susan Rice, National Security Adviser iar „Denis“ l-ar putea indica pe Denis McDonough, pe atunci chief of staff pentru Obama.

Desecretizarea a survenit după ce săptămâna trecută Ratcliffe a împărtășit informațiile recent declasificate cu Comisia Judiciară din Senat, informații care arătau că, în septembrie 2016, oficialii serviciilor de informații americane au trimis o sesizare de investigație cu privire la presupusa aprobare dată de Hillary Clinton „unui plan privind candidatul la președinția americană Donald Trump și obstrucționarea alegerilor din SUA de hackeri ruși“ pentru a distrage atenția publicului de la scandalul e-mailurilor sale.

Această sesizare a fost trimisă lui Comey și lui Peter Strzok, pe atunci Deputy Assistant Director of Counterintelligence.

„Informațiile care urmează sunt furnizate pentru utilizarea exclusivă de către agenția dvs. în cadrul unor acțiuni de investigare a situației sau obținerea altor piste dacă e cazul,“ sublinia nota CIA către Comey și Strzok.

„Acest memorandum conține informații confidențiale care ar putea scoate la iveală sursa. Trebuie avut mare grijă cui i se permite accesul la ele și cine chiar are nevoie să știe. Pentru a evita posibila compromitere a sursei, orice acțiune de investigație întreprinsă în baza informațiilor de mai jos ar trebui coordonată în prealabil cu Chief Counterintelligence Mission Center, Legal“, menționa nota informativă trimisă către Comey și Strzok. „Nu poate fi utilizată în nicio procedură legală – inclusiv aplicațiile FISA – fără aprobare prealabilă …“

„Bazat pe cererea verbală a FBI, CIA furnizează exemplele de informații de mai jos pe care celula de fuziune CROSSFIRE HURRICANE le-a strâns până în prezent“, a continuat mesajul. „Un schimb [EDITAT] dezbătând aprobarea de către Hillary Clinton, candidat la președinția americană, a unui plan privind candidatul la președinția americană Donald Trump și obstrucționarea alegerilor din SUA de hackeri ruși pentru a distrage atenția publicului de la faptul că a folosit un server privat de e-mail.“

Memoriul este editat masiv.

Săptămâna trecută, Ratcliffe a informat comisia că administrația Obama a obținut informații de la ruși în iulie 2016 cu acuzații împotriva lui Clinton, dar a avertizat că serviciile de informații „nu cunosc acuratețea acestei afirmații sau textul la care analiza serviciilor secrete rusești poate reflecta exagerare sau fabricare.“

Potrivit scrisorii lui Ratcliffe, serviciile secrete includeau „presupusa aprobare de către Hillary Clinton în 26 iulie 2016, a unei propuneri a unuia dintre consilierii ei de politică externă de a-l denigra pe Donald Trump, provocând un scandal care pretinde intervenția serviciilor de securitate rusești“.

Nick Merrill, purtătorul de cuvânt al lui Clinton, a numit acuzațiile „prostii fără temei“ săptămâna trecută. Un purtător de cuvânt al lui Clinton nu a răspuns imediat la cererea Fox News de a comenta documentele declasificate.

Dar Ratcliffe, într-o declarație apărută după ce informațiile au fost făcute publice, a respins ideea că promovează „dezinformare rusă“.

„Ca să fie clar, aceasta nu este dezinformare rusească și nu a fost evaluată ca atare de către Serviciile de Informații“, a spus Ratcliffe într-o declarație adresată Fox News. „Voi informa Congresul cu privire la sursele confidențiale și metodele prin care a fost obținută înformația în zilele următoare.“

O sursă familiarizată cu documentele a declarat marți pentru Fox News că acuzația „nu era dezinformare“.

„Aceasta nu este dezinformare rusească. Chiar și Brennan știa, altfel nu l-ar fi informat pe președintele Statelor Unite cu privire la subiect“, a spus sursa. „Există niște norme stricte cu privire la motivele care-ti permit să-l informezi oral pe președintele Statelor Unite și el cu siguranță a considerat că acest lucru se încadrează în acea lista de motive“.

O altă sursă familiarizată cu documentele a declarat pentru Fox News că „aceste informații au fost solicitate de sute de cereri ale Congresului în scopuri legitime de supraveghere și nu au fost permise din motive de ciudă politică – și din încredințarea că nu vor fi niciodată prinși“.

Sursa a adăugat că notițele lui Brennan sunt semnificative deoarece sunt „propriile lor cuvinte, scrise și imortalizate în timp real“.

Între timp, săptămâna trecută, în timpul unei audieri în fața Comisiei Judiciare a Senatului, Comey a fost întrebat dacă a primit o sesizare de investigație asupra lui Clinton în 2016, dar a spus că „nu-i vine nimic în minte“.

„Nu vă amintiți să fi primit o pistă de investigat din partea serviciilor de informații? În 7 septembrie 2016, oficialii serviciilor de informații americane au trimis o sesizare de investigare către James Comey și Strzok cu privire la aprobarea de către Clinton a unui plan [despre] Trump … ca mijloc de distragere a atenției?“ l-a întrebat Graham pe Comey.

„Nu-mi aduc aminte nimic,“ a negat Comey.

Graham a întrebat „cât de plauzibil este acest lucru“, subliniind faptul că campania Clinton și Comitetul Național Democrat, prin firma de avocatură Perkins Coie, l-au angajat pe fostul ofițer de informații britanic Christopher Steele de la Fusion GPS pentru a aduna și compila informații pentru controversatul și nedoveditul dosar anti-Trump.

Campania Clinton și Comitetul Național Democrat, prin firma de avocatură Perkins Coie, l-au angajat pe fostul ofițer de informații britanic Christopher Steele de la Fusion GPS pentru a aduna și compila informații pentru controversatul și nedoveditul dosar anti-Trump.

Dosarul conține afirmații despre presupuse legături între Donald Trump și Rusia, care au servit drept bază pentru mandatele obținute de Foreign Intelligence Surveillance Act (FISA) împotriva fostului consilier al campaniei Trump, Carter Page.

Procurorul general Bill Barr l-a numit anul trecut pe John Durham, U.S. Attorney of Connecticut, pentru a investiga sursele anchetei FBI cu privire la Rusia la scurt timp după ce consilierul special Robert Mueller și-a finalizat ancheta de ani de zile urmând să stabilească dacă campania a colaborat cu rușii pentru a influența alegerile prezidențiale din 2016.

Nu este clar dacă aceste informații vor fi considerate parte a anchetei lui Durham sau dacă desecretizarea făcută de președinte va afecta ancheta lui Durham.

Totuși, Fox News a raportat luna trecută că Durham a preluat aspecte ale anchetei procurorului american John Huber asupra Fundației Clinton.

O sursă familiară cu investigația Durham a declarat pentru Fox News luna trecută că părți din ceea ce Huber a investigat în 2017 – implicând Fundația Clinton – au fost incluse în ancheta lui Durham.

În noiembrie 2017, procurorul general de atunci, Jeff Sessions, l-a îndrumat pe Huber, procurorul SUA pentru Utah și pe alți procurori superiori să evalueze „anumite probleme“ legate de vânzarea companiei Uranium One și alte tranzacții legate de Fundația Clinton. Sessions l-a desemnat pe Huber la cererile Republicanilor din Congres, care solicitaseră numirea unui consilier special pentru analizarea situației.

Huber a fost, de asemenea, însărcinat să evalueze modul în care FBI a tratat ancheta cu e-mailul lui Clinton, inclusiv acuzațiile potrivit cărora „politicile sau procedurile“ Departamentului de Justiție și ale FBI nu au fost respectate.

A rămas neclar, după ani de zile, statutul anchetei lui Huber, dar o altă sursă a declarat joi pentru Fox News că Huber s-a confruntat cu un criticism tot mai puternic din partea Departamentului de Justiție și a Casei Albe cu privire la progresele sale.

Nu este clar dacă vreun aspect al anchetei privind e-mailul lui Clinton a fost inclus în evaluarea lui Huber.

Tribuna.US