ANALIZĂ | De ce americanii de vârstă mijlocie nu revin la biserică

Frecventarea bisericii în cazul generației X a scăzut mai dramatic decât în cazul altor grupe de vârstă. Americanii de 40-50 de ani se identifică adesea cu o religie, dar sunt, de asemenea, foarte ocupați cu creșterea copiilor, îngrijirea părinților înaintați în vârstă și jonglarea cu slujbe solicitante.

În perioada pandemiei, mulți s-au dezobișnuit să meargă cu regularitate la slujbele religioase și nu au mai reluat această practică. Unii se îndepărtaseră deja înainte sau au fost dezamăgiți de scandalurile bisericii sau de pozițiile privind problemele sociale din ultimii ani, analizează Clare Ansberry pentru WSJ.

Procentul de persoane cu vârste cuprinse între 39 și 57 de ani care participă la un serviciu religios în timpul săptămânii, fie în persoană, fie online, a scăzut la 28% în 2023, față de 41% în 2020, potrivit unui sondaj din acest an.

Acesta a fost cel mai semnificativ declin procentual dintre toate grupele de vârstă analizate în sondajul realizat pe 2.000 de adulți de către Centrul de Cercetare Culturală al Arizona Christian University.

Marlon Eddins, în vârstă de 45 de ani, care locuiește în Memphis, Tennessee, și lucrează în industria auto, merge la biserică cu o frecvență redusă la jumătate față de cea pe care o avea înainte de pandemie.

„M-am obișnuit să nu mai merg“, spune tatăl unor copii de 25 și 19 ani. „Mă duc la biserică, dar nu la fel de des cât ar trebui, probabil, să o fac“.

El și familia lui au renunțat la vechea biserică și frecventează acum o biserică non-denominațională, în locul celei baptiste în care a crescut.

„E o atmosferă diferită și o altă abordare“, explică el, adăugând că își menține convingerile baptiste fundamentale. „Dacă crezi, crezi. Din punctul meu de vedere, nu mersul la biserică în fiecare duminică te face cine ești“.

Procentul celor din Generația X care se închină săptămânal este acum la fel de scăzut ca și cel al Milenialilor, potrivit sondajului realizat de Centrul de Cercetare Culturală. Cele mai ridicate rate de prezență s-au înregistrat în rândul Baby-Boomerilor și al persoanelor cu vârste de 77 de ani și peste, cu 38% și, respectiv, 53%.

„Nicio generație nu a avut parte de turbulențe spirituale mai puternice decât Generația X în timpul pandemiei“, afirmă George Barna, director de cercetare la Cultural Research Center, care a constatat, de asemenea, un declin al altor practici și convingeri religioase în rândul Generației X.

Citește și Avertisment: Renunțarea la biserică afectează sănătatea americanilor

Nivelul de participare la biserică este în scădere de zeci de ani, la toate generațiile, mai puțin de jumătate dintre adulții din SUA declarându-se membri ai unor biserici în 2020, față de 70% în 1999, potrivit Gallup.

Declinul în cazul celor cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani a devenit tot mai accentuat, spune Josh Packard, un sociolog specializat în religie, în vârstă de 45 de ani, care a studiat modificarea formelor de manifestare religioasă. Părinții merg adesea la biserică sau temple până ce copiii lor reușesc să treacă de anumite etape importante, cum ar fi confirmarea și Bat Mitzvah, explică Packard.

„După aceea, frecvența începe să scadă tot mai mult de la un an la altul“, spune el.

Trisha Taylor, 59 de ani, un pastor ordinat și consultant bisericesc în Houston, a precizat că oamenii în vârstă de 40 și 50 de ani au crescut adesea într-o singură biserică și nu și-au pus niciodată problema de a nu participa la servicii până la declanșarea pandemiei, ceea ce le-a dat timp să-și analizeze convingerile religioase și practicile.

Unii sunt dezamăgiți de polarizarea din cadrul bisericilor și de pozițiile asupra multor subiecte, printre care drepturile homosexualilor, care le pot afecta copiii.

John Newman, în vârstă de 41 de ani, nu mai merge la biserică și nici nu mai face donații, dar va răspunde în continuare „catolic“ în sondaje și susține școlile catolice și programele sportive ale acestora. Newman, care a fost educat în școli catolice, a încetat să mai meargă la biserică la 30 de ani, când un nou preot îi marginaliza pe cei care erau homosexuali, trăiau în concubinaj sau erau divorțați.

„Nu mă interesează să ascult astfel de predici“, spune Newman, care locuiește în zona Chicago.

Unii dintre cercetătorii în domeniul religiei compară declinul în ceea ce privește participarea și implicarea cu fenomenul înregistrat în mediul profesional, numit renunțare tacită. Deși media de prezență, inclusiv online, și-a revenit după pandemie în multe congregații, implicarea mai profundă încă lipsește, spune David Brubaker, profesor la Eastern Mennonite University și consultant organizațional.

Voluntariatul a scăzut la aproximativ 20% din numărul membrilor bisericii în martie 2022, de la aproximativ 40% la începutul anului 2020, potrivit Hartford Institute for Religion Research.

„Membrii congregației vin poate sâmbăta sau duminica, dar sunt mai puțin dispuși să se ofere să ajute“, spune el, adăugând că aceștia vor rămâne și se vor implica dacă vor regăsi un sens și o anumită conectare. Oamenii rămân pe listele de membri, dar nu mai fac voluntariat, spune Packard. În multe cazuri, ei continuă să facă donații până când le expiră cardul de credit. Dacă sunt întrebați, ei continuă să se descrie drept protestanți, evrei sau de altă confesiune.

Citește și Nu renunțați la biserică din cauza unei experiențe negative

„Nu este ceva de genul: ‘Acum sunt ateu și nu mai cred’“, explică el. „Ei încă mai cred într-un Dumnezeu și își trăiesc viața cu un scop, dar au terminat cu instituția bisericească“.

Ginger Harris, în vârstă de 51 de ani, director al unei organizații nonprofit și fostă misionară, a încetat să mai frecventeze biserica sa baptistă sudică din cauza schimbărilor, inclusiv a restricțiilor privind femeile pastor. Ea nu este convinsă că ar fi fost capabilă să părăsească o biserică, unde era implicată activ, găzduind grupuri de studiu biblic în casa ei, când era mai tânără.

„M-am maturizat și am putut renunța la acea rigiditate“, spune Harris, care acum participă săptămânal la slujbele Zoom de la o biserică episcopală și la întâlniri în casa unui pastor baptist progresist local.

Mulți din Generația X afirmă că mersul la biserică rămâne o prioritate. Jeannetta McElroy, în vârstă de 44 de ani, frecventează regulat serviciile religioase la o biserică non-denominațională din Chicago.

„Îi consider ca pe familia mea“, declară McElroy, ai cărei doi fii, de 24 și 17 ani, o însoțesc adesea.

McElroy a revenit la slujbele cu prezență fizică în ianuarie și înainte de aceasta participase online. Consideră că este important să fie prezentă în persoană, dar a observat că unii dintre prietenii de aceeași vârstă merg mai rar.

„Sunt pur și simplu ocupați cu serviciul și copiii“, spune McElroy.

Nicole Nuehring, în vârstă de 44 de ani, din Utah, a remarcat că mulți dintre prietenii săi aparținând denominației Latter-Day Saints se îndepărtează de la credință, lucru pe care ea îl atribuie dezamăgirii cauzate de scandalurile despre care au citit pe rețelele de socializare și timpului în care au lipsit de la slujbele bisericii în perioada pandemiei, în care au ajuns să se întrebe de ce mergeau acolo de fapt.

„A fost mai ușor să te retragi tacit“, explică Nuehring, care nu merge la biserică și nu mergea nici când era copil.

Mulți dintre cunoscuții ei sunt epuizați din cauza programului de lucru încărcat și a vieții de familie, spune ea. Deși generațiile dinainte au trecut și ele prin etape solicitante ale vieții, au rămas mai implicate în bisericile de care aparțineau.

„Biserica era în trecut o ancoră, pe când acum nu mai este“, concluzionează ea.

Tribuna.US