Paula Bonhoeffer a văzut riscurile pe care le implica educația copiilor ei mici și ușor impresionabili în școlile statului german. Dietrich Bonhoef
Paula Bonhoeffer a văzut riscurile pe care le implica educația copiilor ei mici și ușor impresionabili în școlile statului german.
Dietrich Bonhoeffer (1906-1945), teolog german, a fost spânzurat în aprilie 1945 de către naziști pentru spionaj și opoziție față de regimul lui Hitler. Eric Metaxas a scris despre martirul creștin – Bonhoeffer: Pastor, martir, profet, spion – astfel că aflăm mai multe despre omul care l-a sfidat pe Hitler și a plătit cu viața.
Dietrich Bonhoeffer a fost un pastor luteran german, teolog și disident anti-nazist, care a fost un membru fondator cheie al Bisericii Mărturisitoare. Scrierile sale despre rolul creștinismului în lumea seculară au devenit foarte influente; cartea sa din 1937, Costul uceniciei, este descrisă ca fiind un clasic modern.
În afară de scrierile sale teologice, Bonhoeffer a fost cunoscut pentru rezistența sa fermă față de dictatura nazistă, inclusiv pentru opoziția vocală față de programul de eutanasie al lui Hitler și persecuția genocidară a evreilor. A fost arestat în aprilie 1943 de către Gestapo și încarcerat la închisoarea Tegel timp de un an și jumătate. Ulterior, a fost transferat în lagărul de concentrare de la Flossenbürg.
Bonhoeffer a fost acuzat că a fost asociat cu complotul din 20 iulie pentru asasinarea lui Adolf Hitler și a fost judecat împreună cu alți acuzați de complot, inclusiv foști membri ai Abwehr (Biroul de informații militare germane). A fost spânzurat la 9 aprilie 1945, în timp ce regimul nazist se prăbușea.
Se pare că Dietrich nu era singura persoană remarcabilă din familia sa. Karl și Paula Bonhoeffer – părinții lui Bonhoeffer – au adus pe lume opt copii în decursul unui deceniu. Dietrich s-a născut pe 4 februarie 1906, cu câteva minute înaintea surorii sale gemene, Sabine. A fost al patrulea fiu al familiei și al șaselea copil.
Mulți dintre frații săi vor ajunge să facă lucruri remarcabile, dar unul dintre primele lucruri care iese în evidență este caracterul puternic al mamei lui Bonhoeffer, pe care un văr a numit-o „sufletul și spiritul casei”. O femeie devotată, ea avea o neîncredere adâncă (și impresionantă) față de sistemul de învățământ public german, refuzând să le permită copiilor ei să îl frecventeze de la o vârstă fragedă.
„Ea a fost în mod deschis neîncrezătoare față de școlile publice germane și față de metodele educaționale prusace ale acestora. Subscria la maxima conform căreia germanii și-au rupt spatele de două ori, o dată la școală și o dată în armată, astfel că nu avea de gând să își încredințeze copiii în grija altora mai puțin sensibili decât ea în primii lor ani de viață”.
Desigur, acest lucru se întâmpla cu zeci de ani înainte ca profesorii să fie obligați să depună jurământ de loialitate față de național-socialism, dar Paula a înțeles riscurile pe care le presupunea educarea copiilor ei mici și impresionabili în școlile de stat.
Fiind o profesoară pricepută, a reușit să își educe singură copiii, învățându-i un sortiment de imnuri, poezii și cântece populare. De asemenea, le-a permis să învețe și să exploreze pe cont propriu în mediul natural din jurul Breslau și în Munții Glatz de lângă granița cu Boemia, unde familia își petrecea adesea vacanțele. Ca urmare, atunci când copiii ei au intrat în cele din urmă în sistemul de învățământ public – cu o bază de valori solide – au excelat.
Din nefericire, o generație următoare de mame germane nu va avea acest lux. În 1920, prezența la școală a devenit obligatorie în Germania. Acest lucru, desigur, avea să-i facă jocul lui Hitler, care a desființat școlile primare conduse de biserici.
În prezent, asistăm la un exod al elevilor din școlile publice din America și cred că motivul este destul de clar: multe școli au ajuns la limita distopiei.
Soluția la această problemă nu este, din fericire, dificilă și începe cu eliminarea legilor privind școlarizarea obligatorie, după cum a subliniat Kerry McDonald, autorul cărții Unschooled: Raising Curious, Well-Educated Children Outside the Conventional Classroom.
„Primul pas pentru a restabili libertatea educației și pentru a da părinților posibilitatea de a alege și de a oferi oportunități pentru copiii lor este eliminarea legilor privind școlarizarea obligatorie care autorizează controlul statului asupra educației. Statele ar putea în continuare să ceară orașelor și localităților să ofere școli publice celor care le doresc, dar puterea de a obliga părinții să-și trimită copiii acolo ar dispărea.
În locul ei, s-ar dezvolta o rețea descentralizată de oportunități educaționale (inclusiv, dar fără a se limita la diverse tipuri de școlarizare), alimentată de părinți, educatori și antreprenori vizionari. Părinții, și nu statul, ar decide cum și unde sunt educați copiii lor. Ar apărea noi posibilități de inovare în domeniul educației, pe măsură ce umbra școlarizării forțate ar dispărea. Libertatea educației începe atunci când încetează constrângerea guvernamentală”.
Este clar că lumea are nevoie de mai mulți bărbați și femei ca Dietrich Bonhoeffer. Fără el lumea poate că nu ar fi avut niciodată ocazia să fie martoră la curajul, tăria de caracter și sacrificiul său dacă Germania ar fi adoptat legea privind școlarizarea obligatorie cu doar un deceniu mai devreme.
Tribuna.US
COMMENTS