În 2021: Președintele Klaus Iohannis, prezent la Pianu de Jos, unde se află primul teren de golf amenajat în România după 1989. „Mă bucur să întâlnes
În 2021: Președintele Klaus Iohannis, prezent la Pianu de Jos, unde se află primul teren de golf amenajat în România după 1989.
„Mă bucur să întâlnesc aici atâția oameni pasionați de golf, un sport care nu este deloc exclusivist și care oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură, de a face mișcare, mai ales în acest context pandemic care face dificilă practicarea multor sporturi. Golful se poate practica la orice vârstă și încurajez pe cât mai mulți să descopere acest frumos sport care oferă multe satisfacții”, a adăugat președintele…”
În 2024: Fostul premier Victor Ponta susţine că în România sunt doar doi oameni care au şi timp, şi bani să joace golf: el şi preşedintele Klaus Iohannis.
„E un sport destul de scump. Când l-am auzit pe Iohannis care spunea să joace toţi românii. Eşti nebun? Nici Trump nu a zis chestia asta în America”, a reacţionat Ponta…”
Îmi aduc aminte reacția unor prieteni din România la declarația de mai sus a lui Klaus Iohannis. Reacție nu foarte pozitivă, deși încercasem să îi conving că are dreptate. Câțiva ani mai târziu, a venit declarația de mai sus a lui Ponta. Parțial incorectă, deoarece în România sunt destul de mulți oameni care au și timp și bani ca să joace golf, fără să fie nici pensionari, nici foarte bogați și nici măcar politicieni sau slujbași ai statului. E drept că nu sunt prea multe locuri unde se poate juca golf în România, dar asta e o altă poveste.
De unde, totuși, acest interes pentru golf în rândul politicienilor români de vârf? Un răspuns simplu sugerează o legătură mai degrabă cu apropierea României de Statele Unite decât cu un interes sportiv brusc apărut la maturitate la cei doi politicieni menționați: şaisprezece dintre ultimii 19 președinți ai Statelor Unite au jucat golf.
Lista începe cu William Howard Taft, care a fost președinte din 1909 până în 1913. Potrivit Washington Post, Taft a fost „dependent de golf”, jucând atât de mult în timpul campaniei prezidențiale din 1908 încât predecesorul său, Theodore Roosevelt, l-a îndemnat să renunțe complet la joc. Președintele Taft spunea despre golf următoarele cuvinte:
„…Știu că nu există nimic mai democratic decât golful. Nu există nimic care să ofere un test mai mare de caracter și reținere de sine, nimic care să pună pe cineva mai mult pe egalitatea cu semenii sau, pot spune, să-l pună mai jos decât semenii, decât jocul de golf…”
Sună foarte similar cu ce spune mai sus Klaus Iohannis, nu-i așa?
Între președinția lui Taft și cea a lui Trump, golful a fost o activitate obișnuită în Biroul Oval, cu doar trei excepții notabile: Jimmy Carter, Harry Truman și Herbert Hoover. S-a estimat că Woodrow Wilson a jucat peste 1.000 de runde de golf în cei opt ani de mandat; Wilson juca și în zăpadă, folosind mingi vopsite în negru. Franklin D. Roosevelt a fost un pasionat jucător de golf; a jucat golf până la vârsta de 39 de ani, când a contractat poliomielita. Roosevelt a lăsat o moștenire impresionantă golfului prin finanțarea federală a proiectelor de lucrări publice, care au inclus zeci de terenuri de golf municipale, precum Bethpage State Park din New York și FDR Golf Club din Philadelphia. Dwight D. Eisenhower, numit Golfweek’s Golfer of the Century în 2000, a fost un celebru membru al Augusta National Golf Club din Augusta, Georgia. La Casa Albă, Eisenhower a instalat un putting green și, în cei opt ani de mandat, se estimează că a jucat peste 800 de runde.
John F Kennedy a jucat în timpul studiilor în echipa de golf la Harvard, fiind probabil cel mai bun golfer dintre toți președinții. În schimb, niciun președinte nu s-a născut într-o familie cu o tradiție atât de bogată în golf ca George H.W. Bush. Bunicul său matern, George Herbert Walker, a fost președintele USGA și a fondat Walker Cup. Tatăl său, Prescott Bush, a fost și el președinte USGA. Bush a fost inclus în World Golf Hall of Fame datorită devotamentului său față de joc – nu pentru capacitatea sa de a juca ca un handicap 11 – fiind, de asemenea, un vizionar, insistând să joace „golf rapid”, orice rundă care nu se încheia în mai puțin de trei ore fiind considerată prea lungă pentru cel de-al 41-lea președinte.
Președintele Bill Clinton, ca și în viață, a ocolit adesea regulile în golf. Clinton a reinstalat green-ul Casei Albe pe care Richard Nixon îl îndepărtase. George W. Bush, de asemenea bun jucător de golf, a întrerupt golful după începutul războiului în Irak în 2003. Barack Obama juca în medie o dată la nouă zile, fiind detronat de actualul președinte care joacă golf în medie o dată la șase zile. Donald Trump este și proprietarul a cel puțin 18 terenuri de golf.
Datele oferite de NGF (Național Golf Foundation) din Statele Unite clarifică motivul pentru care președinții americani joacă golf: este într-adevăr un sport extrem de popular în țară. În 2024, se înregistrau 26.6 milioane de jucători (8% din populație), 530 milioane de runde jucate, pe 16000 de terenuri, dintre care 75% sunt accesibile publicului larg. Dacă golful se afla într-un declin evident prepandemic, după 2021 a cunoscut o explozie de popularitate și o întinerire vizibilă. 3.4 milioane de jucători au început acest sport în 2023, 6.3 milioane de jucători având între 18 și 34 de ani, iar 3.5 milioane fiind junioare, reprezentând 37% din numărul total al juniorilor care joacă golf.
Revenind la spusele celor doi politicieni români menționați anterior, contextul în care au fost rostite este aproape evident, la fel ca și legătura acestui context cu apropierea României (prin NATO) de Statele Unite. Klaus Iohannis are dreptate într-o anumită măsură, dar afirmațiile sale sunt mai potrivite în contextul american. În același context al influenței americane, devine evident de ce un președinte al României ar putea fi încurajat să joace golf. Și pare și mai probabil ca următorul teren de golf din România să fie construit în apropierea bazei militare de la Kogălniceanu. Cine știe, poate îl vor construi chiar americanii, așa cum au mai făcut-o odată, la Teleajen, în proximitatea rafinăriei Româno-Americana, în perioada interbelică.
În București, există și acum un teren de golf, Clubul Diplomatic, care funcționează neîntrerupt din 1923. La intrare, un panou mare, care îl înfățișează pe Paul Tomiță, creatorul primului teren de golf de la Pianu De Jos din România de după 1989, ne spune: „Golful este cartea de vizită a unei țări”. Foarte frumos spus, și ca golfer, aș putea spune că este chiar profetic, dar dacă ar fi să judecăm starea terenului de la Clubul Diplomatic, ironia este amară. Domnului Ponta i-aș reaminti că a fost prim-ministru al României timp de trei ani, iar Clubul Diplomatic aparține Ministerului de Externe din 1947. Singura scuză pe care i-aș putea-o găsi ar fi că poate nu juca golf pe vremea când era prim-ministru.
Radu Roman
Foto: Wikimedia Commons (Hyannisport Weekend – Golfing. President Kennedy, Press Secretary Pierre Salinger, K. Lemoyne Billings. Hyannisport… – NARA – 194264.jpg)
COMMENTS