Alegeri Rep. Moldova: Sandu intră în turul II, referendumul pro-UE trece la limită. Rusia pune presiuni fără precedent

Duminică, 20 octombrie, peste 1.550.000 de cetățeni moldoveni au votat în Republica Moldova, înregistrându-se o prezenţă de 51,40%. Maia Sandu accede în turul II prezidențial cu 42%, urmată de candidatul socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 27% din voturi. Peste 200.000 de moldoveni au votat în Diaspora.

Referendumul privind aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană a fost validat, întrunind prezența de minim 33%.

Rezultate prezidențiale

Maia Sandu este primul loc în opţiunile cetăţenilor Republicii Moldova, fiind urmată de candidatul socialiştilor, Alexandr Stoianoglo, cu care va merge în turul doi al alegerilor prezidențiale.

Contracandidatul Maiei Sandu, Alexandr Stoianoglo, fost procuror susţinut de socialiştii proruşi, a obținut un scor neașteptat, având în vedere că îl indicau la 9 la sută în intenţiile de vot.

Rezultate referendum

Cu aproape 99% din procesele verbale verificate de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, 50.24% (739.838) din voturi au fost DA, în timp ce 49.76% (732.644) au votat NU.

Soarta referendumului a căpătat o turnură pozitivă luni dimineață, când voturile pro aderare au început să depășească voturile împotrivă, anticipându-se că referendumul va fi decis la câteva mii sau chiar sute de voturi diferență.

Rusia: mită, atacuri cibernetice, amenințări cu bombe

Rusia, obișnuită cu războiul din umbră împotriva fostelor state sovietice, a lansat un atac fără precedent la adresa Republicii Moldova înainte de alegeri, cât și în ziua scrutinului.

Timp de secole, Rusia s-a bazat pe un tampon strategic sau pe un perimetru strategic de securitate, din care fac parte fostele state sovietice Ucraina și Moldova.

Cumpărarea de alegători, amenințări cu bombă și plata protestatarilor pentru a antagoniza poliția – acestea sunt tacticile pe care autoritățile spun că Kremlinul le-a adoptat pentru a împiedica alegerile din Moldova.

Autoritățile moldovene au acuzat o rețea complexă de agenți ruși de cumpărare de voturi, spălare de bani și finanțare ilegală pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind aderarea la UE.

În ziua votului, sistemul informatic de vot a fost supus unui atac cibernetice DOS masiv (Denial of Service) – un tip de atac cibernetic conceput pentru a dezactiva, închide sau perturba o rețea, un site web sau un serviciu. De obicei, un malware este utilizat pentru a întrerupe sau a inhiba fluxul normal de date care intră și ies dintr-un sistem pentru a face ținta inutilizabilă sau inaccesibilă pentru o anumită perioadă.

Potrivit specialiștilor, mare parte a atacului cibernetic a venit pe filiera serverelor din Ungaria, autoritățile în moldovene fiind nevoite să mute rutele conexiunilor prin Bulgaria, România și Turcia.

Amenințările false cu bombă și atacurile cibernetice împotriva școlilor și clădirilor guvernamentale au fost menite să alimenteze „haosul controlat”, potrivit lui Rebekah Koffler, fost oficial în cadrul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA) și autor al cărții „Putin’s Playbook”.

În septembrie, poliția moldoveană a declarat că a arestat două persoane care vandalizau clădiri guvernamentale. Ei au descoperit apoi că cei doi făceau parte dintr-un grup de 20 de tineri care fuseseră trimiși la Moscova pentru a învăța cum să provoace poliția în timpul protestelor și al altor activități de destabilizare și care primiseră peste 5.000 de dolari fiecare pentru a vandaliza clădirile guvernamentale.

Tot în septembrie, autoritățile de la Chișinău au destructurat o rețea de cumpărarea de voturi: 15 milioane de dolari urmau să fie împărțiți la 130.000 de alegători pentru a vota împotriva aderării în cadrul referendumului.

Organizația implicată în acest plan avea 130 de lideri regionali care coordonau activitatea și erau plătiți cu 45.000 de lei moldovenești. Pe scara ierarhică urmau 1.927 de președinți de sector, plătiți cu doar 4.600 de lei. În sfârșit, urmau 50.000 de activiști care strângeau datele de identitate ale simpatizanților, cu o remunerație similară președinților de sector, și peste 70.000 de simpatizanți care sunt recompensați cu sume între 5.000 și 10.000 ruble (aproximativ 900 – 1.800 lei) pentru a vota conform instrucțiunilor primite.

Banii erau transferați prin conturile  Sberbank – bancă din Rusia care este pe lista sancțiunilor internaționale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova.