Cea de a 10-a dezbatere democrată a avut loc în ziua de 25 februarie, în orașul Charleston din statul Carolina de Sud și a fost organizată și moderată
Cea de a 10-a dezbatere democrată a avut loc în ziua de 25 februarie, în orașul Charleston din statul Carolina de Sud și a fost organizată și moderată de compania de televiziune CBS.
Cei șapte candidați principali au intrat pe scena care, ca și la celelalte dezbateri democrate, nu a fost decorată cu niciun drapel american și au început imediat un festival de atacuri, vociferări, contraziceri și acuzații, însoțite de gesticulații largi, luări de cuvânt peste rând, încălcarea ordinii de desfășurare și fraze aruncate cu tonul ridicat.
Moderatorii au pierdut de mai multe ori controlul și publicul a vociferat repetat.
Ținta principală a atacurilor a fost senatorul Sanders, care conduce în sondaje și care a avut cel mai mare succes la alegerile preliminare din New Hampshire, Nevada și Iowa.
El a fost acuzat direct că este “omul rușilor”, că este comunist, că este un adept al interzicerii armelor și că promovează măsuri ca naționalizarea industriei medicale și gratuitatea învățământului superior de stat, ceea ce ar ruina economia țării.
După calculele unor specialiști din serviciul financiar al congresului, aplicarea măsurilor propuse de Sanders ar costa circa 60 de trilioane de dolari în următorii zece ani.
La doar câteva zile, sâmbătă 29 februarie, au avut loc preliminariile din Carolina de Sud, câștigate detașat de fostul vicepreședinte Joe Biden, cu aproape 50% din voturi. Cu aceasta, Biden a fost salvat de dezastrul care i se prezisese după performanțele submediocre la preliminariile din primele trei state.
Pentru ca Biden să câștige și pentru ca să se pună o frână avansării amenințătoare a lui Sanders, partidul democrat a depus mari eforturi pentru a aduce la urne mase de votanți și mai ales un număr mare de alegători de culoare, mulți “convinși” să participe la vot cu câteva bancnote.
După alegerile din Carolina e Sud, în clasamentul delegaților situația este următoarea: Sanders 56, Biden 48, Buttigieg 26, Warren 8, Klobouchar 7.
În Statele Unite, alegerile prezidențiale primare, ca și cele generale, se fac prin vot indirect. La preliminarii, candidații acumulează delegați, iar la alegerile generale electori.
Mulți comentatori, mai ales cei europeni, critică sistemul electoral american pentru votul indirect, pe care îl consideră inferior celui prin simpla majoritate a votului popular.
Dar sunt cel puțin două motive principale, pentru care sistemul electoral american a fost creat, de la început, chiar de Părinții Fondatori, în varianta indirectă.
Mai întâi, Statele Unite sunt o federație de state, foarte diferite ca întindere și populație.
Dacă s-ar aplica votul popular, în toate ciclurile electorale rezultatele ar fi decise de cele patru state cu populația cea mai mare: California, New York, Texas și Florida.
Votul statelor mici ar fi total irelevant și lor li s-ar impune, de fiecare dată, un președinte, pe care s-ar putea să nu-l dorească.
Al doilea motiv este acela că votul indirect poate corecta, dacă este nevoie, lipsa de obiectivitate a alegătorilor, care pot fi cumpărați, intimidați sau înșelați de campaniile electorale lipsite de onestitate.
Sistemul de delegați al celor două partide este diferit.
Anul acesta, partidul democrat a nominalizat în cele 50 de state 1.979 de delegați “angajați”, foști membri ai congresului federal sau local, politicieni locali, foști primari sau magistrați, toți oameni cu experiență politică.
Acel candidat care va acumula 1.991 de delegați angajați, sau mai mulți, va deveni candidatul oficial al partidului pentru alegerile prezidențiale generale.
Delegații angajați vor depune voturile lor în primul tur de scrutin de la convenția națională a partidului, care va avea loc după completarea alegerilor preliminare.
Ei nu pot vota pentru alt candidat decât cel pentru care “s-au angajat”, cu excepția situației în care acel candidat se retrage din cursă.
Pe lână delegații angajați, partidul mai desemnează 771 de “superdelegați”, pe care îi poate aloca oricărui candidat dorește.
Aceștia vor juca un rol foarte important dacă se va ajunge la al doilea tur de scrutin, în condițiile de excepție a unei convenții “negociate”.
Nu foarte frecvent se întâmplă ca nici unul din candidați să nu poată acumula numărul minim de delegați necesari pentru a obține nominalizarea, număr care anul acesta este 1.991.
Atunci se ajunge la al doilea tur de scrutin, când intervin superdelegații și când au loc transferuri de delegați angajați de la un candidat la altul.
Analiștii electorali prezic anul acesta că preliminariile democrate se vor încheia fie cu o victorie a lui Bernie Sanders, fie cu o convenție negociată, decisă prin votarea în două tururi.
În ziua de 3 martie a.c. vor avea loc alegerile din ziua de “Super-marți”, când vor fi în joc 1.344 de delegați din 14 state.
Intre acestea sunt California cu 415 delegați, Texas cu 228, Carolina de Nord cu 110 și Virginia cu 99.
Delegații deja distribuiți plus cei din ziua de super-marți vor totaliza 38% din totalul de delegați, astfel că rezultatul alegerilor din 3 martie va avea o foarte mare influență asupra restului campaniei electorale.
La aceste alegeri va figura pe buletinele de vot, pentru prima dată, și miliardarul Mike Bloomberg.
Când încheiam aceste rânduri s-a anunțat că doi candidați democrați s-au retras din cursă: miliardarul Tom Steyer și Peter Buttigieg.
Se zvonește că peste nu multe zile același lucru se poate întâmpla și cu campania senatoarei Amy Klobouchar.
Martin S. Martin
MARGINALIA
COMMENTS