Când Biroul de Statistică a Muncii a raportat că inflația din America a atins pragul de 8,3% în aprilie, Casa Albă și multe canale media au făcut mare
Când Biroul de Statistică a Muncii a raportat că inflația din America a atins pragul de 8,3% în aprilie, Casa Albă și multe canale media au făcut mare caz de minusculul declin față de rata de 8,5% raportată pentru luna martie. Președintele Biden, de exemplu, a emis o declarație în care a numit „încurajatoare“ această scădere infimă. CNN a publicat un articol intitulat „Inflația din SUA a încetinit luna trecută, pentru prima dată din august“.
Această cifră nu a avut însă un efect extraordinar de reconfortant, având în vedere că rata inflației aproape s-a dublat față de aprilie anul trecut, în timp ce câștigurile reale au scăzut cu 2,6%, analizează David Catron într-un articol American Spectator.
Nu este deloc „încurajator“ nici să vezi că Biden încă neagă rolul pe care cheltuielile administrației sale l-au jucat în declanșarea inflației. Iată o afirmație tipic irațională pe care a făcut-o recent, drept răspuns la întrebarea unui reporter cu privire la cât de multă responsabilitate își asumă pentru creșterea inflației:
„Cred că politicile noastre ajută, nu fac rău…. Economiștii consideră că aceasta va fi o problemă foarte greu de rezolvat, dar nu din cauza banilor cheltuiți“.
Afirmația intră în conflict cu opiniile majorității economiștilor, inclusiv ale celor progresiști, precum consilierul economic al lui Obama, Steven Rattner, care în noiembrie 2021 scria pentru New York Times:
„Problema inițială a fost proiectul American Rescue Plan adoptat în martie, în valoare de 1.900 de miliarde de dolari. Propunerea bugetară – lipstită aproape total de surse de finanțare – căuta să contracareze efectele pandemiei de Covid, concentrându-se mai degrabă pe stimularea cererii decât pe investiții. Acest lucru a contribuit în mod substanțial la nivelurile inflației de astăzi…. Așa că administrația ar trebui să fie sinceră cu alegătorii cu privire la impactul planurilor sale de cheltuieli asupra inflației“.
Răspunsul absurd al lui Biden legat de cifra inflației din aprilie sugerează că este puțin probabil să facă acest lucru. El încă insistă, de exemplu, că inflația ridicată din țara noastră reprezintă o tendință globală.
Însă, după cum a subliniat recent colegul meu de la American Spectator, Daniel J. Flynn, nu așa stau lucrurile. Un președinte rațional ar fi încetat să mai colporteze această minciună cu câteva luni în urmă, când Rezerva Federală a comparat rata inflației de bază din SUA cu ratele înregistrate în alte națiuni din OCDE și a concluzionat:
„Statele Unite se confruntă cu rate de inflație mai mari decât alte economii din țări dezvoltate“. Există și un grafic pe care se vede clar acest lucru.
„Pe cât de departe de realitate este Biden în ceea ce privește cauzele inflației, pe atât de iluzoriu este planul său de a rezolva problema. În mod previzibil, una dintre principalele sale strategii o reprezintă creșterea taxelor.
Biden își asumă meritul pentru ușorul declin al deficitului federal de anul trecut și susține că dacă cei bogați și corporațiile „își vor plăti partea echitabilă“, acesta va scădea și mai mult. Wall Street Journal dezvăluie însă micul secret murdar al acestui declin – s-a produs pentru că americanii deja plătesc mai multe taxe:
„Încasările federale până în aprilie au crescut uimitor de mult, 843 de miliarde de dolari față de anul precedent, adică 39% … Impozitele pe venitul individual au crescut cu 698 de miliarde de dolari, adică 68%.“
Această creștere bruscă a impozitelor pe venitul individual este, în mare parte, rezultatul creșterilor iluzorii ale salariilor cauzate de inflație. Salariile nominale au crescut într-adevăr, dar, după cum s-a menționat mai sus, câștigurile reale au scăzut. În consecință, milioane de persoane fizice au avut obligații fiscale mai mari în cursul anului trecut, deoarece veniturile lor brute au crescut suficient de mult pentru a se încadra la o nouă categorie de impozitare.
Fiscului nu-i pasă deloc dacă puterea de cumpărare a banilor dumneavoastră este mai mică decât era anul trecut, înainte de a beneficia de falsa mărire de salariu. În cazul în care salariul dvs. „mai mare“ v-a trecut la o altă categorie de impozitare. Dar, hei, măcar deficitul ar putea scădea puțin. Vă simțiți mai bine acum? Nu?
Citește și Conservatorii pot oferi din nou americanilor acces la un trai decent
Cum rămâne cu planul lui Biden de a reduce prețul benzinei? Este evident că nu are niciun plan pentru a ameliora durerea pe care americanii o resimt la pompă – iar publicul știe acest lucru. Un recent sondaj Rasmussen a constatat că majoritatea alegătorilor (76% dintre republicani, 54% dintre independenți și 24% dintre democrați) îl învinovățesc pe Biden pentru prețul ridicat al benzinei.
Cu toate acestea, nu de mult el încă insinua că problema o reprezintă prețurile exagerate ale companiilor petroliere:
„Adevărul este că prețul mediu al barilului de petrol este stabil de câteva săptămâni. Atunci de ce prețul benzinei continuă să crească atât de mult?“.
Această întrebare trădează ce noțiuni are Biden legat de felul în care funcționează piața combustibilului. După cum explică un alt raport al Rezervei Federale:
„Întrucât doar 1% din stațiile de benzină din SUA sunt deținute de companii care și extrag petrol, producătorii americani nu sunt în măsură să controleze prețul combustibilului…. Mai degrabă, prețul ridicat al benzinei trebuie atribuit unor evenimente de pe piața americană a combustibilului care nu pot fi controlate de producătorii de petrol…. Mai mult, creșterea prețurilor nu poate fi considerată o dovadă a speculei“.
Cu alte cuvinte, nu Big Oil stabilește suma pe care americanii o plătesc la pompă. Prețurile pe care le plătiți astăzi pentru combustibil sunt rezultatul greșelilor pe care Biden le-a comis la începutul anului 2021.
El a declarat război combustibililor fosili în prima sa zi de mandat. Prin stoparea proiectului Keystone XL și prin restricționarea accesului la sursele de petrol și gaze, cum ar fi ANWR, a determinat producătorii din domeniu să fie foarte prudenți în ceea ce privește noi investiții în explorare și producție.
Nu mai departe de săptămâna trecută, administrația sa a anulat contracte de închiriere pentru extracția de petrol și gaze în Alaska și în Golful Mexic, semnalând astfel producătorilor că operează în continuare într-un mediu politic ostil.
Biden declară că inflația este acum „principala sa prioritate“. Este exact ceea ce a spus Jimmy Carter ultima dată când prețurile galopante au pus în pericol economia. După cum relata New York Times pe 11 aprilie 1978:
„Discursul de azi al președintelui Carter a ridicat lupta împotriva inflației la rangul de prioritate maximă pe lista sa privind problemele economice“. La acea vreme, rata inflației se situa la 6,6%. Când alegătorii l-au demis pe Carter, în noiembrie 1980, aceasta crescuse la 12,6%.
Biden nu poate fi deocamdată demis prin vot, așa că singura modalitate de a-i controla politicile economice eronate este de a-i concedia pe cei care îl susțin în Congres, în noiembrie. El nu poate duce țara la faliment dacă opoziția loială controlează Congresul.
Traducere și adaptare
Tribuna.US
COMMENTS