Timp de citire: 5 minute Recent, judecătorul A. Bruce Jones, din districtul Denver, l-a amendat pe Jack Phillips, proprietarul Masterpiece Bakery,
Timp de citire: 5 minute
Recent, judecătorul A. Bruce Jones, din districtul Denver, l-a amendat pe Jack Phillips, proprietarul Masterpiece Bakery, pentru că a refuzat să facă un tort albastru în exterior și roz în interior care să celebreze tranziția de gen a lui Autumn Scardina.
Instanța a decis că refuzul lui Phillips de a realiza tortul datorită statutului de transgender al lui Scardina a încălcat Legea Anti-Discriminare din Colorado, analizează Dennis Weisman într-un articol The Federalist.
Phillips a susținut că nu poate face tortul, deoarece mesajul pe care îl transmite este în conflict cu convingerile sale religioase. Instanța a replicat că în cazul de față era vorba de refuzul de a vinde un produs, nu de un discurs impus.
Phillips a fost luat pentru prima dată în vizorul guvernului în urmă cu câțiva ani. În cazul Masterpiece Cakeshop, Curtea Supremă a decis în mod restrâns în favoarea lui Phillips, constatând că Colorado Civil Rights Commission a manifestat „o ostilitaAte clară și nepermisă față de convingerile religioase sincere care motivează obiecția lui.“ Curtea Supremă nu a lămurit însă dacă drepturile de libertate religioasă și de exprimare ale unui proprietar de afaceri pot justifica refuzul acestuia de a face comerț cu homosexuali.
În cazuri similare, implicând brutăria Sweet Cakes by Melissa din Oregon și floristul din statul Washington, Arlene’s Flowers and Gifts, Curtea Supremă a retrimis cazurile în fața instanțelor de stat pentru a fi rejudecate. În cazul din Oregon, statul a argumentat că „crearea unui tort este o acțiune, nu un discurs“, susținând că „o cofetărie deschisă publicului nu are dreptul să discrimineze clienții în baza orientării lor sexuale.“
Discriminarea presupune tratarea unei persoane în mod diferit, pe baza unor caracteristici, cum ar fi rasa, sexul sau orientarea sexuală. Dar a discriminat în realitate Phillips? Refuzul său de a vinde acel tort s-a bazat pe mesajul specific transmis de designul sau inscripția de pe tort, nu pe faptul că clientul doritor era homosexual sau transgender.
Nu există nicio dovadă că Phillips a refuzat să vândă unei persoane LGBT vreun produs pe care era dispus să-l vândă unei persoane heterosexuale. Acest lucru nu înseamnă discriminare; este dreptul proprietarului unei companii de a decide atât ce produse vinde, cât și ce nu vinde.
De ce trebuie neapărat ca Phillips să facă tortul și nu altcineva?
Phillips nu este un cofetar de rând; talentul său este legendar, iar torturile sale sunt recunoscute drept adevărate opere de artă. Un tort Phillips are o amprentă unică tocmai pentru că el este artistul care l-a creat. Pur și simplu nu dorește ca arta sa să fie folosită pentru a promova stiluri de viață despre care consideră că încalcă convingerile sale religioase.
Afirmația că nicio altă cofetărie nu ar putea produce un tort care să celebreze anumite stiluri de viață nu face decât să întărească argumentul că nu este posibil să se separe tortul de artistul care l-a creat. Dacă un tort este doar un tort, atunci cei care practică stiluri de viață LGBT îl pot obține cu ușurință din altă parte. Dar ei nu vor doar un tort, vor un tort Phillips, fie pentru că aceste creații sunt cu adevărat unice, fie pentru că vor să impună forțat anumite discursuri cuiva ale cărui păreri le consideră greșite și trebuie corectate.
Instanțele judecătorești nu ar trebui să se ocupe de reeducare. Treaba lor este să ne protejeze libertățile și protecțiile constituționale, așa cum au fost acestea elaborate inițial, indiferent dacă sunt considerate acceptabile din punct de vedere politic de standardele și moravurile din zilele noastre.
Fondatorii nu au intenționat ca instanțele să stabilească ce constituie o convingere sau practică religioasă legitimă. În „Memorial and Remonstrance against Religious Evaluations“, James Madison a menționat: „Prin urmare, Religia fiecărui om trebuie lăsată la latitudinea convingerii și conștiinței fiecărei persoane; și este dreptul fiecăruia să o exercite așa cum îi dictează ele. Acest drept este, prin natura sa, un drept inalienabil.“
Madison a admis în continuare, în „Federalist 51“, că este necesară o monitorizare constantă pentru a-l proteja de încălcări nejustificate din partea guvernului.
„Ce altceva este guvernul însuși, dacă nu cea mai clară reflecție a naturii umane? Dacă oamenii ar fi îngeri, nu ar fi necesar niciun guvern. Dacă îngerii ar guverna oamenii, nu ar fi nevoie de niciun mecanism de control al guvernului, nici extern, nici intern. La elaborarea unui guvern care urmează să fie administrat de oameni pentru a guverna alți oameni, cea mai mare dificultate este aceasta: trebuie mai întâi să-i dai guvernului capacitatea de a controla pe cei guvernați; iar apoi, să-i impui să se auto-controleze.“
Cazul existent nu are a face, fără îndoială, cu discriminarea, decât dacă ne referim la discriminare împotriva convingerilor religioase ale lui Phillips, ci cu faptul că Colorado Civil Rights Commission și-a exprimat dezaprobarea față de opiniile sale. Phillips nu gândește în felul în care comisia consideră că ar trebui să o facă. El este un creștin devotat, iar guvernul nu ar trebui să-l oblige să-și folosească talentele într-un mod care să-i ofenseze credința.
Constrângerea juridică este una dintre cele mai invazive măsuri prin care guvernul poate reglementa comportamentul. Utilizarea acesteia trebuie evaluată și definită cu atenție, având în vedere că stabilește un precedent.
Citește și Opinie: Lăsați-l pe Jack Phillips să creeze torturi conform credinței lui
Alegerea aparține individului, nu o impune statul
Chiar dacă Înalta Instanță ar accepta acest caz și, în cele din urmă, s-ar pronunța în favoarea lui Phillips, acest lucru nu înseamnă că el nu a plătit un preț material pentru opiniile sale. Rețelele sociale sunt gata să influențeze cererea pentru produsul pe care Phillips îl vinde și, prin urmare, câștigurile generate de Masterpiece Bakery.
Unii potențiali clienți vor evita cofetăria din cauza opiniilor proprietarului, pur și simplu, în timp ce alții vor face tot posibilul să cumpere de acolo pentru a-și arăta sprijinul pentru importanța protejării libertăților religioase. Efectul net este incert.
De exemplu, în ciuda practicilor pe care unii le consideră inacceptabile, până în prezent se pare că Chick-fil-A nu a fost afectat pe piață de convingerile unora dintre directorii săi cu privire la autorizațiile guvernamentale pentru relațiile homosexuale. Acest lucru poate indica faptul că opinia publică colectivă este neutră spre pozitiv.
În schimb, în cazul cofetăriei din Oregon menționate mai sus, protestele de pe rețelele de socializare, incluzând amenințări violente, au fost atât de înflăcărate încât cofetăria a fost nevoită să-și închidă sediul fizic și să recurgă exclusiv la o prezență online. Atitudinea publică colectivă a fost incontestabil negativă în acest caz. Există motive de speranță pentru Phillips. Cofetăria sa încă funcționează, în ciuda faptului că este implicat în această bătălie prelungită de aproape un deceniu.
Jack Phillips nu ar trebui să fie persecutat de guvern pentru convingerile sale religioase sau pentru modul în care le pune în practică, așa cum nici cei cu stiluri de viață alternative nu sunt persecutați în baza lor. Ce ironie ca o comunitate care subliniază importanța toleranței să fie atât de intolerantă cu cei ce au opinii diferite. Phillips nu discriminează persoanele LGBT; el își exercită pur și simplu dreptul constituțional de a nu promova cauza lor.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS