HomeActualități Americane

Decizie istorică: Curtea Supremă anulează discriminarea din admiterea în universități. Democrații, supărați că nu mai pot discrimina albii și asiaticii

Decizie istorică: Curtea Supremă anulează discriminarea din admiterea în universități. Democrații, supărați că nu mai pot discrimina albii și asiaticii

Curtea Supremă s-a pronunțat împotriva politicilor de acțiune afirmativă ale Universității Harvard și ale Universității din Carolina de Nord, într-o d

Curtea Supremă s-a pronunțat împotriva politicilor de acțiune afirmativă ale Universității Harvard și ale Universității din Carolina de Nord, într-o decizie care va avea un efect profund asupra proceselor de admitere la universitățile din întreaga țară.

Instanța a decis că programele de admitere bazate pe rasă de la Harvard au încălcat Titlul VI din Legea drepturilor civile, iar Universitatea din Carolina de Nord a încălcat clauza de protecție egală a celui de-al 14-lea Amendament.

Curtea a votat cu șase la trei în cazul Universității din Carolina de Nord și cu șase la doi în cazul Harvard. Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, absolventă a Universității Harvard și fostă membră a consiliului de administrație al Harvard, s-a recuzat în cazul Harvard.

Judecătorii John Roberts, Clarence Thomas, Samuel Alito, Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett au votat cu majoritatea în ambele cazuri.

„Eliminarea discriminării rasiale înseamnă eliminarea întregii discriminări”, a scris președintele Curții Supreme de Justiție, John Roberts, în opinia majorității.

„Nimic din această opinie nu ar trebui interpretat ca interzicând universităților să ia în considerare discuția unui candidat cu privire la modul în care rasa i-a afectat viața, fie prin discriminare, inspirație sau în alt mod. Dar, în ciuda afirmației contrare a disidenților, universitățile nu pot pur și simplu să stabilească prin intermediul eseurilor de înscriere sau prin alte mijloace regimul pe care noi îl considerăm ilegal astăzi”, se arată în opinia instanței.

Judecătorii Jackson și Sonia Sotomayor au scris opinii divergente.

Sotomayor a acuzat majoritatea de „înrădăcinarea în continuare a inegalității rasiale în educație”.

„Astăzi, această Curte stă în calea și dă înapoi zeci de ani de precedent și de progrese importante”, a scris Sotomayor, adăugând că instanța „cimentează o regulă superficială a daltonismului ca principiu constituțional într-o societate segregată în mod endemic, în care rasa a contat întotdeauna și continuă să conteze”.

Cum s-a ajuns la această decizie

Hotărârea de astăzi rezolvă o serie de procese intentate de studenți împotriva Harvard și a Universității din Carolina de Nord.

Un grup numit „Studenți pentru admitere corectă” a dat în judecată școlile de elită, acuzându-le că țin cont în mod nedrept de rasă în procesul de admitere. Grupul a evidențiat notele mari obținute la teste de candidații asiatici-americani și albi care au fost respinși pentru a avantaja candidații de culoare care aveau chiar și note mai mici.

Studenții pentru admitere echitabilă au susținut că Harvard a încălcat Titlul VI din Legea drepturilor civile, care interzice discriminarea rasială de către școlile care primesc finanțare federală. În celălalt caz, grupul a acuzat Universitatea din Carolina de Nord că a încălcat clauza de protecție egală a celui de-al 14-lea Amendament prin luarea în considerare a rasei în procesul de admitere.

„Clasificările rasiale sunt greșite”, a declarat avocatul grupului de studenți, Patrick Strawbridge, în pledoaria sa de deschidere în octombrie.

„Această instanță a spus întotdeauna că discriminările rasiale sunt nedrepte”, a spus Strawbridge.

Reclamanții au cerut Curții Supreme să anuleze un caz din 2003, Grutter vs Bollinger, în care instanța a decis că Facultatea de Drept a Universității din Michigan poate lua în considerare rasa în procesul de admitere.

La momentul în care s-a decis în cazul Grutter, judecătoarea Sandra Day O’Connor a declarat:

„Ne așteptăm ca peste 25 de ani să nu mai fie necesară utilizarea preferințelor rasiale”.

În opinia de joi a Curții, judecătorul Roberts a remarcat că au trecut două decenii de la decizia Grutter.

„Au trecut 20 de ani de la Grutter, fără să se întrevadă sfârșitul admiterii la facultate pe criterii rasiale. Dar Curtea a permis admiterea la facultate pe bază de rasă doar în limitele unor restricții limitate: astfel de programe de admitere trebuie să respecte o examinare strictă, nu pot folosi niciodată rasa ca stereotip sau ca element negativ și trebuie – la un moment dat – să ia sfârșit”.

Istoric, Partidul Democrat s-a opus abolirii sclaviei, Partidul Republican fiind cel care a eliberat persoanele de culoare și tot republicanii au fost cei care au promovat pentru prima dată candidați de culoare pentru Congresul american.

Aparent, Partidul Democrat, care vede totul doar prin prisma rasei și care acuză „rasismul sistemic” din SUA, nu poate accepta să rămână fără obiectul muncii și mai ales să nu poată discrimina persoanele albe și asiatice.

Tribuna.US

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0