Curtea Supremă din British Columbia consideră că este bine ca medicul să treacă peste drepturile unui părinte și să administreze copilului hormoni tra
Curtea Supremă din British Columbia consideră că este bine ca medicul să treacă peste drepturile unui părinte și să administreze copilului hormoni transgenderi
Recent, Curtea Supremă din British Columbia, Canada, a dispus ca unei fete de 14 ani să i se administreze injecții cu testosteron fără consimțământul părinților. De asemenea, instanța a declarat că dacă unul dintre părinții fetei se vor referi la ea folosind pronumele de sex feminin sau dacă i se vor adresa folosindu-i numele primit la naștere, aceștia vor fi considerați vinovați de violență în familie.
După cum s-a relatat anterior, Maxine (nume fictiv, având în vedere că instanța nu a dezvăluit public numele ei real) a fost încurajată de consilierul școlar din Delta, British Columbia, să se identifice ca băiat în timp ce se afla a șaptea. Când Maxine avea 13 ani, Dr. Brenden Hursh și colegii lui de la Spitalul de Copii din British Columbia au decis că Maxine ar trebui să înceapă să primească injecții cu testosteron pentru a dezvolta un aspect mai masculin.
Deși mama lui Maxine a fost de acord în cele din urmă cu injecțiile cu hormoni, tatăl ei, Clark (nume fictiv, având în vedere că instanța nu a dezvăluit public numele lui real) era preocupat de ramificațiile permanente ale hormonilor trans-sexuali. Suspectând că problemele de sănătate mintale ale fiicei lui ar putea fi mai degrabă cauza decât efectul disforiei sale de gen, a decis că ar fi mai bine ca ea să aștepte până va mai crește, înainte de a se angaja în orice fel de tratamente ireversibile.
La acel moment, Dr. Hursh l-a informat pe Clark că va începe administrarea injecțiilor cu testosteron doar pe baza consimțământului lui Maxine, susținând că el are dreptul să facă asta în baza Legii Copilului din British Columbia. Clark a cerut imediat o interdicție pentru a preveni acest lucru. Însă, recent, un judecător a considerat că Maxine „este exclusiv îndreptățită să aprobe tratamentul medical pentru disforie de gen”, indiferent de opiniile părinților ei.
Mai mult, instanța a statut că „încercarea de a o convinge pe Maxine să renunțe la tratamentul pentru disforia de gen, adresarea față de ea cu numele primit la naștere, referirea la ea ca fiind fată sau prin pronume feminine direct sau prin terți, va constitui violență familială în temeiul art. 38 din Legea Dreptului Familiei”.
După decizie, Clark a fost extrem de dezamăgit de hotărârea instanței. „Guvernul mi-a preluat drepturile părintești”, a spus el. „O folosesc pe Maxine ca și când ar fi un cobai pe care se fac experimente… Va fi prezent Spitalul de Copii în 5 ani, când ea își va respinge identitatea masculină? Nu va fi. Lor nu le pasă. Ei vor doar statistici”.
În trecut, majoritatea copiilor diagnosticați cu disforie de gen de către clinicile de schimbare de sex au ajuns să îmbrățișeze sexul lor natural când au devenit adulți. Clark a făcut referire la rapoartele recente din Anglia, care indică faptul că unele clinici transgender au cedat la presiunea intensă venită din partea activiștilor transgender și au introdus rapid copiii în tratamente hormonale.
Clark a simțit că nu poate avea încredere în diagnosticul Spitalului de Copii: „Acești activiști preiau controlul și nu este în interesul copiilor noștri. Este în interesul auto-promovării și al lucrurilor pe care vor ei să le facă și să le realizeze”.
În timpul interviului pe care ni l-a acordat, Clark a continuat să se refere la fiica sa ca la o fată, „pentru că este fată. ADN-ul ei nu se va schimba prin toate aceste experimente pe care le fac ei”. Clark a înțeles să această declarație ar putea fi interpretată ca o încălcare a interdicției instanței împotriva „referirii la Maxine ca fată… părților terțe”, dar a considerat că nu poate adopta o altă poziție. Deși a tolerat mult timp identitatea transgender a fiicei sale, el a refuzat să-și regleze declarațiile date mass-mediei printr-o lipsă de înțelegere a sexului fiicei sale.
„O să ne luptăm până la Curtea Supremă din Canada”, a spus el. „Nu renunțăm”.
Kari Simpson, liderul organizației canadiene pro-familie Culture Guard, care a contribuit la creșterea gradului de atenție și susținere a cazului Clark, a agreat ca acest caz să fie contestat prin apel.
„A lăsa acest lucru necontestat ar avea consecințe directe pentru ceilalți tineri care încearcă să supraviețuiască într-o societate din ce în ce mai ostilă și mai periculoasă”.
Deocamdată, decizia judecătorului este valabilă: fetița de 14 ani va începe să ia testosteron împotriva dorințelor părintelui, doar pe baza consimțământului ei.
Jeremiah Keenan
The Federalist
COMMENTS