În Rusia lui Putin, a-i turna la guvern pe cei din jur a devenit patriotic – și un prilej de răzbunare

Mii de oameni au căzut victime ale informatorilor

În iunie, Kamilla Murashova a fost amendată cu 30.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 330 de dolari, după ce un rus care călătorea în același metrou a reclamat-o la poliție pentru insignele afișate pe rucsacul ei roșu de zi cu zi. Una dintre embleme reprezenta semnul păcii. O alta spunea “Nu războiului”. O a treia ilustra un cer albastru și un câmp galben de grâu – culorile steagului ucrainean, potrivit WSJ.

Infracțiunea comisă de ea? Discreditarea armatei ruse.

Informatorul a fotografiat-o pe Murashova stând în metrou, cu rucsacul pe genunchi și cu insignele la vedere, potrivit dovezilor incluse în documente ale Tribunalului districtual Ostankino din Moscova. El a anunțat apoi autoritățile, se arată în dosar.

„Am fost surprinsă. Știu că nu am făcut nimic greșit”, a declarat Murashova, o asistentă medicală în vârstă de 40 de ani, într-un interviu. „Nu mi-am imaginat că cineva ar depune atât efort pentru a fi patriot”.

Murashova se numără printre cei despre care cercetătorii și experții în comportament social spun că ar putea fi mii de persoane care au căzut victime ale tendinței tot mai numeroase a rușilor de a da informații despre colegi, cunoștințe sau persoane cu care au avut doar contacte trecătoare. Practica era obișnuită în perioada sovietică, în special sub domnia dictatorului sovietic Iosif Stalin, când oamenii erau încurajați să îi denunțe pe cei acuzați că sunt „dușmani ai statului”.

Acum, “donos”, așa cum este numit în limba rusă, câștigă teren de când Kremlinul a ordonat invazia Ucrainei în februarie anul trecut. La mai puțin de o lună de la începerea războiului, președintele Vladimir Putin a îndemnat oamenii să denunțe pe oricine nu susținea pe deplin efortul, spunând la o întâlnire televizată că, deși Occidentul încearcă să scindeze societatea rusă, „poporul rus va fi întotdeauna capabil să distingă adevărații patrioți de gunoaie și trădători și îi va scuipa pur și simplu, ca pe un gândac care a zburat accidental în gură”.

„O astfel de autopurificare naturală și necesară a societății”, a continuat el, „nu va face decât să ne întărească țara, solidaritatea, coeziunea și disponibilitatea de a răspunde la orice provocări”.

De atunci, mulți ruși au reacționat cu entuziasm, denunțând orice persoană considerată că a discreditat armata rusă, a criticat ceea ce Kremlinul numește operațiunea sa militară specială din Ucraina sau a dat semne de susținere pentru Ucraina.

„Dacă președintele îți spune că există dușmani, atunci ar trebui să încerci să găsești unul”, a declarat Alexandra Arkhipova, un antropolog social, care a studiat practica informării și care trăiește acum în Europa. Ea a spus că a fost denunțată de cel puțin șapte ori.

Pentru unii, denunțarea este o expresie a adevăratului patriotism. Aceștia se consideră denunțători legitimi, a declarat Arkhipova. Alții se folosesc de ea pentru a-și rezolva ranchiuna, denunțându-și dușmanii autorităților, indiferent dacă sunt sau nu de fapt împotriva războiului.

Alexei Makarov, un istoric al grupului rus pentru drepturile omului Memorial, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a declarat că faptul că cetățenii se denunță unii pe alții ajută, de asemenea, agențiile de informații să urmărească personalități publice, membri ai mass-media sau organizații non-profit.

„Dacă vor să pună presiune asupra unui activist sau a unei organizații oneste. Cum să o facă? Găsesc o persoană care scrie un denunț, iar apoi spun: “Ei bine, am primit un denunț, trebuie să îl analizăm””, a spus Makarov.

Rapoartele de pe rețelele de socializare vorbesc despre informatori care au ajuns la extreme. O bunică a fost reclamată pentru că a plantat flori albastre și galbene, o fată a fost denunțată pentru că purta panglici albastre și galbene în păr, iar un bărbat a fost amendat după ce vecinii au informat autoritățile că asculta imnul Ucrainei prin fereastra deschisă a apartamentului său.

Nu s-a putut stabili câte persoane au fost denunțate de la începutul războiului din Ucraina. Dar Arkhipova estimează că aceste cazuri ar putea ajunge la câteva mii, pe baza cercetărilor pe care ea și un coleg din domeniul juridic le-au efectuat pentru a urmări pedepsele aplicate pentru subminarea armatei ruse.

Datele Roskomnadzor, cenzorul de stat, arată că agenția a primit 283.789 de sesizări din partea cetățenilor în 2022, în principal cu privire la „postarea de informații ilegale pe internet”, inclusiv informații false despre campania militară a Rusiei în Ucraina, și care solicitau eliminarea acestora, potrivit informațiilor publicate pe site-ul agenției.

Această cifră a fost cu peste 25% mai mare decât în anul precedent, cel mai mare salt fiind înregistrat în luna următoare începerii invaziei, deși nu s-a putut stabili câte plângeri au venit de la informatori.

„De cele mai multe ori, cetățenii s-au adresat Roskomnadzor cu o cerere de eliminare a linkurilor către resurse cu propagandă pro-ucraineană”, a precizat agenția într-un raport publicat pe site-ul său.

„Cel mai probabil, putem spune că războiul din Ucraina și extinderea practicii denunțurilor sunt lucruri interconectate, pentru că multe dintre aceste denunțuri sunt legate de reacția cetățenilor ruși la ceea ce se întâmplă în război”, a spus Makarov despre Memorial, pe care autoritățile ruse l-au dizolvat în 2021.

„Denunțurile sunt foarte frecvente acum. Există grupuri întregi pe internet care fac acest lucru”, a declarat într-un interviu Ekaterina Selezneva, un avocat care a reprezentat-o pe designerul grafic Nina Zolotukhina într-un caz de denunțare anul trecut.

Zolotukhina, în vârstă de 24 de ani, a fost reținută timp de două zile, la scurt timp după începerea războiului, când un bărbat a acuzat-o că a făcut declarații împotriva războiului într-o conversație pe care o purta cu o cunoștință într-un club de noapte din Moscova, potrivit documentelor de la Tribunalul districtual Basmanny din Moscova. Potrivit instanței, bărbatul a auzit-o pe Zolotukhina strigând „Ucraina va fi liberă! Ucideți soldații ruși!”.

Zolotukhina a negat acuzația. Într-un mesaj pe Telegram pentru The Wall Street Journal, ea a spus că bărbatul care a turnat-o era beat, s-a comportat agresiv și s-a supărat când ea nu i-a acordat atenție.

În ianuarie[2023, tribunalul a găsit-o vinovată de discreditarea armatei ruse și a amendat-o cu 30.000 de ruble.

Avocata Selezneva a declarat că a dorit ca informatorul să depună mărturie, dar instanța a refuzat să-l cheme, „așa cum se întâmplă de obicei în cazurile politice”, a spus ea.

Avocatul lui Murashova, Anton Aptekar, s-a lovit de același obstacol. Într-un interviu, acesta a declarat că a depus o moțiune pentru ca bărbatul care l-a denunțat pe clientul său să fie chemat în instanță pentru a fi interogat, însă judecătorul i-a respins cererea.

Murashova a recunoscut că avea insignele descrise prinse în geantă, dar nu a pledat vinovată de infracțiunea pentru care a fost acuzată deoarece „nu credea că a făcut ceva ilegal”, a spus Aptekar.

Faptul că informatorii nu sunt întotdeauna obligați să depună mărturie în instanță permite oamenilor să inventeze pur și simplu acuzații, potrivit avocaților care au reprezentat inculpați judecați pentru acuzațiile lor.

Pensionara Olga Slegina a fost denunțată în decembrie 2022 pentru că l-a complimentat pe președintele ucrainean Volodymyr Zelensky cu privire la înfățișarea sa, potrivit unui raport al OVD-Info, un grup pentru drepturile omului care monitorizează detențiile poliției și ajută protestatarii să găsească avocați, și care a asigurat apărarea lui Slegina. OVD a declarat că aceasta l-a numit pe Zelensky „un tânăr chipeș” în timpul unei glume cu un alt invitat la cină.

Ea a fost amendată cu 40.000 de ruble, potrivit OVD-Info. Slegina nu a putut fi contactată pentru comentarii.

În martie, Iuri Samoilov, în vârstă de 40 de ani, un manager de achiziții, a fost reținut în metroul din Moscova după ce un pasager a văzut pe telefonul său imagini considerate a discredita armata rusă și a sunat la poliție. Potrivit documentelor de la Tribunalul Districtului Cheryomushki din Moscova, screen saver-ul al telefonului mobil al lui Samoilov înfățișa o emblemă a Regimentului Azov din Ucraina. Un alt pasager a făcut poze cu acesta și cu Samoilov, despre care tribunalul a decis să fie reținut pentru 14 zile. Samoilov nu a putut fi contactat pentru comentarii.

Informatorii au devenit atât de răspândiți încât, la începutul acestui an, deputatul din Duma de Stat Alexey Nechaev, liderul partidului liberal Oameni Noi, a descris această practică drept „o epidemie” și a cerut o legislație care ar face ca „informatorii în serie” să fie pasibili de pedeapsă.

Kremlinul nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la numărul tot mai mare de cazuri bazate pe informatori și dacă autoritățile ruse încurajează această practică ca o modalitate de a împiedica oamenii să critice războiul din Ucraina sau să îndemne la încetarea campaniei militare.

În aprilie, purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, a denunțat această practică, numind-o „dezgustătoare”.

Cu toate acestea, fenomenul pare să atingă ceea ce, potrivit analiștilor, este scopul urmărit: ținerea rușilor în frâu.

„Oamenii cred că denunțarea poate fi peste tot și din partea tuturor”, a spus antropologul Arkhipova.

Tribuna.US

Foto: Ivan Lapyrin/Unsplash ; Wikimedia Commons