Curtea Supremă are șansa de a da o lovitură discriminării anti-religioase

Săptămâna viitoare, Curtea Supremă va audia un caz care a trecut, cumva, pe sub radarul atenției publice, dar care are implicații masive.

Hotărârea pe care instanța o va pronunța în cazul Espinoza vs Departamentul de Venituri din Montana poate stabili o dată pentru totdeauna dacă statele au libertatea să excludă organizațiile religioase din programele guvernamentale. Nu există niciun motiv pentru care judecătorii liberali și conservatori să nu profite de această ocazie pentru a se uni în susținerea egalității tuturor, libertății religioase și libertății educaționale. Un articol Washington Examiner.

Cazul se referă la un program din Montana care acordă 150 de dolari în credite fiscale celor care donează pentru susținerea burselor din școlile private. Kendra Espinoza, o mamă singură, a vrut să utilizeze programul de burse pentru a-și trimite copiii la o școală privată religioasă. O agenție de stat a exclus școlile religioase din program, indicând un amendament arhaic „Baline”, oraș aflat la sudul Minnesota, din constituția statului care interzice ca banii contribuabililor să finanțeze organizațiile religioase. Curtea Supremă din Montana a susținut această decizie depășită.

Acest lucru este greșit. Statul nu are niciun drept să discrimineze în mod arbitrar împotriva școlilor religioase și cu siguranță pare o încălcare flagrantă a clauzei de protecție egală din Constituție, care interzice discriminarea venită din partea guvernului.

Și nu, permițând dolarilor contribuabililor să subvenționeze indirect educația la o școală religioasă nu încalcă „separația bisericii de stat”. De fapt, aceste cuvinte nu apar nicăieri în Constituție. Da, Primul Amendament interzice guvernului să stabilească o religie formală, prin clauza de instituire. Însă tratarea tuturor școlilor în mod egal, permițând organizațiilor laice și religioase să participe deopotrivă la programul de burse, în niciun caz nu ar stabili o religie de stat. Dacă ar fi așa, status quoul o face, prin stabilirea ateismului și agnosticismului ca religie de stat.

Majoritatea conservatoare a Curții Supreme ar trebui să vadă acest lucru.

Există un precedent promițător: Într-un caz din 2017, instanța a decis cu 7-2 că este neconstituțional să elimini bisericile din programele seculare de ajutor guvernamental care subvenționează construcția locurilor de joacă. Însă aceasta a fost o hotărâre strictă în domeniul de aplicare și nu a stabilit un marker împotriva discriminării guvernamentale, dar oferă speranța că judecătorii vor remedia situația definitiv de data asta.

Există premisele ca această hotărâre să fie una bipartizană, unanimă. Până și consiliul editorial liberal al Washington Post s-a pronunțat în favoarea lui Espinoza, scriind:

„Faptul că unele familii aleg să utilizeze bursele la școlile religioase este dreptul lor și, contrat celor care se opun vehement principiului de alegere a școlilor, nu subminează educația publică și nu afectează statul”.

Prin această poziție, ziarul susține, mai mult sau mai puțin, activiștii conservatori și libertarieni. Și foarte bine pentru Washington Post și pentru alți liberali că sunt deschiși la raționament pe această temă.

Să sperăm că judecătorii Curții Supreme, liberali și conservatori deopotrivă, vor arăta o sensibilitate similară și în acest caz și astfel vor soluționa problema o dată pentru totdeauna.

Tribuna Românească