Cei care se aventurează, în aceste zile, să plece din Ucraina, se lovesc de riscuri extraordinar de mari, iar unii plătesc chiar cu viața. P
Povestea de mai jos este una reală și arată amploarea dramelor care lovesc familiile de ucraineni pașnici.
Evgheny, un prieten personal, este marinar și lucrează pe o navă comercială care actualmente este ancorată în Singapore. Ruta pe care o va urma vasul său îl va aduce la Constanța, în aproximativ trei săptămâni. Nu știe însă dacă va fi lăsat să părăsească bordul navei și să coboare pe uscat. Soția lui, cu o fetiță minoră, au rămas acasă, la Kiev. Ar vrea să le poată întâlni și îngrijorarea îl macină. Orașul Kiev este asediat, iar tânăra mamă se teme pentru viața ei și a copilului. La fel și soțul, Evgheny, aflat la celălalt capăt al lumii.
”Îmi doresc tare mult să știu că soția și copilul nostru ar reuși să plece de unde sunt, dar riscurile sunt enorme și pe drum. Recent, o familie de prieteni a trăit o veritabilă dramă. Soțul a plecat la război, iar soția și copilul au încercat să ajungă la graniță. S-au lovit de un filtru rusesc, pe traseu și…”
Imaginea alăturată este sugestivă. Din păcate nu este un fake, ci realitatea.
Teama domnește peste tot în Ucraina, fie că oamenii rămân acasă, ori pleacă în pribegie, unde or vedea cu ochii. În plus, un alt obstacol în aceste zile este gerul siberian care s-a abătut peste mare parte a Ucrainei și care, evident, îngreunează operațiunile de salvare.
Artiștii ucraineni așteptați la Palatul Culturii din Turnu Severin
Angajați de la Palatul Culturii din Drobeta Turnu Severin au anunțat că sunt dispuși să îi găzduiască gratuit pe artiștii, actorii și oamenii de cultură și știință din Ucraina, care se refugiază din calea războiului.
Instituția de pe mal danubian, reședința județului Mehedinți, dispune și de spații de cazare, așa că toți ucrainenii care lucrează în domeniul artei sau culturii sunt bineveniți la acest așezământ istoric.
Inaugurat în 1924 de ilustrul profesor Tudor Costescu, Palatul Culturii din Drobeta Turnu Severin este o instituție-etalon pentru cultura românească.
La vreme de război, solidaritatea artiștilor este una exemplară. Mehedințenii așteaptă cu brațele deschise cât mai mulți colegi de-ai lor din Ucraina, nefiind exclusă, la un moment dat, ipoteza de a organiza spectacole și evenimente în comun.
Pe de altă parte, tot din sfera culturală, directorul Centrului Cultural ”Vsevolod Meyerhold” din Moscova, Elena Kovalskaya, a demisionat în semn de protest față de invazia rusă în Ucraina.
Fie ca pacea să triumfe!
Fotografie emoționantă pe prima pagină a Observatorului militar
Ziarul Armatei române, Observatorul militar, cu apariție tipărită săptămânală, a postat o fotografie emoționantă pe prima pagină a ultimei ediții. Jurnaliștii militari de la București au ales un cadru foarte sugestiv, sub titlul ”Ucraina rezistă”, cu un bărbat în uniformă militară ucraineană, care își strânge la piept soția înlăcrimată.
Pe fundal se vede un vagon de tren, ceea ce înseamnă cp soldatul se pregătește să plece pentru a-și apăra patria, această scenă fiind, de fapt, despărțirea de familie.
Constant, de la momentul ”Crimeea 2014”, Observatorul militar a găzduit analize pertinente în ceea ce privește situația de securitate regională din zona Mării Negre. Articolele de politică externă și strategie militară publicate, de-a lungul timpului, în Observatorul militar, denotă responsabilitatea cu care jurnaliștii militari români au tratat, ani de zile, acest subiect sensibil.
Observatorul militar este parte a Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naționale, instituție direct subordonată Statului Major al Apărării. Observatorul militar se distribuie în toate unitățile armatei române, dar poate fi procurat și de civili.
Pe de altă parte, publicațiile românești care încă rezistă în varianta print se vor confrunta, cât de curând, cu o criză majoră de hârtie, deoarece singurele importuri posibile, în acest moment, ar fi dinspre Rusia și Belarus. mai multe ziare ar putea, în viitorul apropiat, să renunțe, cel puțin temporar, la apariția tipărită.
Alarmă la Chișinău, liniște la Tiraspol
Tensiunile cauzate de războiul ruso-ucrainean se resimt masiv și în Republica Moldova. În dimineața zilei de 24 februarie, locuitorii din zona sudică a Moldovei s-au trezit în urma salvelor de tun cu care a fost asediat orașul Odessa, port ucrainean la Marea Neagră. Între Odessa și Tiraspol, pe șosea, sunt aproximativ 100 de kilometri.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, cu ocazia celebrării a 30 de ani de la declararea independenței de stat, 2 martie 1992, a vorbit despre ecourile bombardamentelor ruse în Ucraina.
Pe de altă parte, pe teritoriul Republicii Moldova avem de-a face cu o situație paradoxală. La Chișinău au apărut tot felul de zvonuri alarmiste conform cărora Rusia se pregătește și de o invazie militară a Republicii Moldova, cu trupe terestre susținute prin tiruri de artilerie. Mai mulți locuitori ai Capitalei s-au declarat gata să își părăsească domiciliile pentru a pleca spre România, în contextul în care data vehiculată pentru atacuri ar fi 4 martie. Tot atunci, conform celor auzite dar neconfirmate oficial, granițele s-ar închide și bărbații încorporabili ar fi chemați la armată, cu ordin de mobilizare generală.
Diametral opusă este situația în Transnistria, republică separatistă, cu guvernare pro-rusă, susținută încă din 1992 de Moscova. Aici locuitorii nu s etem de un eventual război, deoarece rușii nu au absolut niciun motiv să atace o regiune majoritar filorusă, und eoricum este staționată o aripă a Armatei a 14-a, însărcinată oficial cu menținerea păcii. Trebuie remarcat și faptul că mulți dintre soldații ruși care mențin acest conflict înghețat din Transnistria, la ordinul Kremlinului, sunt de fapt localnici cu pașaport rusesc, înrolați în timp, care primesc salarii peste media angajaților din Transnistria.
Rusia ar putea eventual ajunge în Transnistria, însă numai după ce ar face culoar prin Odessa, însă orașul maritim ucrainean rezistă eroic. Războiul-blitz imaginat de Putin nu a avut efectele scontate pe hârtie, iar rezistența Ucrainei este, din câte se pare, peste așteptările lui Putin și ale liderilor militari ruși. O dovadă elocventă în acest sens este schimbarea strategiei ofensive, care nu este bazată pe invazie la sol, ci numai pe bombardamente efectuate de la mare distanță.
Altfel, Transnistria, în cazul în care rușii ar ajunge până acolo, ar putea fi ocupată fără vărsare de sânge. Transnistria nu este însă o miză imediată pentru Rusia, ci ar fi numai un bonus teritorial, în cazul în care armata rusă ar pune stăpânire totală pe Donbass și Odessa.
Distanța între Tiraspol, Capitala autoproclamatei republici separatiste, și Chișinău, este de 70 de kilometri. La Tiraspol locuiesc foarte mulți militari în rezervă care au servit în armata sovietică și cărora li s-au repartizat, la pensie, locuințe de serviciu sau facilități în acest oraș care seamănă foarte mult cu o cazarmă de mari dimensiuni.
Cristian Frisk
TRIBUNA.US
COMMENTS