Colaborarea dintre Guvern și Big Tech pune bazele totalitarismului, avertizează experții

Îngrijorări legate de colaborarea tot mai strânsă între Big Tech, mass-media mainstream și guvern. Alinierea ideologică împing America spre totalitarism

Formarea unui stat totalitar este aproape completă în America, deoarece cei mai puternici actori din sectorul public și privat se unesc în spatele ideii că acțiunile de eliminarea a disidenței pot fi justificate, analizează o serie de experți în ideologiile totalitare moderne, potrivit The Epoch Times.

În timp ce mulți avertizau de intensificarea fascismului sau socialismului în „tărâmul libertății”, ideile au fost în mare parte vagi sau fragmentate, concentrându-se asupra evenimentelor sau actorilor individuali. Totuși, evenimentele recente indică faptul că piesele aparent neconectate ale puzzle-ului  de opresiune se potrivesc pentru a forma un sistem masiv, potrivit lui Michael Rectenwald, profesor de arte liberale pensionat de la Universitatea New York.

Dar se pare că mulți americani au fost luați prin surprindere sau nici măcar nu sunt conștienți de regimul nou format, de ideea aleșilor, birocraților guvernamentali, a marilor corporații, instituțiilor academice, a grupurilor de reflecție și a organizațiilor nonprofit, a mass-mediei și chiar a unor mișcări sociale de a conlucra pentru un plan obscur, idee care ar părea absurdă.

Realitatea iese acum la iveală că nu este, de fapt, nicio conspirație masivă – doar o aliniere ideologică și o oarecare coordonare informală, susține Rectenwald.

În ciuda lipsei unei organizații formale globale, regimul socialist american este într-adevăr totalitar, deoarece rădăcina ideologiei sale implică o constrângere motivată politic, susține expertul. Puterea regimului nu este încă absolută, dar devine din ce în ce mai eficientă, deoarece erodează valorile, controlul și echilibrul împotriva tiraniei stabilite prin convingerile tradiționale și consacrate în fondarea Americii.

Efectele pot fi observate în întreaga societate. Americanii, indiferent de venituri, demografie sau statut social, sunt concediați de la locurile de muncă, sunt privați de acces la serviciile de bază – precum cele bancare sau de social media – sau rămân fără afaceri pentru exprimarea opiniilor politice și apartenența la o clasă politică desemnată. Accesul la surse de informații nesancționate de regim devine din ce în ce mai dificil. Unele figuri de putere și de influență schițează pasul următor, etichetând segmente mari ale societății drept „extremiste” și potențiali teroriști care trebuie „deprogramați”.

În timp ce debutul regimului pare legat de evenimentele din ultimii patru ani – președinția lui Donald Trump, pandemia de virus a Partidului Comunist Chinez, intrarea în Capitoliu pe 6 ianuarie – rădăcinile sale datează de zeci de ani.

Este într-adevăr totalitarism?

Regimurile totalitare sunt în mod obișnuit înțelese ca formând un guvern condus de un dictator care regimentează economia, cenzurează mass-media și înăbușește disidența prin forță. Nu este cazul în America, dar este, de asemenea, o neînțelegere a modului în care funcționează astfel de regimuri, indică literatura de specialitate.

Pentru a revendica puterea, regimurile nu trebuie inițial să controleze fiecare aspect al societății prin intermediul guvernului.

Adolf Hitler, liderul Partidului Național Socialist al Muncitorilor din Germania nazistă, a folosit diferite mijloace pentru a controla economia, inclusiv obținerea conformității liderilor din industrie în mod voluntar, prin intimidare sau prin înlocuirea oficialilor cu loialiști ai partidului.

În mod similar, regimul care se ridică acum în America se bazează pe liderii din corporații pentru a-și pune în aplicare agenda în mod voluntar, dar și prin intimidarea venită din partea brigăzilor online de activiști și jurnaliști care iau inițiativa de a lansa campanii negative de PR și boicoturi pentru a promova structura lor socială preferată.

De asemenea, inițial, Hitler nu a controlat răspândirea informațiilor prin cenzura guvernamentală, ci mai degrabă prin brigăzile sale de interlopi de stradă, „cămășile maro”, care intimidau și împiedicau fizic oponenții săi să vorbească public. Tactica este paralelă cu eforturile adesea reușite de „anulare” și „închidere” a vorbitorilor publici de către activiști și actori violenți, precum Antifa. Mass-media disidentă din America nu a fost încă redusă la tăcere direct de guvern. Dar ea este împiedicată în alte moduri.

În era digitală, mass-media se bazează în mare măsură pe atingerea și creșterea audienței lor prin intermediul rețelelor de socializare și al motoarelor de căutare web, care sunt dominate de Facebook și Google. Ambele companii au mecanisme active pentru a reducere la tăcere mass-media disidentă.

În rezultatele căutării, Google preferă sursele pe care le consideră „oficiale”. Rezultatele căutării indică faptul că Google tinde să considere mass-media apropiată ideologic ca fiind mai „oficială”. Astfel de mijloace de informare pot produce informații de succes împotriva concurenților ei, oferind justificare pentru Google să reducă „autoritatea” disidenților.

Facebook folosește verificatori de informații terți care au discreția de a eticheta conținutul ca fiind „fals” și astfel de a reduce audiența pe platforma sa. Practic, toți acești verificatori concentrați pe conținutul american sunt ideologic aliniați cu Facebook.

Încercările de a înființa rețele de socializare alternative au întâmpinat obstacole și mai fundamentale, după cum s-a demonstrat a fi cu Parler, a cărui aplicație mobilă a fost blocată de Google și Apple, în timp ce compania a fost eliminată de pe serverele Amazon.

În măsura în care un regim totalitar are nevoie de un stat polițienesc, în America nu există nicio lege care să vizeze în mod explicit disidenții. Dar există semne îngrijorătoare ale aplicării selective, motivate politic. Semnele datează de la momentul în care Fiscul a fost instruit să atace grupurile Tea Party sau în diferența de tratament aplicat fostului consilier al lui Trump, Lt. Gen. Michael Flynn și lui Andrew McCabe, fostul director FBI – ambii mințind anchetatorii, se pare, însă doar unul fiind urmărit penal.

Situația ar putea deveni și mai gravă, deoarece restricțiile legate de virusul PCC (Partidul Comunist Chinez) consideră că o serie largă de comportamente umane obișnuite sunt considerate „ilegale”, deschizând ușa către o vânătoare politică aproape universală.

„Cred că mijloacele prin care se înființează un stat polițienesc este demonizarea susținătorilor lui Trump și utilizarea probabilă a pașapoartelor medicale pentru a institui echivalentul punctajelor de credit social”, a spus Rectenwald.

În timp ce loialitatea față de guvern și față de un anumit partid politic joacă un rol major, fidelitatea față de rădăcina ideologică a totalitarismului este cea care îi motivează pe soldații ei, indică literatura de specialitate.

Ideologia totalitarismului

Elementul „care ține totalitarismul laolaltă este ca un compozit de elemente intelectuale” este ambiția reimaginării fundamentale a societății – „intenția de a crea un „om nou”, a explicat Richard Shorten în Modernism și Totalitarism – Regândirea surselor intelectuale ala Nazismului și Stalinismului, 1945 până în prezent.

Diferite ideologii au încadrat această ambiție în mod diferit, pe baza a ceea ce au pretins ca fiind cheia transformării.

Karl Marx, coautor al Manifestului Comunist, a considerat controlul economiei ca fiind primar, descriind socialismul ca „om socializat, producători asociați, reglând rațional schimbul lor cu Natura, aducându-l sub controlul lor comun, în loc să fie condus de aceasta, precum de forțele oarbe ale Naturii”, în Das Kapital.

Adolf Hitler considera rasa ca fiind primară. A afirmat că oamenii ar deveni „socializați” – care se transformă și se perfecționează – prin îndepărtarea evreilor și a altor rase presupuse „inferioare” din societate.

Cea mai dominantă dintre ideologiile actuale provine din așa-numitele „teorii critice”, în care societatea perfecționată este definită de „echitate”, adică eliminarea diferențelor de rezultate pentru persoanele din categoriile demografice considerate marginalizate istoric. Scopul este de a fi atinsă prin eliminarea „supremației albe” mereu prezente, indiferent de cum o definesc ideologiile în prezent.

În timp ce astfel de ideologii prescriu în mod obișnuit colectivismul, cerând unificarea națională sau chiar internațională în spatele agendei lor, ele sunt elitiste și dictatoriale în practică, deoarece ele consideră că omenirea nu s-a „trezit” niciodată suficient pentru a le urma agenda voluntar.

Nu putem indica direct că aceste ideologii susțin în mod deschis totalitarismul, ci faptul că mai degrabă duc inevitabil la asta. Harta indiciilor poate fi sumarizată astfel:

1. Există ceva fundamental și intolerabil greșit cu realitatea actuală
2. Există un plan de remediere care necesită implicarea întregii societăți
3. Oamenii care se opun planului trebuie educați cu privire la plan, astfel încât să-l accepte
4. Oamenii care se opun acestui proces de convingere trebuie reeducați, chiar și împotriva voinței lor
5. Oamenii care nu vor accepta planul indiferent de motiv, trebuie eliminați din societate.

Punctele 4 și 5 par a fi acum în curs de desfășurare.

Fostul executiv al Facebook, Alex Stamos, a etichetat recent contestarea pe scară largă a rezultatelor alegerilor din 2020 drept „extremism violent” pe care companiile de social media ar trebui să-l eradicheze în același mod în care au contracarat materialele online de recrutare ale grupului terorist ISIS.

„Problema de bază”, a spus el, este că „am acordat multă libertate, atât în mass-media tradițională, cât și pe social media, oamenilor pentru a avea o gamă largă de opinii politice” și acest lucru a dus la apariția „la tot mai multe alternative mass-media radicale precum OAN și Newsmax”.

Stamos a vorbit apoi despre modul de reformare al americanilor care au devenit disidenți.

„Cum îi aduci pe acei oameni înapoi la realitatea bazată pe fapte și încerci să ne readuci pe toți în aceeași realitate consensuală?”, a întrebat el într-un interviu CNN. „Și se poate? Este posibil?”

Logica este următoarea: Trump a susținut că alegerile au fost furate prin fraudă și ilegalități. Acest lucru nu a fost dovedit în instanță și, prin urmare, este fals. Oamenii care au asaltat Capitoliul pe 6 ianuarie și au reușit să pătrundă în interior și să perturbe numărarea voturilor electorale au făcut acest lucru pentru că au crezut că alegerile au fost furate. Prin urmare, oricine pune la îndoială legitimitatea rezultatelor alegerilor este extremist și un potențial terorist.

Cu zeci de mii de soldați mobilizați pentru a păzi investirea președintelui ales Joe Biden, Rep. Steve Cohen (D-Tenn.) a declarat recent că toți membrii Gărzii Naționale care au votat pentru Trump aparțin unui „grup suspect” care „ar putea dori să facă ceva”, făcând aluzie la liderii altor țări care au fost „uciși de proprii oameni”.

Pe aceeași linie, fostul director FBI James Comey a declarat recent că Partidul Republican trebuie „distrus sau schimbat”.

La fel ca Marx dădea vina pentru răul lumii pe capitaliști și Hitler pe evrei, actualul regim tinde să dea vina pe diferite permutări ale „supremației albe”.

„Expulzați membrii republicani ai Congresului care au incitat la tentativa suprematistă albă de lovitură de stat”, a postat Rep. Cori Bush (D-Mo.), adunând aproximativ 300.000 de aprecieri.

Sub acest regim, acuzațiile de fraudă electorală – punând de facto sub semnul întrebării legitimitatea liderului – au devenit incitare la ură. YouTube (deținut de Google), Facebook și Twitter au interzis fie conținutul care susține că alegerile au fost fraudate, fie le lipesc etichete de avertizare. În timp ce directorul executiv Twitter, Jack Dorsey, a fost recent înregistrat spunând că blocarea contului președintelui Trump a fost doar începutul.

Această abordare reflectă îndeaproape abordarea regimului comunist chinez, care vizează în mod obișnuit disidenții pentru „destabilizarea” statului sau pentru „răspândirea zvonurilor”.

Care este alternativa?

Dacă solicitările pentru reorganizarea radicală a lumii sunt inerent totalitare, cum le vom evita?

Întrebarea pare a fi propriul răspuns. Dacă totalitarismul cere în mod inerent loialitate față de ideologia sa, nu poate exista într-o societate căreia îi lipsește o  astfel de loialitate.

Statele Unite au fost fondate pe ideea că drepturile individuale sunt date de Dumnezeu și sunt inalienabile. Ideea, înrădăcinată în convingerile tradiționale conform cărora moralitatea umană este origine divină, este un bastion împotriva oricăror încercări de a ataca drepturile oamenilor, chiar și pentru binele lor.

„Dacă nu crezi într-un Dumnezeu real, poți asuma idealul lui Dumnezeu în această privință … Trebuie să asumăm un arbitru care depășește propriile prejudecăți pentru a asigura acest tip de drepturi … Pentru că astfel avem această situație infinit maleabilă în care oamenii cu putere și potențial coercitiv pot elimina și raționaliza eliminarea drepturilor, vrând-nevrând”, a spus Rectenwald.

Tribuna.US