Legenda benzii desenate americane Stan Lee, fiul unor imigranți români, a murit la 95 de ani

Scriitorul şi editorul american Stan Lee, care a revoluţionat lumea benzii desenate şi cultura populară creând pentru casa de editură Marvel Comics personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici, a murit luni la vârsta de 95 de ani, informează France Presse.

Stan Lee s-a stins luni dimineaţă într-un spital din Los Angeles, au scris TMZ şi Hollywood Reporter. “Tatăl meu şi-a iubit toţi fanii”, a declarat fiica sa J.C. pentru TMZ, site specializat în ştiri mondene.

Născut la 28 decembrie 1922, la New York, într-o familie de imigranţi români puternic afectată de Marea Depresiune, Stanley Martin Lieber visa să scrie “marele roman american”.

El a intrat în universul benzilor desenate din întâmplare, fiind departe de a-şi imagina că va face să viseze generaţii întregi de fani de super-eroi.

La 17 ani, găseşte un loc de muncă la Timely Comics, departamentul de benzi desenate al unei edituri. Simplu asistent, el este responsabil cu aducerea cafelei şi umplerea călimărilor desenatorilor, înainte de a publica prima sa carte în 1941. Dorind să-şi păstreze numele real pentru lucrări mai “nobile”, el alege pseudonimul Stan Lee.

Când cei doi autori vedetă ai casei, Jack Kirby şi Joe Simon, sunt concediaţi doi ani mai târziu, iar lui Lee i se oferă funcţia de redactor-şef.

Timp de douăzeci de ani, Stan Lee conduce Timely Comics, devenit Atlas Comics, scriind poveşti în toate genurile, în condiţiile în care super-eroii cad în desuetudine după al Doilea Război Mondial: western, romance, science-fiction, groază, umor …

Într-un sector aflat acum în criză, Atlas Comics este rămas în urmă, mulţumindu-se să-l imite pe marele său rival DC Comics, creatorul lui Batman sau Superman.

Când şeful său îi cere să creeze o casă asemănătoare cu cea din a “Justice League”, pe care DC Comics tocmai a publicat-o, Stan Lee, la sfatul soţiei sale, dă frâu liber instinctelor sale. În 1961 el imaginează echipa de super-eroi “The Fantastic Four” (Cei patru fantastici) şi schimbă banda desenată pentru totdeauna.

În timp ce super-eroii sunt în mod tradiţional perfecţi şi fără cusur, personajele lui Stan Lee sunt oameni obişnuiţi, bărbaţi şi femei, dotaţi cu super-puteri printr-un concurs de circumstanţe, dar obişnuiţi cu grijile lumeşti. Eroii lui se ceartă, se îndoiesc, se luptă cu probleme financiare sau amoroase, astfel încât cititorii să se poată identifica cu ei.

”Cei patru fantastici” sunt un succes şi îl determină pe Stan Lee să creeze o multitudine de noi eroi: Hulk, Thor, Iron Man, X-Men, Daredevil, Doctor Strange sau Spider-Man, preferatul său.

O trăsătură caracteristică a sa este de a da aceleaşi iniţiale numelor şi prenumelor personajelor sale. Peter Parker, Reed Richards, Bruce Banner şi Matt Murdock nu vor scăpa de această regulă.

În anii ’60, Stan Lee devenine omul-orchestră al editurii, redenumită “Marvel”. El cumulează funcţiile de scriitor, editor şi director al publicaţiei.

Geniu în marketing, el creează un univers “Marvel”. Toţi super-eroii săi evoluează în aceeaşi lume şi se află în paginile diferitelor reviste ale grupului: totul se face astfel încât fanii să aibă sentimentul de apartenenţă la o comunitate.

Câteva decenii mai târziu, Hollywood încă foloseşte aceeaşi tehnică în adaptările sale pentru marele ecran ale aventurilor super-eroilor.

Pentru a ţine pasul, Stan Lee sistematizează “Metoda Marvel”. Mai degrabă decât un scenariu real, el nu oferă desenatorilor decât un scurt synopsis. Odată ce planşele sunt desenate, el le completează scriind bulele şi legendele.

Mare admirator al lui Walt Disney, el supraveghează adaptările eroilor Marvel pentru televiziune şi cinema, având scurte apariţii în fiecare film cu personajele sale.

După ce conduce pentru timp scurt ansamblul editurii, el părăseşte Marvel la sfârşitul anilor ’90.

În pofida unui proces lung cu Marvel, cumpărată în 2009 de Disney pentru 4 miliarde de dolari, Stan Lee a rămas strâns legat de editură, al cărei preşedinte emerit şi simbol etern încă era.

AGERPRES