Iată de ce mass-media nu vrea să știți nimic despre protestele masive care au loc în întreaga lume

Dacă parcurgeți prima pagină a marilor publicații de știri corporatiste, nu veți găsi nicio mențiune despre protestele economice care au răbufnit în Spania, Maroc, Grecia și Regatul Unit, analizează Beth Whitehead pentru The Federalist.

În cotidianul The Washington Post veți găsi în aceste zile titluri precum „Ce faci când ai un coleg vorbăreț de care nu scapi nicicum“, dar nicio mențiune despre cei peste 100.000 de oameni care protestează la Madrid.

Puteți citi povestea unui cuplu de homosexuali intitulată „Ce înseamnă doi ‘Yentas’ plus un senator? O viață împreună“ în The New York Times, dar nu veți vedea nici măcar un titlu despre cei peste 10.000 de protestatari din Atena.

Presa corporatistă a trecut în mare parte sub tăcere zecile de mii de fermieri din Olanda care au blocat drumurile și centrele de distribuție organizând demonstrații de tip „Convoiul camionagiilor canadieni“ pentru a protesta împotriva politicilor climatice radicale.

Potrivit Carnegie Endowment for International Peace, care ține evidența protestelor din întreaga lume, în 11 țări au loc în prezent manifestații cu peste 1.000 de persoane drept reacție la creșterea costurilor de trai și la alte probleme economice în 2022.

Până pe 5 iulie, Carnegie a înregistrat proteste cu peste 120.000 de persoane în Franța, peste 100.000 în Spania, peste 10.000 în Grecia, peste 10.000 în Kazahstan, peste 10.000 în Sri Lanka, peste 10.000 în India, peste 5.000 în Iran, peste 5.000 în Peru, peste 1.000 în Argentina, peste 1.000 în Maroc și peste 1.000 în Marea Britanie.

Mulți francezi au ieșit în stradă de 1 Mai pentru a cere majorări salariale și a se împotrivi creșterii vârstei de pensionare de către președintele Emmanuel Macron. Cincizeci și patru de persoane ar fi fost arestate la Paris, după ce unele demonstrații au devenit violente.

Economia Franței, a treia ca mărime din Europa, a mers în jos în primul trimestru din 2022, iar în iunie, inflația a crescut cu 5,8% față de anul trecut. Protestatarii au organizat demonstrații și în martie, unii dintre ei plângându-se că au pierdut între 15 și 20% din puterea de cumpărare.

Cum a reacționat Franța la inflație? Continuă să cheltuiască; țara a alocat 20,4 miliarde de dolari pentru această problemă.

În Spania, datorită subvenționării gazelor, datorită subvențiilor directe și majorării salariului minim, guvernul cu vederi socialiste a reușit doar să crească inflația (10,2 %), iar noile prețuri care vin la pachet determină mii de oameni să iasă în stradă pentru a protesta.

Țara află pe pielea ei ce efect are asupra pieței forței de muncă o dependență de 40% de energia regenerabilă. Pe lângă rata ridicată a șomajului de 13,65 % în primul trimestru din 2022, criza de personal determină o creștere de prețuri la produsele alimentare de bază la un nivel aproape record pentru ultimii 30 de ani. Mii de persoane au protestat în martie pentru măsuri de ajutor cum ar fi reduceri de taxe.

În același timp, nu este surprinzător faptul că orice problemă de aprovizionare, agravată sau determinată de războiul dintre Rusia și Ucraina, afectează economia slăbită a Greciei, care abia a ieșit în 2018 dintr-o criză de un deceniu, doar pentru a cădea din nou în 2020 din pricina lockdown-urilor Covid.

În aprilie, mii de oameni s-au adunat la un miting organizat de sindicate în fața parlamentului pentru a protesta din cauza inflației, după ce în februarie a avut loc altă demonstrație, la care au participat aproximativ 10.000 de persoane pentru a protesta față de prețurile la electricitate care crescuseră cu 56%, față de prețurile la combustibil care crescuseră cu 21,6% și față de prețurile la gazele naturale care explodaseră cu 156% în ianuarie.

În India, o țară blocată într-un cerc vicios de îndatorare pentru a plăti dobânzile datoriilor anterioare, costurile tot mai mari de trai afectează țara. În martie, aproximativ 50 de milioane de angajați au participat la o grevă de două zile pentru a protesta față de pierderea locurilor de muncă și a veniturilor, iar în mai, grupurile comuniste au organizat mitinguri în care au denunțat rata ridicată a inflației.

Guvernul socialist din Argentina, care a condus țara la faliment de șapte ori și a cauzat cel mai mare declin al nivelului de trai din lume, înregistrat din 1900 până în prezent, încearcă o direcție nouă. Recent, noul ministru argentinian al economiei, Silvina Batakis, și-a anunțat planul de reducere a deficitului fiscal – o propunere împotriva căreia protestează peste o mie de argentinieni.

Decenii de cheltuieli guvernamentale și politici economice defectuoase au determinat în Argentina o creștere a inflației cu 58%. Prețurile s-au majorat extrem de mult, un telefon iPhone costă cât șase luni de chirie, iar un bilet de avion pentru un zbor de două ore echivalează cu costul taxei de școlarizare la facultate pe o lună.

Batakis intenționează să impună Argentinei să respecte termenii unui acord de împrumut de 44 de miliarde de dolari încheiat la începutul acestui an cu Fondul Monetar Internațional.

Mii de argentinieni s-au unit însă pentru a protesta împotriva dificultăților economice resimțite de națiune după reducerea cheltuielilor și au arborat pancarte prin care cer separarea Argentinei de FMI.

Marea Britanie a atins o rată a inflației de 9,1% începând cu luna mai, și mulți s-au săturat de soluțiile oferite de guvern. Britanicii au ieșit în masă în februarie pentru a protesta împotriva creșterii costurilor de trai, organizându-se demonstrații în cel puțin 25 de orașe, cu pancarte pe care scria „Taxați-i pe cei bogați“ sau „înghețați prețurile, nu pe cei săraci“.

În Marea Britanie, rata inflației era deja de 5,4% în luna ianuarie a acestui an, în parte datorită lockdown-urilor Covid 2020, dar de atunci aproape că s-a dublat, în principal datorită sancțiunilor impuse de UE asupra petrolului rusesc. În iunie, mii de oameni au mărșăluit în centrul Londrei în semn de protest, cerând ca guvernul să sporească măsurile de ajutor social.

Citește și Olanda: Fermierii protestează masiv din cauza noilor reguli de mediu impuse de guvern

Încă în proces de revenire după cea mai gravă secetă pe care a experimentat-o în ultimii 40 de ani, Marocul înregistrează creșteri de prețuri chiar și la cele mai elementare bunuri.

Mii de marocani s-au alăturat demonstrațiilor din februarie pentru a denunța creșterea costurilor de trai, iar sindicatele au organizat o nouă runde de proteste în aprilie. Țara are o rată ridicată a șomajului și o datorie publică uriașă, precum și o mare dependență de importuri.

În afară de câte un titlu pe ici pe colo, cele mai populare canale de știri din America, The Washington Post, New York Times, CNN și NBC, nu au vorbit despre aceste proteste, în ciuda faptului că cele din Franța și Spania au fost de 10 până la 100 de ori mai mari decât protestele pe care acești giganți media corporatiști le-au raportat.

Niciuna dintre aceste patru mari instituții media nu a scris vreun rând despre manifestațiile cu peste 100.000 de participanți din Spania, peste 10.000 din Grecia, peste 1.000 din Maroc și peste 1.000 din Marea Britanie.

New York Times a publicat un singur articol despre greva din India, la care se estimează că au participat 50 de milioane de oameni.

Washington Post a publicat două articole scurte despre protestele din Argentina, la care au participat peste 1.000 de persoane pe fondul inflației care pare că va ajunge la 70%, și a relatat o singură dată despre protestele de 1 Mai din Franța, unde peste 120.000 de persoane au protestat împotriva reformei guvernului privind pensionarea.

NBC a menționat o dată protestele de 1 Mai într-un reportaj privind situația mondială.

Acestea sunt toate articolele scrise în 2022 de către giganții media pe tema protestelor din lume pe probleme economice.

Din 11 țări, doar patru au ajuns pe prima pagină a ziarelor. De multe ori, presa corporatistă prezintă aceste manifestații cu substrat economic doar atunci când devin prea evidente pentru a mai putea fi ignorate, așa cum am observat în cazul ordinului Kazahstanului de a reprima protestele și al atacului asupra locuinței președintelui din Sri Lanka.

La sfârșitul săptămânii trecute, mass-media partizană a început în sfârșit să vorbească despre protestele din Sri Lanka, la care au luat parte peste 10.000 de persoane – dar numai pentru că imaginile cu demonstranții care au invadat cu miile reședința președintelui au devenit virale.

Presa corporatistă nu va relata celelalte proteste cauzate de faptul că țările suferă din pricina politicilor economice dezastruoase, asemănătoare cu cele ale președintelui Joe Biden.

Citește și OPINIE | Biden este singurul responsabil pentru sabotarea economiei și sectorului energetic al SUA

Orice probleme economice din statele membre ale UE ar putea fi puse pe seama sancțiunilor UE împotriva Rusiei sau a eșecurilor din domeniul energiei verzi, ceea ce ar fi în contradicție cu agenda presei corporatiste. Multe dintre aceste țări au politici monetare inflaționiste.

Mass-media de stânga va vorbi însă despre Sri Lanka, Kazahstan, Iran și Peru, dar numai pentru a susține narațiunea pro-Ucraina/anti-Rusia, care neagă realitățile războiului pentru a promova eforturile lui Biden de a ne goli buzunarele și de a le umple pe cele ale Ucrainei.

În prezentarea protestelor din Kazahstan, The Washington Post a avut grijă să menționeze relația acestei țări cu Rusia. Articolele din The Times despre protestele din Sri Lanka au prezentat declinul economic drept probleme care decurg din invazia Rusiei și au ignorat interdicția Green Deal din Sri Lanka privind îngrășămintele chimice care, în cele din urmă, a dus la prăbușirea economiei sale.

Atât reportajele CNN despre protestele din Iran, cât și cele ale NBC despre manifestațiile din Peru au indicat, de asemenea, războiul dintre Rusia și Ucraina drept cauza problemelor economice.

Mass-media prezintă aceste proteste mondiale doar atunci când ele devin prea evidente pentru a fi ignorate sau când faptele pot fi denaturate în favoarea narațiunilor preferate.

Selectarea protestelor pe care le relatează oferă mass-mediei posibilitatea de a le descrie drept incidente izolate în țări non-occidentale, în loc de o tendință pe plan mondial care arată consecințele adoptării politicilor de stânga.

La urma urmei, Biden face aceleași greșeli în Statele Unite, iar mass-media corporatistă nu poate permite ca americanii să facă legătura între aceste lucruri.

Piața muncii din SUA este pe butuci. Inflația a crescut vertiginos, ajungând la un maxim al ultimilor 40 de ani, de 9,1%.

Administrația Biden ne golește rezervele strategice de petrol, trimițându-l peste hotare către națiuni care nu pot funcționa cu politicile lor de „energie verde“, așa cum nu putem nici noi. Culmea ironiei: petrolul va circula printr-o conductă europeană, în ciuda faptului că Biden a invocat conservarea climei drept motiv pentru a interzice construirea propriei noastre conducte, Keystone.

Nemulțumirea față de aceste eșecuri politice declanșează proteste masive în întreaga lume. Dar nu vă așteptați să citiți despre ele în New York Times.

Traducere și adaptare
Tribuna.US