Donald Trump și cazul documentelor clasificate – despre ce este vorba

Fostul președinte Donald Trump a fost pus sub acuzare pentru a doua oară în ceea ce se crede a fi un caz mai grav. Ce știm despre ancheta privind documentele clasificate?

Cea de-a doua punere sub acuzare a fostului președinte american Donald Trump se referă la acuzații potrivit cărora ar fi gestionat în mod necorespunzător documente clasificate, într-un caz considerat a fi cea mai serioasă amenințare juridică a sa de până acum.

Trump a anunțat punerea sub acuzare pe platforma sa Truth Social, reiterând că este nevinovat. El a precizat că a fost citat să se prezinte marți la tribunalul federal din Miami. Este pentru prima dată când un fost președinte este pus sub acuzare într-un tribunal federal.

Deși rechizitoriul rămâne sigilat, rapoartele mass-media sugerează că fostul președinte a fost pus sub acuzare pentru șapte capete de acuzare. Acestea se referă la gestionarea de către acesta a documentelor clasificate și la obstrucționarea justiției.

Cazul se adaugă la problemele juridice ale lui Trump și complică și mai mult candidatura sa la prezidențialele din 2024.

La începutul acestui an, el a fost pus sub acuzare în luna martie la New York într-un dosar de stat în legătură cu o anchetă privind banii de tăcere plătiți starului de filme pentru adulți Stormy Daniels. El urmează să fie judecat în martie anul viitor, în toiul alegerilor primare.

Cum a început cazul documentelor clasificate?

Cazul se pregătește de la scurt timp după ce Trump a pierdut cursa electorală din 2020 și a trebuit să se mute de la Casa Albă. În primăvara anului 2021, oficialii Administrației Naționale a Arhivelor și Documentelor (National Archives and Records Administration) au realizat că o serie de documente importante din timpul mandatului lui Trump lipseau din colecția lor.

Legea privind documentele prezidențiale consideră că toate documentele Casei Albe sunt proprietatea guvernului SUA, ceea ce înseamnă că acestea trebuie protejate.

Oficialii Arhivelor au luat legătura cu reprezentanții lui Trump, dintre care unul le-a spus, în luna decembrie a aceluiași an, că au fost găsite documente prezidențiale la proprietatea lui Trump de la Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida.

În ianuarie 2022, Arhivele Naționale au recuperat 15 cutii de documente de la Mar-a-Lago. Ulterior, aceștia au declarat Departamentului de Justiție că aceste cutii conțineau „o mulțime” de materiale clasificate. Totuși, acest lucru nu a explicat toate documentele lipsă. În mai 2022, Trump a primit o citație din partea FBI și a Departamentului de Justiție pentru documentele clasificate rămase în posesia sa.

Săptămâni mai târziu, anchetatorii au vizitat proprietatea din Florida și au primit aproximativ trei duzini de documente cu o declarație sub jurământ din partea avocaților lui Trump care atestau că informațiile solicitate au fost restituite.

De ce a făcut FBI-ul o razie la Mar-o-Lago?

Cu toate acestea, afirmația s-a dovedit ulterior a fi falsă.

În august 2022, oficiali federali ajutați de un mandat de percheziție au percheziționat o cameră de depozitare și un birou din Mar-o-Lago, confiscând peste 33 de cutii care conțineau mii de documente. Printre cutii se aflau 100 de documente clasificate.

De la plecarea sa din funcție, în ianuarie 2021, aproximativ 300 de documente clasificate au fost recuperate de la Trump, inclusiv unele la nivel strict secret. Președintele nu a negat că a păstrat documentele clasificate. El și-a apărat acțiunea, spunând că le-a declasificat pe vremea când era în funcție, dar fără a furniza dovezi care să susțină această afirmație.

Conform legislației americane, președinții în exercițiu pot declasifica informații, dar această autoritate încetează odată ce părăsesc funcția.

Care sunt acuzațiile împotriva lui Trump?

Nu este încă clar ce acuzații i se aduc fostului președinte. Cu toate acestea, confiscarea documentelor de pe proprietatea din Florida a lui Trump contravine la trei legi diferite, care se referă toate la manipularea defectuoasă a documentelor guvernului federal. Legile se aplică indiferent dacă documentele sunt încă clasificate.

Prima lege citată împiedică posesia neautorizată de informații privind apărarea națională și se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

Celelalte două legi, care interzic ascunderea sau distrugerea documentelor oficiale americane, se pedepsesc cu până la trei și, respectiv, 20 de ani de închisoare.

Avocatul lui Trump, Jim Trusty, a declarat pentru CNN, după punerea sub acuzare, că printre acuzațiile care i se aduc clientului său se numără conspirație, declarații false, obstrucționarea justiției și păstrarea ilegală de documente clasificate, conform Legii Spionajului.

Partidul Republican acuză un conflict de interese

Senatorii republicani, inclusiv membri ai Comisiei Juridice a Senatului, avertizează că acuzația formulată de Departamentul de Justiție împotriva fostului președinte Donald Trump ridică probleme serioase de conflict de interese pentru procurorul general Merrick Garland.

Senatorul Ted Cruz, (R-Tx), membru al Comisiei Juridice a Senatului, a avertizat joi seară că urmărirea penală a lui Trump „va aduce daune enorme statului de drept”.

„Punerea sub acuzare a lui Donald Trump este punctul culminant a ceea ce Merrick Garland a insistat de când a devenit procuror general. Înarmarea Departamentului nostru de Justiție împotriva dușmanilor administrației Biden va face un rău enorm statului de drept și va avea un impact de durată”, a scris el pe Twitter după ce Trump însuși a anunțat că va fi pus sub acuzare.

Senatorul Josh Hawley (R-Mo), membru al Comisiei Juridice a Senatului, a declarat că decizia de a formula acuzații penale împotriva principalului candidat republican la președinție, care l-ar putea înfrunta pe Biden în alegerile din 2024, duce Departamentul de Justiție „pe un teritoriu total neexplorat”.

„Pur și simplu nu pot să cred că s-au gândit măcar să facă acest lucru”, a spus el, precizând că Trump a returnat în cele din urmă documentele sensibile la Arhivele Naționale.

Senatorul Tommy Tuberville (R-Ala), unul dintre principalii aliați ai lui Trump în Senat, a fost joi de acord cu colegii care spun că Departamentul de Justiție al lui Biden se confruntă cu un conflict de interese.

„Bineînțeles că da. Când fostul vicepreședinte, fostul senator și președintele în exercițiu au avut, se presupune, același tip de documente… dar tu te iei de un tip care candidează pentru o funcție, acest lucru este irațional”„, a spus el, referindu-se la accesul lui Biden la documente clasificate în calitate de fost președinte al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului și vicepreședinte în timpul administrației Obama.

FBI și Arhivele Naționale au recuperat documente clasificate de la locuința lui Biden din Wilmington, Del. și de la Penn Biden Center din Washington.

Președintele a păstrat documentele după ce a mai lucrat anterior în serviciul guvernamental, iar FBI a început în noiembrie o anchetă pentru a stabili dacă el sau consilierii săi au gestionat în mod necorespunzător informații clasificate.

Ancheta respectivă asupra lui Biden este în curs de desfășurare.

Senatorul Shelley Moore Capito, membru al conducerii republicane din Senat, a declarat: „Aș spera ca Departamentul de Justiție să fie nepartizan, nu am încredere deplină în ei în acest moment”.

Tribuna.US