Săptămâna trecută, mania mass-mediei corupte de a răstălmăci toate inițiativele conservatoare a provocat mare rumoare. Stânga a început să-i vâneze pe
Săptămâna trecută, mania mass-mediei corupte de a răstălmăci toate inițiativele conservatoare a provocat mare rumoare. Stânga a început să-i vâneze pe conservatori pentru că se presupune că și-au construit „propria cameră de ecou”, dar a doua zi, când a apărut vestea că Devin Nunes a demisionat din Congres pentru a ocupa funcția de CEO a noii companii media a lui Donald Trump, ecosistemul conservator reclamat a devenit o „mașinărie de făcut bani”. Cu toate acestea, ambele narative sunt false, motiv pentru care mass-media a pedalat atât de intens pe ele, analizează Margot Cleveland pentru The Federalist.
Axios a lansat acuzația cu „camera de ecou” prin articolul său intitulat „Dreapta își construiește propria cameră de ecou. Conservatorii își construiesc în mod agresiv propriile aplicații, telefoane, criptomonede și edituri în încercarea de a ocoli ceea ce ei consideră un ecosistem media și internet din ce în ce mai liberale”.
Articolul a evidențiat, apoi, planurile pentru alternativa la YouTube, Rumble, și compania de social media a lui Trump, Truth Social, de a-și extinde acoperirea prin publicarea companiilor. De asemenea, a fost evidențiată aplicația socială Gettr pe care a lansat-o fostul consilier al lui Trump, Jason Miller, precum și eforturile conservatoare de a concura cu criptomonedele, telefoane, stocare cloud și publicare de cărți.
„Concluzia”, încheie Axios, a fost că „media conservatoare a fost o putere de mult timp, dar această fază a expansiunii sale nu se referă doar la voci conservatoare mai multe sau mai puternice – este vorba despre construirea unui întreg ecosistem conservator”.
Refuzul conservatorilor de a continua „să consume” produsul mediei din ce în ce mai de stânga și iresponsabil nu se referă însă la construirea unei camere de ecou, ci este vorba despre concurență și opțiuni alternative. Și etichetarea acestor noi afaceri ca „ecosistem” și „cameră de ecou” nu face decât să dezvăluie panica stângii față de incapacitatea lor de a controla narativul public.
Mass-media coruptă a pus repede frână atacului cu camera de ecou, la o zi după ce Axios a deplâns că stânga își pierde influența asupra americanilor, când a venit știrea că Nunes va ocupa din ianuarie funcția de CEO al companiei Truth Social a lui Donald Trump. Deodată știrea nu mai era despre un „ecosistem”, ci despre „lăcomia de bani”.
„Cum explică noua poziție mediatică a lui Devin Nunes mașinăria de bani a GOP”, a titrat Washington Post într-un articol de opinie al lui Paul Waldman. Acesta și-a susținut teoria că „republicanii fiind pregătiți să câștige Camera, Nunes era pe punctul de a deveni președintele Comisiei Ways and Means, comisie care scrie legile fiscale ale națiunii”.
Relatând despre anunțul lui Nunes, Jonathan Weisman de la New York Times s-a concentrat, de asemenea, pe faptul că dacă reprezentantul Californiei și-ar continua cariera în Congres, el „și-ar asuma ajutorul rolului puternic al Comisiei dacă republicanii ar prelua controlul Camerei, deoarece sunt favorizați s-o preia”.
Trăind apogeul farsei de coluziune cu Rusia, în calitate de președinte al Comisiei de Informații a Camerei, Nunes a luptat pentru a prezenta publicului american adevărul despre dezastrul uraganului Crossfire. Cu toate acestea, presa corporatistă a alimentat țara cu minciunile venite din partea Democraților.
Republicanul din California a observat cum se repetă acest truc la procedura de demitere a lui Trump pe tema Ucrainei. Ura pentru Trump a dovedit cât de părtinitoare este mass-media.
Apoi a urmat cenzura, limitând capacitatea conservatorilor de a contracara mass-media coruptă. Din nou, Nunes a experimentat asta direct, fiind interzis pe Twitter în 2018.
Și dacă mai este nevoie de o dovadă a capacității zeilor corporatiști de a controla informațiile, îngroparea cazului laptopului lui Hunter Biden care l-a implicat pe candidatul de atunci, Joe Biden, i-a arătat lui Nunes și țării noastre ultima dovadă a părtinirii agresive a mass-mediei.
Astfel că Nunes a avut de ales: să rămână în Congres și să prezideze cea mai puternică comisie a Camerei în calitate de republican, limitat de ramurile executive controlate de democrați, sau să renunțe la conclavul confortabil și să creeze o antrepriză pentru a contracara părtinirea și cenzura care s-au intensificat în ultimii cinci ani.
S-ar putea ca Stânga să nu înțeleagă decizia lui Nunes, dar sperăm că îi vor afla motivul în curând – și pe calea cea mai grea.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS