Crezul conservatorului

Conservatorul caută adevărul care a ieșit la iveală de-a lungul timpurilor, adăpându-se din fântânile experienței umane, construind pe temelia care a rezistat testului vremurilor. Încurajează ordinea și propășirea ființelor umane care trăiesc în armonie una cu cealaltă. Suntem legați prin eternul contract făcut între cei morți, cei care trăiesc și cei care nu s-au născut încă.

Traducere Edictum Dei după un text de Barbara Elliott, The Imaginative Conservative

Conservatorismul este înrădăcinat în credința că Dumnezeu este Creatorul nostru și că sufletul omului călătorește pe tărâmul acesta către destinul său etern. Suntem cu toții făpturi imperfecte care avem nevoie de mântuire, capabile de a înfăptui fapte mărețe dar și abominabile.

Pentru ca omul este failibil prin natura sa, conservatorul caută să limiteze stricăciunea care poate fi înfăptuită prin abuzul de putere, limitându-i concentrația.

Conservatorul încurajează atingerea plinătății potențialului uman prin protejarea libertății și demnității fiecărei persoane, recunoscând că responsabilitatea vine odată cu libertatea. Drepturile și îndatoririle sunt întotdeauna corelate.

Fiecare bărbat și femeie sunt egali în fața legii, având aceeași demnitate, fiecare fiind unic în talente, aptitudini și rezultate. Conservatorul celebrează unicitatea fiecărui individ și nu încearcă sa elimine diferențele dintre aceștia.

Onorează familia ca fiind piatra de temelie a civilizației, casa de închinare ca spațiul prielnic formării culturii și comunitatea ca matricea interacțiunilor umane. Cultura și comunitatea se dezvoltă din relații și afinități cultivate de-a lungul vieții, înrădăcinate într-un loc anume. Conservatorul prețuiește varietatea bogată a relațiilor, organizațiilor și asociațiilor private care formează societatea civilă și instituțiile acesteia.

Conservatorul prețuiește ajutorarea pentru că multe din cele mai bune soluții la problemele omenești se găsesc la nivelul individului. Încurajează îngrijirea locală și personală a celor în nevoie. Crede că transformarea apare în contextul unei relații apropiate, iubitoare, care se construiește în timp și în care poți fi tras la răspundere.

Conservatorul este mai preocupat de cultură decât de politică, pentru că rolul domeniului politic este unul secundar în viața omului. Problemele politice sunt, în esența lor, probleme morale și spirituale, care se îmbină în domeniul economic. Schimbarea politică este înrădăcinată în schimbarea culturală.

Conservatorii cred că iubirea de aproapele este extrem de importantă și nu ar trebui lăsată în seama autorităților. Autoritățile nu pot să iubească. Suntem chemați să iubim în sectorul privat, dând din timpul, talentele și finanțele noastre.

Conservatorul susține că ceea ce este adevărat, ceea ce este bun și ceea ce este frumos sunt domenii interconectate și toate celelalte lucruri sunt măsurate prin prisma acestor trei categorii transcendentale.

Credem că există Adevăr și că poate fi cunoscut; este de datoria noastră să căutăm adevărul și să îl trăim. Conservatorul crede că virtuțile Înțelepciunii, Dreptății, Tăriei Sufletești și Cumpătării ar trebui practicate atât în viața privată cât și în viața publică. Crede că virtuțile, iar nu valorile definesc sufletul omenesc.

Credem că Dragostea este cea mai înaltă motivație a oricărei persoane și că scopul vieții însăși este cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu, precum și iubirea aproapelui ca pe sine. Împlinirea supremă a ființei  se găsește în transcendența iubirii.

Tribuna.US