Ceea ce a fost o inițiativă unică a României moderne, s-a dovedit un eșec major al cetățenilor săi. România bătătorește astfel calea neasumării democr
Ceea ce a fost o inițiativă unică a României moderne, s-a dovedit un eșec major al cetățenilor săi. România bătătorește astfel calea neasumării democratice esențiale a unei viziuni de civilizație, în momentul în care avea un singur glonț pe țeavă și o țintă fixă.
3 milioane de români și-au manifestat interesul pentru o versiune de societate, sperând la o dezbatere normală și argumentată, dar în schimb s-au ales cu manipulare, ură, confiscare politică și tărăgănare nepermisă a voinței lor. Dincolo de sentimente și resentimente, românii meritau o dezbatere reală, indiferent de obiectul inițiativei – atâta vreme cât era unul constituțional și democratic.
Dar așa cum s-a obișnuit România ultimilor 30 de ani, dacă nu există un câștig palpabil, o pensie, un salariu care să atârne mai greu în buzunare, românii nu se gândesc la concepte, filosofii cultural-existențiale, pentru că „am evoluat, omenirea tinde spre noi stindarde ale liberății obținute fără efort”. Libertatea impune reguli, libertatea cere asumare personală și directă, dar aceeași libertate se transformă în blestem atunci când o cedezi de bunăvoie unora care știu ei bine ce au de făcut cu ea.
De fiecare dată când românii au absentat de la implicarea socială, de la asumarea clasei politice, s-au trezit și săraci și nefericiți – românii încă învârt în tuciul istoriei o mămăligă care demult și-a pierdut culoarea existențială. Nu va trece mult timp și vom realiza că dincolo de „make love, not war” se află un război cultural care se va abate asupra educației, a libertăților individuale, atacând pilonii civilizației în timp ce va pretinde un progres cum nu s-a mai văzut – nivelarea oricăror principii, concepte, rase, ideologii, culturi, religii – noul om insipid, incolor și inodor.
România și-a demonstrat din nou că nu înțelege ce forță extraordinară posedă. Până va realiza asta, va rămâne la cheremul hazardului.
Timotei Dinică
Tribuna Românească din Chicago
COMMENTS