Conservatorii câștigă în Polonia, iar presa de stânga o numește bigotism

În Polonia, un partid de centru-dreapta care favorizează piețele neregulate și o integrare puternică cu UE a pierdut alegerile în fața unui partid pro-viață, pro-familie, pro-polonezi. Însă mass-media spune o altă poveste

Președintele polonez Andrzej Duda, reprezentând Partidul Dreptate și Justiție (Prawo i Sprawiedliwość sau PiS), a câștigat alegerile prezidențiale din Polonia la limită în fața primarului capitalei, Varșovia.

Victoria este una semnificativă pentru PiS, care în octombrie trecut a pierdut camera superioară a parlamentului, Senatul, în fața opoziției parlamentare. Participarea la scrutinul de duminică a fost de aproape 70%, cea mai mare participare din ultimii 25 de ani, indicând că PiS menține un mandat important din partea electoratului polonez, potrivit unei analize The Federalist.

Mass-media mainstream îl defăimează pe Duda

Pentru mass-media de stânga, un singur narativ a fost exploatat cu privire la alegerile prezidențiale din Polonia.

„Președintele polonez Duda câștigă la limită alegerile, permițând continuarea unei agende de extremă dreapta”, titra Washington Post. PiS, susține Post, „subminează democrația”.

„Duda a dus o campanie de o retorică notabilă anti-LGBT”, continuă Post, afirmând că PiS este un partid de bigoți. „S-a opus unui amendament constituțional care ar împiedica cuplurile de același sex să adopte copii, sugerând că eforturile de promovare a drepturilor homosexuale erau mai grave decât comunismul”.

Aceleași trusturi media susțin că aceasta este doar manifestarea tendințelor totalitare ale lui Duda. Ani la rând, PiS a căutat să „apese puternic” pe sistemul de justiție, afirmă CNN. E adevărat, Duda a primit o scrisoare din partea UE prin care era acuzat că nu oferă suficiente garanții pentru protejarea judiciarului de controlul politic. Dar acțiunile lui Duda au inclus și o reformă prin care vârsta de pensionare  a judecătorilor scade.

De la bigotismul anti-LGBT și atacurile asupra independenței justiției până la retorica anti-imigrație și „naționalismul de dreapta”, în ochii mass-mediei de stânga, Duda și PiS nu sunt decât o manifestare a lui Adolf Hitler și a partidului nazist în secolul XX. Nici măcar carismaticul primar al Varșoviei, Trzaskowski, se pare că n-a reușit să readucă țara de pe panta totalitarismului.

Este aceasta o descriere precisă a politicii poloneze în 2020?

Contextul este cheia

Orice retorică „anti-LGBT” exprimată de Duda și aliații săi politici trebuie pusă și înțeleasă în contextul unor tendințe politice poloneze mai largi. Evenimentele pro-LGBT din Polonia au inclus adesea batjocorirea simbolurilor sacre ale Catolicismului, Polonia fiind în proporție de 93% catolică.

Deși parada gay din Varșovia are adesea o participare bună, aceeași paradă scoate greierii în evidență în alte părți. În orașul Zabrze, cu o populație de 170.000 de locuitori, o singură persoană a participat la parada gay din 2019.

PiS, la rândul lui, a apărat familia naturală poloneză și valorile creștine, a căutat să stopeze încercările de a elimina orele de religie opționale din școli și au pus capăt subvențiilor de stat pentru fertilizarea în vitro.

Cum rămâne cu presupusa intervenție autoritară în sistemul judiciar?

Abordările acestei teme nu menționează, de obicei, că partidul aflat la putere înaintea PiS, Platforma Civică, în anticiparea înfrângerii sale iminente, a numit cinci judecători pentru funcțiile de la Curtea Constituțională, poziții care urmau să devină vacante după alegeri. Aceasta a fost o încălcare a unei practici îndelungate de a nu nominaliza funcții cheie înainte de alegeri.

Sistemul judiciar polonez a exercitat istoric o autoritate imensă, necontrolată, în mare parte lipsită de supravegherea guvernamentală și nu au existat proceduri de suspendare a judecătorilor. Mai mult, mulți dintre acești judecători au fost conectați la Partidul Comunist înainte de 1989. O serie de specialiști susțin că reformele judiciare ale PiS ar face separația puterilor în stat mai degrabă ca în America.

Este adevărat că partidul de guvernământ din Polonia a încercat să reducă imigrația din țările musulmane, dar nu din alte părți din Europa de Est, în special din Ucraina. În 2016, Polonia a emis peste 586.000 de permise de ședere pentru persoane din țări non-UE. Anual, Polonia a emis mai multe permise de ședere decât orice altă țară UE, după Marea Britanie. Polonia a mai fost receptivă și la imigranții din Filipine, o altă țară predominant catolică.

PiS emulează socialismul soft

În privința economiei, PiS nu este tocmai un susținător al capitalismului nelimitat. Programul „500 Plus”, prin care familiile primesc 125 de dolari pe lună pentru fiecare copil, a fost destul de popular printre polonezi. Programul a reușit să reducă sărăcia în rândul copiilor și a crescut rata fertilității Poloniei de la 1.32% în 2015 la 1.48% în 2017. În contextul în care tot mai multe națiuni europene se confruntă cu un colaps demografic, eforturile Poloniei reprezintă un element rar și remarcabil.

Mass-media ignoră realitatea

Cu toate acesta, dacă ar fi să dăm crezare „experților” occidentali în politica poloneză, aceasta este o luptă între forțele autoritarismului și democrației, regres versus progres.

Deși Platforma Civică a acuzat constant PiS că distruge normele democratice și promovează autocrația, aceeași Platformă a suferit o serie de scandaluri de corupție la nivel înalt, care au rezultat în demisia liderilor de top.

Un partid de centru-dreapta care favorizează piețele neregulate și o integrare puternică în UE (Platforma Civică) a pierdut în fața unui partid pro-viață, pro-familie, pro-social, cu unele tendințe punctuale socialiste (PiS) – despre asta e vorba. Nu este tocmai un fapt cutremurător pe care mass-media vrea să ni-l livreze cu înfricoșare.

Elitele occidentale nu vor să audă argumentele PiS pentru că ele nu pot înțelege nimic altceva în afară de „drepturi”. În manifestarea lor actuală, discuția despre „drepturi” se reduce la glorificarea mișcării LGBT anti-catolică din Polonia.

Din păcate, mass-media de stânga este incapabilă să spună această realitate.

Tribuna.US