Cazul căsătoriilor unisex împotriva României la CEDO

Peter Costea, avocat româno-american stabilit în Texas și Președintele Alianței Familiilor din România (AFR), împreună cu organizația Pro Vita București au înaintat o opinie de opoziție în procesul intentat României la CEDO de organizațiile „minorităților sexuale” din România, organizații care încearcă să forțeze o impunere din partea CEDO ca statul român să le „recunoască” statutul de „căsătorie” sau „parteneriat civil”.

În schimburile procedurale de documente și opinii, opinia de opoziție a AFR și Pro Vita a fost combătută simplist și nefundamentat juridic de asociațiile „minorităților sexuale” din România, invocând „homofobia” și „ura”. Detaliile acestui caz au fost analizate de avocatul Peter Costea pe pagina sa de Facebook:

„Ieri am făcut un live pe FB privind cazul intentat de mai multe cupluri de același sex din România împotriva României la CEDO, în care ele cer dreptul la căsătorii homosexuale sau, alternativ, parteneriate civile.

Postez  pe marginea acestui subiect reamintindu-vă că vara trecută Alianța Familiilor din România (AFR) și Pro-Vita București (Pro Vita), au înregistrat la CEDO o intervenție împotriva petenților. [Link: https://asociatiaprovita.ro/wp-content/uploads/2020/06/INTERVENTIE-AFR-PROVITA-CEDO-SKK-ACG-v-Romania.pdf]

Pe 10 februarie CEDO ne-a transmis Răspunsul de Opoziție al organizației Accept din România împotriva intervenției AFR – Pro Vita. Răspunsul de Opoziție are doar trei (3) micuțe paragrafe, dintre care două atrag atenția prin agresivitatea și lipsa lor de eleganță intelectuală și fundamente juridice.

Primul paragraf afirma că AFR și Pro-Vita se poziționează împotriva “drepturilor omului”. Repet ce deja am spus de mulți ani: nu există, în dreptul internațional, niciun drept al omului la căsătorii între persoane de același sex ori parteneriate civile de oricare fel. Nici măcar la căsătorii poligame. CEDO în mod expres deja a respins alte cazuri în care se solicită recunoașterea unui drept la căsătorii homosexuale.

În al doilea rând, Memoriul AFR și Pro-Vita este interpretat ca promovând “homofobie, prejudicii și discriminare, cât și incitare la discriminare”. O afirmație mai puerila și deocheată ca asta e greu de găsit. În linkul de mai sus puteți citi intervenția AFR și Pro-Vita. Orice om cu rațiune își poate da seama de lipsa de respect a acestor afirmații.

Este nepotrivit și jignitor să folosești astfel de cuvinte într-un tribunal la adresa părții adverse. E inacceptabil și, cel puțin în sistemul juridic american, avocații care fac afirmații de acest gen la adresa părții adverse pot fi sancționați. Ceea ce dovedește că “minoritățile sexuale” nu sunt capabile să-și câștige argumentele în mod creativ, formulând argumente inteligente fondate în drept. În loc de eleganță se folosesc invective și țipete.

O afirmație care trebuie să îngrijoreze pe orice creștin, însă, este perspectiva exprimată în Răspunsul de Opoziție că Guvernul României nu împărtășește argumentele propuse de AFR și Pro Vita la CEDO. Din nefericire, sunt constrâns să fiu de acord cu această afirmație: Răspunsul Guvernului României a fost sub orice critică, timid și lipsit de vervă. Cu atitudini ca acestea nu te poți aștepta să câștigi un caz în instanță.

Răspunsul Guvernului PNL – USR / PLUS a fost intenționat timid. Guvernul speră să ajungă la o “înțelegere” cu petenții, dar cum și când încă nu se știe. Dacă România pierde cazul, CEDO foarte probabil va impune României să își schimbe legislația pentru a acomoda pretențiile cuplurilor.

Va fi un rezultat bizar în care o instituție suprastatală nealeasă în mod democratic ori cu consimțământul direct ori indirect a milioane de cetățeni români, ne va impune, prin diktat, să facem ce ni se spune la Strasbourg”.

Tribuna.US