De ce ne înroșim la față când ne este jenă? Știința din spatele acestui fenomen

Să te înroșești ca o sfeclă roșie nu este niciodată amuzant, dar știința din spatele motivelor pentru care oamenii se înroșesc, un fenomen exclusiv uman, este cu siguranță fascinantă, potrivit lui Gary Small, doctor și expert în știința creierului.

Simți că se întâmplă, dar nu o poți controla: inima ți se accelerează, căldura se ridică de undeva din interior, iar fața ta pare că se aburește. Te înroșești și nu-ți poți ascunde jena. Dacă doar citind acest fragment de déjà vu te face să roșești (sau să vrei să fugi urlând), nu ești singurul. Înroșirea este o reacție exclusiv umană și o reacție pe care cu toții am experimentat-o la un moment dat. Dar de ce se înroșesc oamenii?

Înroșirea este de fapt un mic mister științific și una dintre multele fapte ciudate despre corpul uman. Deși a fost studiat pe larg, nu este foarte clar de ce se întâmplă. Spre deosebire de alte răspunsuri emoționale (de ce râdem?), înroșirea este mai variată.

„Este o reacție foarte complexă”, spune Gary Small, MD, președinte al secției de psihiatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack din New Jersey și expert principal în știința creierului. „Înroșirea nu înseamnă același lucru pentru fiecare persoană. Nu toată lumea se înroșește în același ritm sau are aceeași înclinație spre roșeață”.

De ce se roșesc oamenii?

„Dacă ești jenat sau rușinat, atunci oamenii au tendința de a roși”, spune Dr. Small. Este un răspuns involuntar la nesiguranță, jenă sau pur și simplu la o situație socială ciudată.

Charles Darwin spunea că roșeața este „cea mai ciudată și cea mai umană dintre toate expresiile” și este adevărat că niciun alt animal de pe pământ nu roșește așa cum o facem noi. Este o caracteristică umană derutantă (spre deosebire de cea mai rară culoare a ochilor sau cea mai rară culoare a părului, care sunt trăsături genetice).

Și, deși înroșirea ca formă de comunicare a fost observată și la alte animale (cum ar fi papagalii), nu funcționează în același mod. Înroșirea la oameni este de fapt un rezultat al existenței noastre ca ființe sociale și al structurilor noastre sociale complicate.

Ce se întâmplă în corpul tău când te înroșești?

Atunci când ne simțim jenați sau rușinați, se declanșează același sistem corporal ca și răspunsul de luptă sau de fugă.

„Există un declanșator emoțional care provoacă un răspuns fiziologic”, spune Dr. Small. „Glandele eliberează adrenalină în organism, ceea ce determină lărgirea capilarelor, astfel încât sângele se apropie mai mult de suprafață și vezi roșeața”.

De ce am simți jena în același mod în care simțim frica sau stresul? Stânjenirea sau rușinea sunt ambele exemple a ceea ce oamenii de știință numesc „durere socială”. Deoarece supraviețuirea noastră ca specie depinde atât de mult de sentimentul nostru de apartenență, am evoluat pentru a experimenta durerea socială la fel de profund ca și durerea fizică. A fi dat afară din grup este la fel de periculos pentru oameni ca și amenințările fizice, cum ar fi să fii urmărit de un tigru.

Cum a evoluat înroșirea?

Deși există multe teorii cu privire la momentul și la modul în care a evoluat înroșirea, motivele din spatele ei se rezumă la beneficiile de supraviețuire ale faptului de a fi plăcut. „Înroșirea stârnește empatie din partea observatorului”, spune Dr. Small. „Creează legături. Asta este esențial pentru supraviețuirea umană”.

Oamenii sunt animale sociale care au prosperat datorită faptului că fac parte dintr-o comunitate. „Dacă ești într-un grup, ai un avantaj în fața prădătorilor. Vă puteți proteja unii pe alții. Vă puteți împărți sarcinile, ceea ce face mai ușor să vă hrăniți puii”, spune Dr. Small. Acest tip de colaborare necesită un set comun de reguli sociale și multă încredere. Atunci când un membru al grupului comite o transgresiune socială sau face o greșeală, întregul grup este avantajat dacă ruptura poate fi reparată cu scuze sincere.

Cercetătorii care studiază roșeața au descoperit că ea poate comunica scuze sincere mai bine decât alte maniere. Un studiu din 2020 a testat această idee prin împărtășirea unei povești despre o situație socială – într-un exemplu, ei au explicat că cineva a fost prins cu o minciună – și apoi au arătat imagini cu fețele persoanelor implicate.

Imaginile prezentau atât fețe care se înroșeau, cât și altele care nu se înroșeau. Cercetătorii le-au cerut participanților la studiu să judece cât de jenate, sincere sau demne de încredere li se părea că erau persoanele din imagini. În cele din urmă, după trei experimente diferite, cercetătorii au constatat că fețele înroșite erau cel mai probabil să fie evaluate ca fiind cele mai jenate, precum și cele mai sincere și mai demne de încredere.

Chiar și atunci când înroșirea a fost combinată cu expresii faciale mai negative sau mai neplăcute, cum ar fi furia, fețele înroșite au comunicat în continuare sinceritate și încredere. Acest lucru sugerează că înroșirea – și faptul că este automată – ar fi putut evolua pentru a ne proteja de consecințele impulsurilor noastre mai distructive, cum ar fi să spunem lucruri pe care nu le gândim atunci când suntem furioși sau să devenim defensivi sau antisociali atunci când suntem prinși în flagrant delict.

„Gândiți-vă la asta: Când cineva devine defensiv într-o situație socială, poate fi respingător”, spune Dr. Small. „Dar când cineva roșește, este o recunoaștere a umanității sale”.

Care sunt cauzele înroșirii?

Pentru că este un răspuns fiziologic (similar cu motivul pentru care căscăm), fiziologic este puțin mai ușor de explicat decât psihologic. Mai întâi trebuie să luați în considerare ce se consideră a fi roșeață. Există multe motive pentru care cineva se poate înroși, inclusiv expunerea la căldură sau frig, efectele secundare ale medicamentelor, consumul de alcool sau efortul fizic, pentru a numi doar câteva.

Dar aceste cauze ale înroșirii sunt mai mult fiziologice decât înroșirea. Alte emoții, cum ar fi pasiunea, nervozitatea sau furia pot provoca, de asemenea, înroșirea. Dar adevărata înroșire – care este instantanee și automată – este în general considerată de psihologi ca fiind asociată cu emoțiile legate de conștiința de sine și de modul în care credem că apărem în fața celorlalți.

Aceste tipuri de emoții implică unele dintre cele mai complexe sentimente ale noastre, ceea ce poate fi motivul pentru care unii dintre noi sunt mai afectați de roșeață decât alții, spune Dr. Small. Factorii declanșatori ai înroșirii pot include următoarele.

Stânjenirea

Aceasta este prima emoție la care se gândesc oamenii când vine vorba de roșire, desigur. Dacă comiteți o greșeală socială, roșirea este un răspuns normal. Stânjenirea provine din teama că ceva ce ai făcut sau la care ai participat va schimba modul în care te văd ceilalți.

Dacă te împiedici și cazi trecând pe scenă la absolvire, este jenant pentru că oamenii pe care îi cunoști te pot considera acum neîndemânatic sau neserios. Motivele pentru care roșim depind foarte mult de modul în care am fost crescuți și de codurile sociale după care trăim.

De exemplu, pentru cineva care provine dintr-un mediu foarte conservator și religios, rostirea sau chiar audierea unui cuvânt vulgar poate provoca o roșire imediată. Pentru cineva cu o educație diferită, un cuvânt vulgar poate fi doar o altă parte a vocabularului său, spune Dr. Small.

Sentimentul de expunere

Înroșirea tinde să apară atunci când toată lumea se uită la tine. Asta pentru că una dintre principalele cauze este sentimentul de expunere sau de a fi cercetat. Acest lucru se poate întâmpla atunci când ceva despre tine este dezvăluit grupului, mai ales dacă este ceva ce vrei să păstrezi privat. De exemplu, un grup de oameni tocmai a aflat că ești îndrăgostit de cineva sau că încă mai dormi cu un animal de pluș.

Atenție pozitivă sau laudele

Aceasta este una dintre cele mai curioase cauze ale înroșirii, pentru că, desigur, lauda nu este un lucru rău! Dar lauda, în special lauda excesivă, poate provoca înroșirea pentru că te expune la examinarea celorlalți. Pentru unii oameni, acest lucru poate crea aceeași anxietate pe care o poți simți atunci când ai comis un faux pas social. Acum că ai fost observat, te poți teme că vei greși.

Roșesc unii mai mult decât alții?

Da, unele persoane par mai predispuse la înroșire decât altele și ar putea fi o trăsătură moștenită. Dar de ce se înroșesc unii oameni într-o proporție mai mare?

„Este o combinație de genetică și mediu”, spune Dr. Small. „Ar putea exista o legătură genetică între anumite trăsături de personalitate și înroșirea. Dacă aveți o predispoziție spre anxietate socială, este posibil să vă înroșiți mai frecvent”, spune el.

Un studiu din 2015 a constatat că „cei care se înroșesc frecvent” aveau tendința de a simți mai multă rușine și de a avea mai puține comportamente dominante decât cei care se înroșeau „rar”. Fiecare va fi diferit în ceea ce privește ceea ce declanșează o roșire.

Poți preveni înroșirea?

Înroșirea este foarte greu de prevenit. Acestea fiind spuse, din cauza componentelor psihologice ale înroșirii, terapiile de sănătate mintală, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, pot fi eficiente pentru a vă ajuta să gestionați mai bine sentimentele de rușine și jenă sau anxietatea socială care duc la înroșire, spune Dr. Small.

Pentru persoanele cu înroșire foarte severă, există de fapt o tehnică chirurgicală cunoscută sub numele de simpaticotomie toracică endoscopică (ETS) care poate fi folosită pentru a deconecta căile nervoase responsabile de înroșirea feței.

Dar intervenția chirurgicală este de obicei rezervată pentru tratarea persoanelor care se înroșesc din cauza unor tulburări fizice, mai degrabă decât din cauza anxietății sociale sau a unei alte cauze psihologice.

Cum să nu mai roșești

Odată ce ai început să roșești, nu te mai poți opri, spune Dr. Small. Este o reacție automată. Acestea fiind spuse, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta să vă reveniți.

Recunoaște-ți greșeala – „A greși este omenește, așa cum se spune”, spune Dr. Small. Cu cât vă recunoașteți mai repede greșeala, cu atât mai repede puteți rezolva tensiunea psihologică care a dus la înroșirea în primul rând. Amintiți-vă că scopul înroșirii este de a comunica colegilor că sunteți sincer și demn de a fi membru al grupului. Simplul fapt de a spune că vă pare rău vă poate ajuta să vă simțiți mai bine și, în același timp, să atenuați înroșirea.

Zâmbește – zâmbetul în timpul evenimentelor stresante poate ajuta la potolirea reacției la stres și poate face ca reacția să fie mai ușor de înfruntat, potrivit unui studiu din 2012, citat deseori. Multe dintre aceleași mecanisme ale reacției la stres sunt prezente atunci când roșim, așa că zâmbetul prin roșire poate ajuta la rezolvarea mai rapidă a acestuia.

Respiră adânc – a respirație adâncă poate ajuta, de asemenea, la calmarea reacției la stres activat în timpul înroșirii și la restabilirea echilibrului.

Tribuna.US

Foto: tabitha turner/unsplash