HomePulsul Comunității

Două românce, în topul MIT al celor mai inovatori tineri sub 35 de ani

Două românce, în topul MIT al celor mai inovatori tineri sub 35 de ani

Tehnologia poate și trebuie să fie o forță a binelui – asta face parte din etosul nostru. Topul nostru anual de 35 de inovatori sub 35 de ani este o

Tehnologia poate și trebuie să fie o forță a binelui – asta face parte din etosul nostru. Topul nostru anual de 35 de inovatori sub 35 de ani este o modalitate de a da chip acestei idei.

În aceste profile veți descoperi oameni care folosesc metode inovatoare pentru a trata boli, pentru a combate hărțuirea online și pentru a dezvolta baterii durabile. Veți descoperi oameni care folosesc tehologia Al pentru a înțelege mai bine tulburările neurologice și pentru a face orașele mai acceptabile.

Topul din acest an ne arată că până și în lumea noastră dură și cinică, există o mulțime de oameni inteligenți care doresc să-și dedice viețile ideii că tehnologia poate face lumea mai sigură și mai echitabilă.

Vizionari – Raluca Ada Popa
32 de ani
Universitatea din California, Berkeley
Țara de origine: România

Raluca Ada Popa a găsit o soluție pentru una dintre cele mai importante provocări ale securității cibernetice: securizarea sistemelor informatice fără a se baza pe firewall-uri pentru a bloca hackerii

Descoperirea Ralucăi a început cu sistemele practice de gestionare a bazelor de date care ar putea funcționa pe datele criptate. Deși datele încriptate au funcționat pentru aplicații simple de mesagerie precum Watsapp, erau prea lente pentru sistemele care trebuiau să ruleze și calcule pe acele date în același timp, cum ar fi bazele de date și aplicațiile web.

Dar Raluca a găsit o modalitate de a face practic calculul datelor criptate. În prezent, sistemele ei de criptare funcționează cu o gamă largă de aplicații și oferă un nivel de protecție pe care firewall-ulurile nu îl pot face: chiar dacă atacatorii reușesc să intre, nu au cum să decripteze datele.

Raluca spune că tehnicile ei permit sistemelor să opereze ca și cum ar fi fost legate la ochi. Pot calcula datele fără să le vadă, ceea ce deschide câmpul de securitate cibernetică pentru o serie de aplicații noi.

O inovație mai recentă a ei, Helen, poate fi folosită de spitale pentru a distribui și agrega datele pacienților fără a compromite confidențialitatea. Un al sistem al Ralucăi, Opaque, securizează sistemele hardware împotriva programelor potențial compromise și în prezent este folosit de companii precum IBM.

Pionieri – Mariana Popescu
32 de ani
ETHZ
Țara de origine: România

Mariana Popescu a dezvoltat un proces de construcție care transformă textilele tricotate în clădiri de beton – economisind bani, carbon și timp

A dezvoltat acest proces și instrumente capabile să transforme textilele tricotate în matrițe pentru clădiri din beton. Inovația ei face posibilă construirea unor modele complexe realizate la comandă mai rapid, cu mai puține deșeuri și emisii reduse de carbon.

„Dacă vrei cu adevărat să faci structuri bune care folosesc mai puțin material, ajungi să ai geometrii complicate, care adesea sunt dublu curbate sau au alte caracteristici dificil de modelat”, spune Mariana.

Metoda tradițională de construcție care folosește lemnul sau spuma susținută de eșafodaj pentru a crea forme pentru turnarea betonului durează luni și limitează formele posibile. Tot ce trebuie să faci e să te uiți la un pulover, spune ea, pentru a vedea că materialele textile sunt perfecte a face o gamă largă de găuri, canale și alte forme 3D complicate care sunt explorate în clădirile contemporane.

Așadar, Mariana a dezvoltat algoritmi care interpretează automat un design arhitectural într-o matriță pe bază de textile care poate fi tricotată de mașini industriale în câteva ore. Matrița rezultată este ușoară și flexibilă. Mariana, împreună cu restul echipei sale, a dezvoltat un sistem care folosește cabluri de oțel pentru a ține matrița pe loc, în timp ce betonul este turnat peste ea.

Inovația Marianei este o modalitate eficientă și ecologică de a construi structuri complexe cu o amprentă ecologică minimă, în timp record și la costuri reduse. De asemenea, are potențialul de a accelera construcția unor structuri ieftine, robuste și ușoare în contexte ca taberele de refugiați, zonele de război și siturile de dezastre naturale.

MIT Technology Review

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0