Journal of Medical Internal Research (jmir.org) / Jurnalul de Cercetare Medicală Internă: Abstract: Context: Pandemia COVID-19 a fost marcată d
Journal of Medical Internal Research (jmir.org) / Jurnalul de Cercetare Medicală Internă:
Abstract:
Context:
Pandemia COVID-19 a fost marcată de o infodemie, caracterizată prin răspândirea rapidă atât a informațiilor corecte, cât și a celor false, care a afectat în mod semnificativ sănătatea publică. Această infodemie a dus la confuzie, neîncredere în autoritățile sanitare, nerespectarea ghidurilor de sănătate și implicarea în comportamente riscante pentru sănătate. Înțelegerea dinamicii dezinformării în timpul pandemiei este esențială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de comunicare în domeniul sănătății publice.
Obiectiv:
Această analiză cuprinzătoare a urmărit să examineze complexitatea dezinformării COVID-19. În special, aceasta a urmărit să identifice sursele și temele dezinformării, publicul țintă cel mai afectat și eficacitatea diferitelor strategii de comunicare în domeniul sănătății publice în atenuarea dezinformării.
Metode:
Această revizuire de cuprindere a utilizat bazele de date MEDLINE (PubMed), Embase și Scopus pentru a identifica studiile relevante. A fost utilizat un cadru metodic stabilit pentru revizuirile scoping pentru a revizui literatura publicată între decembrie 2019 și septembrie 2023. Criteriile de includere s-au axat pe studii revizuite de colegi publicate în limba engleză care abordează dezinformarea COVID-19 și sursele, temele și publicul țintă, precum și eficacitatea strategiilor de comunicare în domeniul sănătății publice.
Rezultate:
Revizuirea de amploare a identificat faptul că dezinformarea a avut un impact semnificativ asupra sănătății mintale, a ezitării vaccinării și a luării deciziilor în materie de asistență medicală. Social media și media tradiționale au fost principalele canale de răspândire a dezinformării. Principalele teme de dezinformare au inclus originile virusului, tratamentele ineficiente și neînțelegerile privind măsurile de sănătate publică. Sursele de dezinformare au variat de la platformele social media la mass-media tradiționale și rețele informale. S-a constatat că impactul dezinformării variază între diferite regiuni și grupuri demografice, populațiile vulnerabile fiind afectate în mod disproporționat. Strategiile eficiente de combatere a dezinformării au inclus îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul sănătății; utilizarea tehnologiei digitale; promovarea unei comunicări clare și autoritare; și punerea în aplicare a mecanismelor de verificare a faptelor. În plus, implicarea comunității și campaniile de sănătate specifice au jucat un rol crucial în abordarea dezinformării.
Concluzii:
Revizuirea subliniază nevoia critică de mesaje exacte și coerente pentru a combate dezinformarea. Eforturile de cooperare între factorii de decizie, profesioniștii din domeniul sănătății și experții în comunicare sunt esențiale pentru dezvoltarea unor intervenții eficiente. Abordarea infodemiei este vitală pentru construirea unei societăți bine informate și alfabetizate în domeniul sănătății, capabilă să gestioneze dezinformarea în viitoarele crize globale de sănătate. Studiul oferă informații valoroase cu privire la dinamica dezinformării și subliniază importanța unor strategii solide de comunicare în domeniul sănătății publice. Aceste constatări pot orienta eforturile viitoare de atenuare a impactului dezinformării în timpul urgențelor sanitare.
COMMENTS