Brazilia se pregătește pentru turul doi al alegerilor, partidul de dreapta al lui Bolsonaro depășind așteptările

Victoria rapidă anticipată pentru Lula da Silva (76 de ani) nu s-a materializat după recentele alegeri prezidențiale din Brazilia. Cu 48,4% din voturi, fostul președinte brazilian a fost puțin sub pragul de 50% necesar pentru victorie.

În lipsa unei majorități absolute, aspirantul la președinție îl va înfrunta încă o dată pe actualul președinte Bolsonaro, pe 30 octombrie, informează Tristan Vanheuckelom, The European Conservative.

Obținând 43,2% din voturi, Jair Bolsonaro (67 de ani), actualul președinte social-conservator/libertarian care a fost (cu plăcere) un ghimpe în coasta celor de stânga și/sau de orientare globalistă, a depășit cu mult așteptările.

Sondajele anterioare au prognozat o victorie ușoară pentru da Silva, estimând că îl va învinge pe Bolsonaro cu 10 puncte diferență – sondaje care, de altfel, conform declarațiilor anterioare ale lui Bolsonaro, nu erau demne de încredere.

Alimentând speranța acestuia – și a alegătorilor și simpatizanților săi – victoria liderului brazilian a devenit acum o posibilitate reală.

Un asemenea eveniment ar avea un efect perturbator în regiune, unde Stânga a înregistrat o serie de victorii în ultimii ani (în Mexic, Columbia, Argentina și Chile).

Adresându-se publicului supărat, da Silva a scris pe Twitter că, deși își imagina o victorie obținută în primul tur de scrutin (un eveniment care nu s-a mai produs de 24 de ani), acest lucru nu a fost „întotdeauna posibil“.

El a continuat subliniind că a crezut întotdeauna în capacitatea sa de a câștiga, că o va face și că acest eșec nu este decât „o amânare“. În postările ulterioare, s-a arătat entuziasmat de ideea de a călători prin țară pentru a se întâlni cu mai mulți brazilieni – și a-i convinge să-l voteze.

Aceste alegeri din 2022 reprezintă un fel de revenire pentru da Silva. La alegerile din 2018 nu a putut participa, deoarece la momentul respectiv executa o condamnare de 580 de zile de închisoare pentru corupție; verdict care a fost ulterior anulat.

Dacă da Silva va câștiga al doilea tur de scrutin, el ar deveni primul președinte brazilian ales în mod democratic care să aibă trei mandate.

În același timp, adversarul său are motive să manifeste un oarecare entuziasm cu privire la șansele sale – în comparație cu alegerile din 2018, care i-au adus președinția, de data aceasta, 2 milioane de brazilieni au votat în plus pentru ca el să îmbrace din nou mantia de șef de stat.

Bolsanaro poate fi de asemenea mulțumit de alianța de dreapta pe care a reușit să o construiască, având în vedere că aceasta a obținut o majoritate de 60% în Parlament.

Propriul său Partid Liberal (PL) este acum cel mai puternic, obținând 99 de locuri (22 de locuri în plus față de ce avea). Partidul Muncitorilor al lui Da Silva a reușit să își mărească numărul de locuri cu 12, iar acum are 68 în total. Prin urmare, se situează pe locul al doilea ca mărime.

Cu toate acestea, majoritatea clară a Dreptei aproape garantează că așa-numitul „bolsonarism“ va continua să exercite o mare influență în această țară, chiar dacă da Silva îi va smulge președinția celui care a inițiat această politică.

Această majoritate va pune piedici încercărilor guvernului da Silva de a implementa reforme sau de a numi membri la Curtea Supremă a țării.

De asemenea, partidul lui Bolsonaro controlează 13 (din 19) locuri în Senat, din care fac parte mai mulți veterani ai guvernului său. În același timp, Dreapta câștigă rapid teren în cele 27 de state federale ale Braziliei. În opt dintre acestea a câștigat candidatul de dreapta, iar în alte șase este nevoie de un al doilea tur de scrutin înainte de a putea fi declarat câștigătorul.

Alți nouă candidați au candidat la președinție în prima rundă a alegerilor. Pe un îndepărtat loc patru s-a clasat senatorul de centru Simone Tebet, care a obținut 4% din voturi, iar pe locul trei fostul deputat de centru-stânga Ciro Gomes (3%); ambii au declarat că vor anunța în zilele următoare pe cine vor sprijini.

Rezultatele lor slabe reprezintă încă o dovadă că sondajele au greșit cu o marjă mare; în plus, este un indiciu că foștii lor susținători i-au părăsit și au trecut la da Silva sau Bolsonaro.

Cândva, în următoarele săptămâni, da Silva și Bolsonaro vor încrucișa din nou spadele în ceea ce va fi cu siguranță o dezbatere aprinsă. Pe 30 octombrie, cea de-a patra democrație ca mărime din lume va decide cine o va conduce.

Cu toate acestea, fie că rămâne în funcție sau nu – Bolsonaro va influența politica Braziliei pentru decenii de acum încolo.

Traducere și adaptare
Tribuna.US