Despre Sistem și morminte

Sistemul ticăloșit a ales între Sorina și procuratoarea de copii. A ales cu cinism, cu disperare, cu demența ultimă a corupției, cu sălbăticie și cu slugărnicie. Împotriva legii, a adevărului, a bunului simț, a evidenței. Ține să dovedească că poate face orice, oricum. Cu un dosar de adopție falsificat, cu elementele evidente ale unei decizii juridice incorecte și părtinitoare a ales orbirea cinică și interesată de a susține minciuna, falsul și violența.

Milioane de oameni au văzut un copil târât pe caldarîm, sistemul a văzut legalitate, onestitate și umanism de tip nou. Soluția în cazul Sorinei este o soluție sistemică, stabilește pentru noi toți granița în care ne putem mișca. Ca și familia asistentei maternale, noi toți suntem paria, adică nu putem fi subiecți ai vreunui drept, nici subiecți liberi. Suntem doar umbrele unor persoane, nu avem decât dreptul de a furniza servicii și produse și de a fi subiectele diverselor experimente psiho-sociale. Așa a fost în anii regimului Iliescu, așa este și astăzi. Aceeași justiție care târăște dosarele Revoluției și Mineriadelor Sistemului de treizeci de ani, ascunzând criminalii și crimele, operează astăzi pe cordul deschis al Sorinei.

Violența exercitată la răpirea Sorinei este violența “pedagogică” care trebuie să terorizeze orice încercare de recuperare a demnității din partea celor care sunt supuși de către stat/sistem reducției la neantul statului de paria. Decesul juridic al persoanei supuse acestei proceduri este apoi apărat și reafirmat de succesivii agenți ai ordinii. O familie care a crescut bine și frumos un copil, brusc încetează de a mai avea vreun drept. Sinistru.

Sistemul are o singură logică: să se auto-reproducă, să reziste la orice, la revoluții, la alegeri, la greve, la revolte etc. Ieri a creat partide ale dezordinii și ale corupției pe care astăzi tot el le destructurează, pentru a le înlocui cu altele, cu alte măști.

Cazul teribil al Sorinei demască ultima întrupare a sistemului auto-proclamat ca fiind al salvării și al justiției. Copilul târât, într-un act oribil de demență și fanatism al slugarniciei, arată că oricare dintre noi suntem, putem fi doar statistica guvernării sau administrației sistemului. Cu cinism, Sorina a fost crucificată între două facțiuni care se luptă pentru controlul sistemului. Viața ei nu contează. Procurorul general demonstrează ilegalitățile din dosarul de adopție, dar nimic nu contează în fața necesității de a demonstra că sistemul nu are fisuri.

Și apoi mormântul de tăcere în care s-au îngropat toți cei care vedeau corupția peste tot, ca acum să nu poată îngăima niciun cuvânt pentru un copil de 8 ani. Niciunul. Moartea dictată la comandă a oricărei urme de independență a gândirii și simțirii, o dezumanizare bruscă menită să servească imperativul ideologic al momentului.

Să-i cerem iertare cu toții Sorinei, pentru că nu o putem apăra în fața minciunii, violenței, cinismului și fanatismului ideologic. Suntem neputincioși din lașitate și slugărnicie, din teribila ură de sine a românilor și din formidabila ură împotriva noastră a stăpânilor noștri de ieri și de astăzi.

Dumnezeu să te ocrotească, Sorina!

Mihai Gheorghiu