Marți, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cazul Buhuceanu și alții c. României (nr. 20081/19) care condamnă î
Marți, 23 mai 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat Hotărârea în cazul Buhuceanu și alții c. României (nr. 20081/19) care condamnă în premieră Statul Român pentru neasigurarea unui cadru legal de recunoaștere și protecție a dreptului la respectarea vieții private și de familie a cuplurilor de același sex. Analiză realizată de Oficiul Creștini pentru Drepturi și Libertăți.
Reclamanții, 21 de cupluri formate din persoane de același sex din România, au dat în judecată Statul Român întrucât acesta nu le-a oferit o formă legală de parteneriat civil, iar drept consecință nu au putut obține recunoașterea și protecția juridică a relațiilor lor. Legislația României recunoaște și protejează doar relațiile heterosexuale.
Argumentele expuse vizează lipsa de protecție juridică a acestor persoane și consecințele care se răsfrâng în viața de zi cu zi, respectiv faptul că nu beneficiază de o recunoaștere a statutului de familie, care să permită în situații medicale recunoașterea calității de coasigurat a partenerului, că nu pot beneficia de dreptul recunoscut aparținătorilor în situația internării în spital, că nu pot lua decizii pentru celălalt în situații de forță majoră, că în caz de deces nu pot ridica de la morgă corpul partenerului sau certificatul de deces, că nu pot fi beneficiarii ajutorului de înmormântare, că nu se pot moșteni unul pe celălalt conform regulilor moștenirii legale…
Cu toate că Jurisprudența CJUE a motivat în mod constant faptul că Statele nu au niciun fel de obligații de a adopta o legislație privitoare la căsătoriile între persoane de același sex, se impune însă obligația recunoașterii acelorași drepturi ca si cuplurilor căsătorite într-un stat membru al Uniunii Europenen ca și cuplurilor heterosexuale.
În acest moment Hotărârea CEDO nu este definitivă.
Într-un termen de 3 luni de la pronunțare, oricare dintre părți (reclamanții, respectiv Statul Român) poate solicita retrimiterea cauzei în fața Marii Camere CEDO, pentru o procedură separată care se poate desfășura pe durata a 2-4 ani de zile. În cadrul acestei proceduri Statul Român va putea invoca o serie de critici asupra hotărârii pronunțate, precum:
- Rolul CEDO – art. 19 din Convenție definește în mod expres rațiunea pentru care s-a înființat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv „Pentru a asigura respectarea angajamentelor ce decurg pentru Înaltele Părți Contractante din prezenta Convenție şi din Protocoalele sale”. Preambulul Convenției face referire la un patrimoniu comun al idealurilor și tradițiilor politice, respectul libertăților și supremația dreptului. Acesta asigură cadrul conform căruia Curtea Europeană trebuie să interpreteze drepturile consacrate de Convenție ținând cont de semnificația lor existentă în ordinea juridică comună a statelor semnatare stabilită la momentul semnării Convenției și Protocoalelor adiționale. Statelele membre ale Convenției nu s-au angajat să protejeze drepturi nedeterminate al căror conținut precis va evolua în timp și va putea fi adaptat, fără ca ele să îl fi consimțit în mod expres.
- Puterea normativă privitoare la chestiuni fundamentale din societate nu poate fi exercitată de către un organ judiciar, nici chiar de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, or Curtea se poziționează în astfel de situații ca o autoritate de legiferare, în contradicție evidentă cu procesele democratice ale statului pârât.
- Statele membre sunt libere să adopte și să adapteze noi drepturi la realități sociale prezente pe calea unor noi tratate.
- Lipsa unui consens unitar al Statelor membre în privința chestiunilor antropologice și moral-fundamentale.
- Niciun text internațional normativ nu impune României vreo obligație pozitivă de recunoaștere a cuplurilor de același sex.
Tribuna.US
COMMENTS