Analiză | Ce înseamnă mobilizarea ordonată de Putin pentru războiul din Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o mobilizare parțială pentru a-și întări trupele din Ucraina, după eșecurile majore de luptă din această lună. Într-un discurs adresat națiunii, el a declarat că Rusia este amenințată direct cu “dezintegrarea” de către puterile occidentale care susțin guvernul de la Kiev.

De asemenea, el a avertizat NATO că Rusia, înarmată nuclear, ar putea folosi orice armament din arsenalul său împotriva a ceea ce a numit „șantajul nuclear” occidental.

Mesajul său a venit la o zi după ce liderii instalați de Rusia în patru regiuni din estul și sudul Ucrainei au anunțat planuri pentru așa-numitele referendumuri – începând din această săptămână – privind aderarea la Rusia. Crimeea a fost anexată de Rusia după o astfel de mișcare în 2014.

Ce înseamnă mobilizarea în practică?

Rusia plănuiește să cheme aproximativ 300.000 de rezerviști – adică persoane care au avut pregătire militară și care, a subliniat Vladimir Putin, au competențe de specialitate necesare în conflictul din Ucraina. Printre aceștia se vor număra mulți ofițeri în rezervă, inclusiv unii de peste 60 de ani, scoși la pensie.

Teoretic, Rusia ar putea mobiliza aproximativ 25 de milioane de persoane pentru serviciul militar, dar acest lucru nu este încă luat în considerare. Atât președintele Putin, cât și ministrul apărării, Serghei Șoigu, au subliniat că recruții nu vor fi trimiși să lupte în Ucraina.

Ironic, pe 13 septembrie, Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse, declara că pe agenda curentă a Rusiei nu se află o mobilizare.

Serghei Șoigu a declarat că trupele suplimentare sunt necesare pentru a apăra o linie de front care se întinde pe o distanță de aproximativ 1.000 km.

Mobilizarea se va întinde pe parcursul mai multor luni – iar Putin a declarat anterior că Rusia este pregătită pentru o luptă de lungă durată. Agenția de știri Reuters afirmă că este prima mobilizare a Rusiei de la cel de-al Doilea Război Mondial, dar Kremlinul a trimis mii de recruți să lupte în Afganistan în anii 1980 și, mai târziu, în Cecenia, în Caucazul de Nord.

Mulți recruți slab pregătiți au fost uciși în acele războaie costisitoare, iar de data aceasta Kremlinul pare nerăbdător să evite să alimenteze sentimentul anti-război.

De ce acum această mobilizare?

Marea contraofensivă a Ucrainei în regiunea nordică Harkov a pus Kremlinul pe picior greșit, spun analiștii și politicienii occidentali – ceea ce explică ultima mișcare a lui Vladimir Putin. Ministrul Apărării, Șoigu, a oferit miercuri un nou bilanț al morților – 5.937 de soldați ruși uciși. Dar acest număr este încă mult sub estimarea de 25.000 de morți dată de Ministerul britanic al Apărării în iunie, în timp ce Ucraina susține că cifra este de aproximativ 50.000.

S-a aflat că Rusia recrutează prizonieri pentru a lupta, în timp ce se luptă cu pierderile sale grele. În războiul din 1979-1989 din Afganistan, armata sovietică a pierdut aproximativ 15.000 de soldați. BBC rus a stabilit că printre pierderile Rusiei în Ucraina se numără peste 1.000 de ofițeri de elită, inclusiv mulți piloți, experți în informații și forțe speciale.

Amenință Putin cu o escaladare – sau chiar cu un război nuclear?

Președintele Putin i-a criticat pe susținătorii occidentali ai Kievului pentru „amenințările” antirusești – și a avertizat că orice amenințare la adresa integrității teritoriale a Rusiei va fi întâmpinată cu orice arme pe care Kremlinul le va considera necesare.

„Țara noastră are, de asemenea, diverse arme de distrugere în masă și, în unele categorii, mai moderne decât cele deținute de țările NATO”, a spus el. „Nu este o cacealma”, a adăugat el.

Doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare tactice în cazul în care statul rus este amenințat cu distrugerea.

Dacă Rusia pretinde, în urma unor referendumuri controversate, că mai multe părți ale Ucrainei s-au alăturat Rusiei, atunci ar putea pretinde, de asemenea, că Rusia însăși este atacată de NATO.

Kievul și liderii occidentali consideră că „referendumurile” sunt o acoperire pentru o acaparare de teritorii de către Rusia. Ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a declarat că „referendumurile fictive” și mobilizarea sunt semne de slăbiciune a Rusiei.

Premierul olandez Mark Rutte a calificat mișcarea militară a dlui Putin drept „un semn de panică”.

„Retorica sa cu privire la armele nucleare este ceva ce am mai auzit de multe ori înainte”, a spus el.

Alți politicieni occidentali au minimizat, de asemenea, orice amenințare de escaladare nucleară.

Tribuna.US