Deciziile Curții Supreme care vor influența milioane de persoane și afaceri din Statele Unite

Deciziile Curții Supreme care vor influența milioane de persoane și afaceri din Statele Unite

Curtea Supremă va decide dacă Legea Drepturilor Civile include „orientarea sexuală”

În 1964, Senatul a petrecut trei luni dezbătând, modificând și votând Legea Drepturilor Civile. Absolut nimeni, niciodată, din Senat nu a folosit sintagma „orientare sexuală”.

Cu toate acestea, 55 de ani mai târziu, Curtea Supremă a fost solicitată să decidă dacă legea include, de fapt, orientarea sexuală sub Titlul VII de interzicere a discriminării de angajare pe bază de sex. Curtea Supremă a fost solicitată să adauge „identitatea de gen” ca o clasă protejată.

Cele trei cazuri care privesc Legea Drepturilor Civile sunt unele dintre cele mai mari cazuri cu care instanța supremă se confruntă într-un termen, care tind să creeze un precedent important în istoria Statelor Unite. Sunt așteptate decizii majore privind imigrația, atribuțiile prezidențiale și drepturile armelor.

„Deciziile vor afecta milioane de vieți”, a declarat Gregory Antollino, avocatul care reprezintă cazul lui Donald Zarda, care a fost concediat din poziția de instructor de parașutism în 2010, după ce și-a dezvăluit homosexualitatea față de un client.

Ulterior, clientul a raportat această interacțiune șefului lui Zarda. Acesta spune că a fost concediat din cauza incidentului, deși compania, Altitude Express, neagă acuzația. Zarda a murit dintr-o întâmplare nefericită de parașutism în 2014, dar sora lui luptă în instanță împotriva fostului angajator al lui Zarda.

Zarda a câștigat la Curtea de Apel a Circuitului 9, care și-a invalidat propriul precedent și a decis că Legea Drepturilor Civile include discriminarea bazată pe orientarea sexuală. Altitude Expres a făcut apel. A transmis Curții Supreme că instanța de apel a ignorat nu doar propriile decizii, ci și precedente de zeci de ani din alte curți de apel. Compania a declarat că este responsabilitatea Congresului să rescrie legea.

Administrația Trump a fost de acord.

În comunicările de luna trecută, Departamentul de Justiție a susținut că Congresul a fost clar în ceea ce presupune legea discriminării și că nu include orientarea sexuală. Procurorul Noel Francisco a declarat că Congresul poate rescrie legea pentru a extinde categoriile de discriminare. Congresul a luat în discuție o serie de proiecte de lege pentru a face asta, dar jumătate din ele au eșuat. Domnul Francisco a declarat că firmele pot oferi propriile garanții, dar instanța poate stabili o regulă juridică general valabilă.

Grupurile care militează pentru drepturile gay afirmă că instanța supremă și-a lărgit interpretarea termenului de sex în 1989, prin cazul Ann Hopkins, care a spus că i s-a refuzat promovarea pentru că nu era suficient de feminină, spunându-i-se să poarte machiaj și să se comporte mai puțin agresiv. La acel moment Curtea Supremă a spus că incidentul reprezenta discriminare sexuală, pentru că Hopkins a fost pedepsită pentru refuzul de a adopta un stereotip feminin.

Zarda, în cazul lui, a spus că orientarea sexuală este un al mod de a considera stereotipuri – așteptarea ca un bărbat să fie atras de o femeie, mai degrabă decât de un alt bărbat.

Pe 8 octombrie, în aceeași zi în care cazul Zarda este luat în discuție, judecătorii au programat audierea argumentelor într-o dispută care îl implică pe Gerald Bostock, care spune că ținutul Clayton, Georgia, l-a concediat din poziția de coordonator al serviciului de asistență pentru copii, după ce instituția a aflat că este homosexual și că a făcut parte dintr-o ligă sportivă gay. În schimb, sistemul judiciar spune că acesta a fost concediat pentru că a gestionat greșit fondurile.

Curtea de Apel a Circuitului 11 a respins cazul lui Bostock, afirmând că acuzația de discriminare nu are fundament, deoarece Legea Drepturilor Civile nu acoperă orientarea sexuală.

Al treilea caz de pe biroul judecătorilor are de-a face cu identitatea de gen, care nu s-ar potrivi cu sexul unei persoane. Thomas Rost, un creștin devotat care deține o casă funerară, l-a concediat pe directorul funerar care timp de șase ani s-a afișat cu identitatea naturală de bărbat biologic, după care a început să se prezinte ca femeie.

Domnul Rost a susținut că acest lucru este o problemă pentru afacerea lui, afacere care implică un cod vestimentar de lungă durată pentru bărbați și un alt cod vestimentar pentru femei. Acesta a spus că o anulare a acestor reguli ar putea fi dificilă pentru familiile îndurerate și că rolul principal al unui director funerar este de a nu ieși în evidență. Al 6-lea Circuit al Curții de Apel nu a fost de acord, spunând că „sexul” este definit  ca însemnând identitate de gen în Legea Drepturilor Civile.

John Bursch, avocat principal al Alliance Defending Freedom, care reprezintă casa funerară, a declarat că legea este clară și că oamenii ar trebui să se poată baza pe limbajul scris de Congres.

„Titlul VII și alte legi privind drepturile civile, precum Titlul IX, sunt în vigoare pentru a proteja egalitatea de șanse pentru femei; modificarea termenului sex pentru a însemna „identitate de gen” subminează asta”, a declarat acesta pentru Washington Times.

Aproximativ jumătate din state au legi care extind protecția discriminării în muncă la orientarea sexuală sau identitatea de gen, dar activiștii caută un sprijin federal pentru protecția persoanelor lgbtq din celelalte state.

Tribuna Românească

COMMENTS

WORDPRESS: 0