Din anul 1998, românii sărbătoresc în fiecare an, în data de 26 iunie, Ziua Drapelului. Cu acest prilej, în numeroase orașe din țară au loc ceremon
Din anul 1998, românii sărbătoresc în fiecare an, în data de 26 iunie, Ziua Drapelului.
Cu acest prilej, în numeroase orașe din țară au loc ceremonii speciale, religios-militare, în cadrul cărora sunt oficiate și slujbe de binecuvântare a drapelului național, care este apoi arborat în mod solemn.
26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este celebrată în fiecare an de autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, consacrate istoriei patriei.
Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Ţării Româneşti, ci al unităţilor miliţiei pământene şi al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâşia roşie la partea superioară şi cea albastră la partea inferioară. Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, ţinând în ghiare un buzdugan şi o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar şi laur; în colţuri, erau pictate acvile.
Drapelul Național – albastru, galben, roșu (de la lance) – a fost decretat, pentru prima oară, ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească în 14/26 iunie 1848, având deviza „Dreptate – Frăție” înscrisă pe el și sfințit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului numit de atunci înainte Câmpia Libertății.
Tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâşia roşie a fost dispusă la partea superioară.
Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul ţării, cât şi drapelele şi stindardele unităţilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă.
România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea „rece”, lângă hampă.
Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de Stema naţională şi Imnul naţional.
COMMENTS