Impactul propagandei Rusiei în Balcani, în special în România: metode, rețele și strategii de dezinformare

The Conservative, o platformă europeană de centru-dreapta de analize și opinii, dezbate impactul propagandei rusești în țările ex-sovietice prin dezvăluirea metodelor folosite de Rusia pentru a ține captive ideologic și politic aceste țări, printre care și România.

„Impactul propagandei rusești în țările din fostul bloc sovietic, cu referire specială la Balcani și cu accent pe România, este înțeleasă ca aparținând Balcanilor din punct de vedere socio-cultural. Acesta este subiectul unui studiu care a sondat capacitatea de propagare a narațiunii Federației Ruse prin analize cantitative și calitative realizate în colaborare cu firme de cercetare sociologică de top”, potrivit The Conservative.

Studiul arată că mașinăria de propagandă rusă de astăzi se inspiră în totalitate din faptele istorice false sau miturile propagate în trecut de Uniunea Sovietică, adaptând tehnicile de comunicare la modernitate, dar încercând în continuare să obțină același rezultat: să facă publicul să perceapă Federația Rusă ca fiind “băieții buni” și Occidentul ca fiind “băieții răi”.

De fapt, cele mai mari și mai influente ziare și posturi de televiziune din Federația Rusă, împreună cu presa online rusă (cum ar fi Russia Today și Sputnik) și trolii și roboții de pe rețelele de socializare lucrează în mod constant pentru a inocula o imagine pozitivă a Rusiei atât pe plan intern, cât și internațional. Opiniile simpatizanților și influencerilor pro-ruși care locuiesc în diferite țări europene, în special în cele care au fost sub influența Marii URSS, acționează ca o cutie de rezonanță.

Astfel, acest tip de informații este diseminat în Balcani prin diverse canale, cum ar fi televiziunea, radioul și mediile web (rețele de socializare, site-uri web), atât direct, cât și indirect, deoarece, în unele cazuri, propaganda rusă ajunge mai întâi în Occident, unde reușește să influențeze anumiți intelectuali, politicieni și jurnaliști, iar apoi pătrunde în Balcani sub forma unor opinii politice în limba engleză. Acest lucru este foarte util pentru scopurile Rusiei în România, de exemplu, unde populația vorbitoare de limbă rusă reprezintă un procent foarte mic.

România a fost aleasă ca studiu de caz al impactului propagandei rusești datorită poziției sale geostrategice de mare importanță pentru Europa și datorită faptului că doar o mică parte a populației vorbește limba rusă; în plus, România a suferit aproximativ 50 de ani de dominație sovietică. Prin urmare, România este una dintre țările est-europene cu o lungă tradiție a influenței rusești asupra mediului socio-politic și cultural. Acesta este motivul pentru care studiul influențelor rusești asupra României este deosebit de interesant.

Narațiunile false ale trecutului URSS sunt folosite și astăzi de Federația Rusă

Una dintre cele mai răspândite narațiuni false a fost aceea că Uniunea Sovietică a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial atunci când a decis să se apere împotriva Germaniei naziste în 1941. De fapt, mitul fals al “Marelui Război Patriotic” se bazează pe această narațiune, când, de fapt, URSS a început războiul în ’39, când, în urma tratatului Ribbentrop-Molotov, a invadat Polonia.

Această narațiune falsă a eliberării teritoriului Federației Ruse de naziști este folosită și promovată în prezent de Vladimir Putin pentru a-și menține influența asupra fostelor republici sovietice și pentru a-și menține influența în fostele state comuniste din blocurile est-europene și balcanice.

Printre aceste state se numără și România, acum membră a UE și a NATO. Se povestește astfel că nevinovata URSS se apăra împotriva vinovaților naziști. Aceasta este o simplificare și o falsificare istorică pe care Putin o actualizează cu plăcere în propaganda Federației Ruse, astfel încât să obțină o “acoperire” narativă pentru acțiunile agresive pe care Rusia le întreprinde astăzi. Într-adevăr, în prezent, în cazul conflictului din Ucraina, aparatul rus de propagandă promovează ideea că Rusia este un stat eliberator (eliberează Ucraina de neonaziști printr-o operațiune specială) care nu comite crime de război, în dorința sa de a reconstrui geografic și politic Marea Rusie.

Cum se răspândește propaganda rusă în Balcani?

În România, aproximativ 80 la sută din populație se informează de la televizor. Informația televizată în această națiune este puternic influențată de manipulare. Sistemul de televiziune se află aproape în întregime în mâinile unor entități private care, de foarte multe ori, au printre finanțatori personalități controversate. Acești finanțatori sunt interesați să influențeze informațiile televizate în scopuri politice și în interes personal.

În timp ce cea mai mare parte a populației consideră că bonitatea informației televizate este de la sine înțeleasă, doar un mic procent din publicul mai tânăr și mai educat este capabil să privească programele TV în mod critic. În multe dezbateri, intelectualii, specialiștii și experții care participă la emisiuni încearcă să influențeze audiența pentru propriile interese partizane: printre aceștia se numără specialiști în informații care transmit propaganda rusă.

În România, impactul propagandei rusești depinde aproape în întregime de televiziune și afectează un public majoritar needucat și în vârstă, care nu folosește rețelele sociale. Sub 45 de ani, lucrurile se schimbă și nivelul de neîncredere în principalele surse de știri crește, pe lângă creșterea gradului de conștientizare a încercării Rusiei de a influența opinia publică românească.

De fapt, o bună parte dintre participanții la studiu sunt conștienți de faptul că sunt expuși la știri false și la dezinformare. Fenomenul dezinformării este în creștere, dar faptul că populația este conștientă că este supusă anumitor tipuri de propagandă poate facilita procesele de contracarare a narațiunilor propagandistice mai flagrante.

Având în vedere motivele istorice, culturale, sociologice și politice (România este membră NATO), impactul propagandei rusești în România pe termen scurt și mediu este foarte slab.

Cazul Serbiei este diferit, unde scenariul este extrem de favorabil influențelor Kremlinului. Președinția Vučić subjugă presa de stat, dar și cea privată, impunând linia guvernamentală pro-Moscova.

Un profesor asociat de jurnalism de la Universitatea din Novi Sad – citat în studiu – a susținut că “mass-media de propagandă pro-guvernamentală din Serbia a creat un cult al personalității pentru Putin care îl depășește chiar și pe cel construit pentru Vučić”. Simpatia cetățenilor sârbi pentru Rusia se datorează și legăturilor istorice și culturale dintre cele două state majoritar creștin-ortodoxe și slave, legături care datează de secole.

În Bulgaria pare să fie larg răspândită utilizarea de “proxies”, agenți de propagandă ruși plătiți ca jurnaliști și experți pentru a răspândi linia Kremlinului în mass-media. De la invazia rusă în Ucraina, numărul publicațiilor online de propagandă rusă din Bulgaria a crescut de zece ori. Aproximativ 51% dintre respondenții în timpul activității de cercetare consideră că acoperirea mediatică a războiului din Ucraina în Bulgaria este, în general, nesigură. Mai mult de jumătate dintre bulgari nu au încredere în mass-media; 35% dintre respondenți spun că întâlnesc știri false în fiecare zi sau aproape în fiecare zi.

În Ungaria eurosceptică, pozițiile prietenoase ale premierului Orban față de Putin au o anumită greutate. În această națiune, cel mai mare vehicul al dezinformării rusești este serviciul public maghiar: Duna Media. În ultimii ani, serviciul public a fost criticat pentru pozițiile prea favorabile față de narațiunea guvernului. După izbucnirea războiului din Ucraina, canalele rețelei au început să difuzeze idei și noțiuni care servesc ideologiei rusești fără a oferi context sau contraargumente. Acest lucru a făcut posibilă depășirea blocadei sancțiunilor europene asupra canalelor de dezinformare precum Russia Today și Sputnik.

Croația se dovedește foarte virtuoasă în combaterea dezinformării rusești, luând toate măsurile necesare.

În Bosnia și Herțegovina, dezinformarea provine în mare parte din mass-media sârbească, cu ajutorul rețelelor de dezinformare rusești. Propaganda se concentrează pe xenofobie și pe o încercare de discreditare a Uniunii Europene. Radiodifuzorii și audiențele sunt împărțite între Federația croato-musulmană, pe de o parte, și Republika Srpska, pe de altă parte. Dezinformarea se bazează în mare măsură pe diviziunea etnică și culturală.

În Kosovo, impactul propagandei rusești a fost măsurabil încă de la sfârșitul anilor 1990, fiind o țară de importanță geostrategică de mare importanță internațională. Mass-media sârbești, precum Sputnik Serbia și alte rețele pro-ruse, atacă în mod continuu Kosovo, punând în special la îndoială legitimitatea existenței sale ca stat suveran.

În Albania, încercarea mass-media de a crește audiența este principala sursă de dezinformare. Dezinformarea este practic omniprezentă în Albania, dar este aproape întotdeauna o afacere internă, cu puține încercări de influență externă. Dezinformarea în Albania provine în mare parte din dialectica politică internă extrem de competitivă.

Pe de altă parte, în Muntenegru, presa este vizibil supusă unei dezinformări externe semnificative care rezultă din influențele exercitate de presa sârbă.

În Macedonia de Nord, ca și în alte țări din Balcani și din fosta Iugoslavie, campaniile de dezinformare au avut ca scop exacerbarea conflictelor interne, dar apartenența puternică a populației (79%) la NATO acționează ca un antidot împotriva unor încercări de influență străină.

În concluzie, studiul impactului propagandei rusești în Balcani este de mare relevanță pentru a înțelege cum se răspândesc ideologiile favorabile Kremlinului și ce abordare trebuie aleasă pentru a combate dezinformarea și știrile false. Prin urmare, este necesar să se promoveze dezvoltarea unor politici europene care pot apăra valorile democratice prin combaterea dezinformării și a narațiunilor false.