Pe măsură ce invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin se profilează, majoritatea aliaților occidentali acționează pentru a sprijini Kievul și pentru
Pe măsură ce invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin se profilează, majoritatea aliaților occidentali acționează pentru a sprijini Kievul și pentru a-i reasigura pe membrii vulnerabili ai NATO. Germania, în schimb, adoptă o abordare diferită, punând interesele rusești înaintea celor ale Occidentului, analizează Tom Rogan, analist de securitate națională, pentru The Wall Street Journal.
Berlinul dezvăluie o realitate gravă: în fața celor două mai importante amenințări de securitate pentru America și pentru ordinea internațională democratică de după cel de-al Doilea Război Mondial – China și Rusia – Germania nu mai este un aliat credibil. Pentru Germania, combustibilul ieftin, exporturile de mașini către China și menținerea calmului domnului Putin par a fi mai importante decât solidaritatea democratică aliată. Soarta Ucrainei va pune pe Germania o grea povară de responsabilitate.
Germania refuză să aprovizioneze Ucraina cu arme și împiedică în mod activ Estonia să facă acest lucru. În ultimele zile, Mare Britanie a transportat armament antitanc în Ucraina și a efectuat zboruri de culegere de informații în Ucraina. Dar, în timp ce zborurile de supraveghere au tranzitat spațiul aerian german – cea mai directă rută între Marea Britanie și Ucraina – zborurile cu arme au fost nevoie să ocolească spațiul aerian german. Ministrul Apărării din Marea Britanie a minimizat acest fapt, confirmând că nu a cerut permisiunea de survol. Dar asta este și ideea: Marea Britanie nu a cerut drept de survol pentru că asta ar fi forțat Germania să accepte sau să respingă cererea. Marea Britanie a considerat că cererea va pune în dificultate noul guvern al cancelarului Olaf Scholz.
Un alt exemplu îngrijorător este abordarea Berlinului față de conducta Nord Stream 2, care trimite gaz din Rusia în Europa. Autoritățile de reglementare din Germania spun că această conductă nu poate începe să funcționeze până nu îndeplinește standardele de conformitate corporatiste. Acest lucru l-a deranjat pe domnul Putin, care vrea ca Nord Stream 2 să pompeze imediat. La rândul său, compania de marionete a președintelui rus, Gazprom, a inversat fluxurile de gaz prin conducta existentă, Yamal-Europa, pentru mai bine de patru săptămâni. Rusia a întrerupt, de asemenea, aprovizionarea de cărbune terminc către Ucraina pentru mai bine de trei luni. Mesajul domnului Putin este clar: Ucraina trebuie să cedeze, iar Germania să aprobe Nord Stream 2.
Acest șantaj energetic subliniază de ce republicanii și până recent democrații au susținut sancțiunile impuse Nord Stream 2. Ei știau că domnul Putin va folosi conducta pentru a obține supunere politică în schimbul încălzirii pe timpul iernii europene reci. Se temeau că președintele rus va folosi conducta pentru a compensa livrările de gaz – și miliarde de dolari în taxe de tranzit – care circulă în prezent prin Ucraina. Dar din cauza presiunii Germaniei asupra administrației Biden și a democraților din Senat, Nord Stream 2 și Vladimir Putin au câștigat o șansă. Majoritatea democraților au respins săptămâna trecută un proiect de lege inițiat de senatorul republican Ted Cruz de reimpunere a sancțiunilor asupra conductei, refuzându-i cele 60 de voturi de care avea nevoie. Germania a obținut o victorie majoră pe cheltuiala SUA. Iar având în vedere principiul reciprocității din alianță, nu este clar ce a primit președintele Biden în schimb.
Democrații susțin că sancțiunile asupra Nord Stream 2 nu sunt necesare, deoarece Germania nu va opera conducta dacă Rusia invadează Ucraina. Dar Germania nu este de aceeași părere cu democrații. Întrebat despre suspendarea Nord Stream 2, ministrul apărării german a răspuns: „Nu ar trebui să atragem conducta în acest conflict”. Secretarul General al Partidului Social Democrat de guvernământ a admis că „totul din mine rezistă ideii că acest conflict poate fi adus în discuție doar pentru a îngropa un proiect controversat”. Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, s-ar putea opune conductei, dar ea este o voce singuratică în guvern. Și cancelarul Scholz a cerut un „nou început bun” cu domnul Putin.
Germania a abandonat, de asemenea, ținta de cheltuieli pentru bugetul de apărare destinat NATO, de 2% din produsul intern brut, cheltuind doar 1.5%, permițând cercetarea în domeniul armelor chimice rusești pe teritoriul său. O astfel de cercetare susține campanii de asasinate precum cea care l-a vizat pe liderul opoziției ruse, Alexei Navalny, și un fost agent britanic. Dl. Scholz s-a angajat, de asemenea, să urmărească statutul de observator în Tratatul privind Interzicerea Armelor Nucleare și să susțină vag pretenția NATO de descurajare nucleară. Această concesie a fost căutată de mult timp de domnul Putin.
Apoi mai este poziția Germania față de China. Cu puțin timp înainte de a prelua funcția de președinte, administrația în formare Biden a cerut cancelarului de la acel moment, Angela Merkel, să amâne un acord comercial între Uniunea Europeană și China. Merkel a răspuns prin a accelera negocierile și a ajunge la un acord înainte ca domnul Biden să preia mandatul. A fost un geste nepoliticos, dar deloc surprinzător. Atât de mare a fost afecțiunea Partidului Comunist Chinez pentru doamna Merkel, încât plecarea ei i-a determinat pe propagandiștii partidului să lanseze o campanie de laudatio online. Domnul Scholz pare determinat să câștige o onoare similară.
Întrebat recent dacă ar sprijini un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din februarie, domnul Scholz a declarat: „Credem că este important să facem tot posibilul pentru ca lumea să lucreze împreună la nivel internațional, iar orice acțiuni pe care le întreprindem în fiecare caz trebuie să fie atent cântărite”.
„Nu” ar fi fost un răspuns mai simplu.
Domnul Scholz pare hotărât să păstreze cu orice preț exporturile Germaniei de 150 de miliarde de dolari pe an către China. Acest lucru a fost decent clarificat Lituaniei, care suferă un război comercial cu China pentru că a permis Taiwanului să deschidă o reprezentanță pe teritoriul ei. Afacerile germane, în loc să-și susțină vecinul democratic, avertizează Lituania să cedeze cererilor Chinei sau afacerile germane în Lituania vor fi suspendate. Această lipsă de solidaritate democratică provine de la Cancelaria Federală. Este vorba despre exportul Wolkswagen și genocidul uigur, distrugerea democrației din Hong Kong și imperialismul militar chinez.
Chiar și atunci când Germania pretinde că îi pasă de ordinea internațională democratică, lipsa ei de interes real devine rapid evidentă. Germania a trimis recent o navă de război în Marea Chinei de Sud, zonă pe care China o consideră drept piscina lor privată. Simultan, Berlinul a implorat Beijingul să le lase nava să facă escală în portul Shanghai. China a respins cererea. Comparația acțiunea Germaniei în Marea Chinei de Sud cu cea a Franței, care a trimis submarine de atac nuclear să se antreneze cu omologii marinei americane în zonă.
Domnul Biden sugerează că Germania este unul dintre cei mai importanți aliați ai SUA. Dar având în vedere politicile Berlinului față de cei doi adversari preeminenți ai SUA, este greu de înțeles cum ar putea crede afirmația președintelui Biden.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS