Libertatea religioasă, importantă pentru promovarea Evangheliei

Când Isus și-a încheiat misiunea pământească, i-a însărcinat pe ucenicii Săi cu această misiune esențială: „Mergeți și faceți ucenici din toate neamurile” (Matei 28:19). Această directivă memorabilă servește drept declarație de misiune a Bisericii. Timp de peste două milenii, trupul lui Hristos a răspândit Evanghelia, a făcut ucenici și a extins Împărăția lui Dumnezeu în întreaga lume, analizează Influence Magazine.

În timp ce Evanghelia poate avansa în medii care îmbrățișează libertatea sau care includ persecuția, Regatul, societatea în general și oamenii beneficiază cu toții atunci când există o libertate religioasă solidă și libertatea de exprimare – două drepturi fundamentale pe care Constituția Statelor Unite și constituțiile statelor le protejează. Aceste libertăți servesc drept un bastion împotriva tiraniei guvernamentale și fundamentul pentru autoguvernare.

Aceste drepturi promovează, de asemenea, prosperitatea umană. Țările cu mai multă libertate religioasă au mai puțină sărăcie, război și violență. Acestea se bucură de mai multă libertate economică, protejează o presă liberă și îi protejează cu compasiune pe cei vulnerabili din mijlocul lor. Aceste țări se asigură, de asemenea, că oamenii pot împărtăși liber Evanghelia și frumusețea ordinii create de Dumnezeu.

Guvernele care acordă prioritate libertății religioase protejează, de asemenea, diversitatea autentică și demnitatea cetățenilor. Prin afirmarea capacității și responsabilității individului de a-și urma conștiința, guvernul nostru a dat dovadă – uneori în mod imperfect – de o reținere adecvată, de care au beneficiat oameni de toate credințele sau fără credință.

Dar nu toți americanii apreciază geniul și umilința din Constituția noastră. Ei au îmbrățișat falsitatea deprimantă conform căreia creștinismul și pretențiile de adevăr obiectiv sunt doar jocuri de putere, concepute pentru a-i marginaliza pe alții. Este o viziune asupra lumii care fabrică victime, distruge diversitatea autentică și îi ridică pe vecini unii împotriva altora. Este, de asemenea, o viziune a lumii cu consecințe practice devastatoare.

Să înțelegem amenințările

Din nefericire, bisericile și organizațiile religioase se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a-și compromite principiile biblice, deoarece activiștii se folosesc de lege și de politici pentru a cere supunere.

Organizațiile religioase se confruntă cu tot mai multe amenințări la adresa libertății lor de a sluji și de a funcționa în conformitate cu credința lor. De exemplu, unele guverne obligă în prezent bisericile să acopere avortul și procedurile de schimbare de sex în cadrul planurilor de asigurări de sănătate ale angajaților. Altele interzic bisericilor să angajeze numai persoane de aceeași credință, dacă această credință include anumite convingeri cu privire la sexualitatea umană sau la momentul în care începe viața.

Oficialii guvernamentali atașează din ce în ce mai multe clauze la beneficiile publice, programe, licențe și sisteme de acreditare care exclud organizațiile cu convingeri creștine.

Și un număr din ce în ce mai mare de propuneri legislative – cum ar fi legea intitulată în mod înșelător “Equality Act” – amenință capacitatea bisericilor de a-i angaja pe cei care aderă la principiile biblice.

Multe dintre aceste provocări provin din legile privind orientarea sexuală și identitatea de gen (SOGI). Aceste legi ridică orientarea sexuală și identitatea de gen la statutul de clasă protejată asemănătoare rasei. Promotorii susțin că astfel de politici sunt necesare pentru a stopa discriminarea, însă legile sunt adesea folosite pentru a viza și a discrimina persoanele și organizațiile care afirmă convingeri biblice despre căsătorie și sexualitate. Consecințele sunt imense.

Creștinii sunt îndreptățiți să caute protecție pentru bisericile lor și alte organizații. Dar daunele se extind mult mai departe – inclusiv la cetățenii privați care nu au nici o loialitate față de credința creștină.

Pentru a-și atinge scopurile, legile SOGI sacrifică drepturile părintești, libertatea de exprimare, drepturile furnizorilor de servicii medicale de a acorda prioritate tratamentului etic, bunăstarea copiilor și drepturile femeilor la intimitate, siguranță și egalitate de șanse. Activiștii au introdus sau au adoptat aceste legi la toate nivelurile de guvernare.

La nivel federal, propunerea de lege privind egalitatea amenință să submineze protecțiile juridice existente pentru persoanele de credință. Aceste propuneri reflectă legile SOGI deja adoptate la nivel de stat. De exemplu, Virginia Values Act, promulgată în iulie 2020, impune amenzi de până la 100.000 de dolari pentru fiecare dată când o biserică își exprimă convingerile biblice despre căsătorie pe propriile site-uri web. De asemenea, această lege obligă bisericile, școlile religioase și ministerele creștine să angajeze angajați care nu le împărtășesc convingerile.

Amenințările nu sunt ipotetice; oficialii aplică deja legi similare în întreaga țară. Alliance Defending Freedom (ADF) a contestat legea din Virginia în instanță.

În Seattle, o misiune de salvare bazată pe credință se află în instanță pentru că funcționează în conformitate cu convingerile sale biblice și încearcă să angajeze numai angajați care să promoveze misiunea sa de evanghelizare.

Misiunea Union Gospel Mission din Seattle a servit cu credincioșie persoanele fără adăpost din oraș, oferindu-le hrană, adăpost, recuperare în caz de dependență, plasare de locuri de muncă și servicii juridice încă din timpul Marii Depresiuni. Convingerile religioase și misiunea evanghelică ale organizației stau la baza a tot ceea ce face, inclusiv a practicilor sale de angajare. Astfel, Misiunea angajează doar pe cei care îi împărtășesc convingerile religioase.

Dar, după ce un potențial angajat a intentat un proces, declarând că a încercat să schimbe convingerile Misiunii, Curtea Supremă a statului Washington a decis că legea statului poate pedepsi bisericile și organizațiile religioase pentru că nu angajează persoane care nu le împărtășesc credința. ADF și Ellis, Li & McKinstry PLLC, o firmă din Seattle, reprezintă Misiunea.

Fiecare generație va contesta libertatea, așa cum contestă puterea. În calitate de lideri creștini, este privilegiul și responsabilitatea noastră sacră de a administra libertățile pe care Dumnezeu ni le-a dat pentru generația următoare.

Dumnezeu poate lucra și lucrează prin suferință și, dintre toate instituțiile, Biserica ar trebui să cunoască cel mai bine durerea persecuției. Ne așteptăm ca vecinii noștri să se opună uneori credințelor și eticii noastre. Dar le facem un deserviciu copiilor și comunităților noastre dacă nu reușim să protejăm drepturile noastre și ale celorlalți, date de Dumnezeu și protejate prin Constituție.

O națiune care reduce la tăcere Evanghelia și învățarea principiilor biblice nu numai că își va submina viitorul, dar va provoca și o mare suferință familiilor și indivizilor. Păstrând autenticitatea și practicile religioase ale bisericilor, școlilor și organizațiilor nonprofit, asigurăm o diversitate autentică a gândirii și oferim un loc de siguranță și restaurare pentru vecinii noștri care au fost afectați de ortodoxia dominantă a culturii.

Bune practici pentru biserici

Acțiunea prudentă este o parte vitală a administrării libertății. Există șase pași practici pe care biserica dvs. îi poate face pentru a păstra libertatea religioasă în timp ce faceți discipoli și slujiți comunitatea dvs. (Aceste chestiuni sunt complexe, așa că vă recomandăm să consultați un avocat specializat în probleme de libertate religioasă).

1. Creați o declarație de credință.

O declarație de credință este documentul de bază pentru fiecare biserică. Declarația exprimă convingerile religioase de bază ale bisericii și explică de ce biserica susține aceste convingeri.

O declarație nu numai că oferă clarificări pentru potențialii membri, dar servește și ca dovadă a acestor convingeri în cazul în care acestea sunt puse la îndoială în cadrul unui proces. Prin adoptarea unei declarații de credință, este mai probabil ca o instanță să concluzioneze că o biserică a acționat pe baza convingerilor sale religioase bine documentate și sincere, mai degrabă decât din motive necorespunzătoare.

Datorită importanței sale, declarația de credință ar trebui să figureze în constituția sau în regulamentele bisericii.

2. Creați declarații despre căsătorie și sexualitate.

Problemele privind căsătoria și sexualitatea îi confruntă acum în mod regulat pe liderii bisericii. Bisericile primesc cereri de a folosi facilitățile lor pentru ceremonii între persoane de același sex sau de a aproba aceste viziuni prin admiterea în rândul membrilor bisericii a unor persoane care resping etica sexuală biblică.

Problemele legate de identitatea de gen sunt, de asemenea, în creștere. Cum va răspunde biserica dumneavoastră, de exemplu, dacă un bărbat dorește să se alăture unui grup de rugăciune sau de sprijin pentru femei? Sau dacă un student de sex masculin se identifică ca femeie și dorește să stea în cameră cu femei într-o tabără a bisericii? Aceste aspecte merită o analiză serioasă înainte de a se ajunge la această situație.

Astfel de declarații pot exista în cadrul unei declarații de credință, dar bisericile pot, de asemenea, să adopte aceste declarații ca politici separate, cu condiția ca baza religioasă a convingerilor să fie clar articulată.

3. Creați o declarație privind caracterul sacru al vieții umane.

Bisericile ar trebui să ia în considerare adoptarea unei declarații despre sfințenia vieții umane de la concepție până la moartea naturală. Acest lucru ajută biserica dumneavoastră să declare adevărul lui Dumnezeu că viața este prețioasă și demnă de a fi păstrată și protejată.

De asemenea, o astfel de declarație le reamintește angajaților și voluntarilor de angajamentul lor față de sanctitatea vieții atunci când lucrează în cadrul bisericii dumneavoastră.

4. Creați o declarații de autoritate finală în materie de credință și conduită.

Este imposibil de anticipat fiecare dispută doctrinară cu care s-ar putea confrunta o biserică și este important ca bisericile să răspundă într-un mod legal justificabil. Așadar, fiecare biserică ar trebui să identifice (1) sursa autorității religioase pentru chestiuni de credință și conduită și (2) interpretul uman final al acestei surse pentru biserică.

Această declarație clarifică faptul că autoritatea rezidă într-o persoană sau un grup desemnat (de exemplu, pastorul sau consiliul de diaconi) autorizat să vorbească în numele bisericii dumneavoastră și să își expună poziția în orice problemă controversată. În cele din urmă, acest tip de declarație ar trebui să ofere un cadru larg pentru a acoperi amenințările imprevizibile care ar putea apărea în viitor.

5. Creați fișe clare ale posturilor, care să includă declarația de credință și codul de conduită al bisericii dumneavoastră.

Primul Amendament și Titlul VII din Legea Drepturilor Civile din 1964 au protejat de mult timp capacitatea unei biserici de a angaja „coreligionari”, persoane care împărtășesc aceeași credință sau aceleași convingeri.

Deși acest principiu coreligionar este atacat, Curtea Supremă a consolidat recent capacitatea bisericilor de a lua decizii de angajare în ceea ce privește angajații lor religioși fără intervenția guvernului. Recomandăm în continuare bisericilor să creeze descrieri scrise ale posturilor pentru fiecare poziție de angajare.

Fișele posturilor ar trebui să explice modul în care fiecare post promovează misiunea religioasă a bisericii dumneavoastră, ce responsabilități religioase include postul și ce calificări sunt necesare pentru acest rol.

În plus, în calitate de creștini sau coreligionari, nu suntem chemați doar să credem în Evanghelie; suntem chemați să acționăm în consecință, deoarece rămânem în Hristos. Așadar, secțiunea privind calificările din fiecare fișă de post ar trebui să solicite angajatului să afirme declarația de credință a bisericii dumneavoastră și să respecte codul de conduită al bisericii.

Unele instituții creștine și-au pierdut libertatea de a selecta angajați care să trăiască în concordanță cu credința lor pentru că au angajat persoane care nu le împărtășeau convingerile fundamentale sau etica. Nu lăsați ca acest lucru să se întâmple bisericii dumneavoastră.

6. Creați reguli de utilizare a facilităților.

O politică de utilizare a facilităților ar trebui să ofere dovezi clare ale convingerilor și practicilor bisericii în ceea ce privește utilizarea proprietății sale și motivele pentru care anumite practici sau activități nu sunt permise în incintă. Aceasta ar trebui să se aplice tuturor utilizărilor facilităților, indiferent dacă este vorba de o utilizare pe termen lung sau unică, de către membri sau nemembri, sau contra unei taxe sau gratuități.

Bisericile care cer organizațiilor externe să le folosească facilitățile ar trebui să o facă la tarife mai mici decât cele de pe piață. Chiar și atunci când percep tarife mai mici decât cele de pe piață, bisericile sunt expuse la cel mai mare risc atunci când permit entităților comerciale sau cu scop lucrativ să folosească facilitățile bisericii. Bisericile ar trebui să solicite consiliere juridică înainte de a-și lua astfel de angajamente.

Libertatea de a sluji

Dumnezeu este providența noastră credincioasă, iar noi trebuie să avem grijă de proviziile Sale – inclusiv de libertatea noastră religioasă și de drepturile noastre de liberă exprimare.

Pentru a vă proteja cel mai bine biserica și pentru a administra libertatea religioasă, aplicați următoarele 3 principii: comunicați în mod convingător ceea ce crede biserica dvs. congregației și comunității, pregătiți în scris documentele de bază care să identifice credințele și practicile religioase și aplicați în mod consecvent aceste documente.

Dumnezeu este Autorul libertății și, în cele din urmă, găsim libertatea în Hristos. Libertatea religioasă în această țară este o binecuvântare secundară și temporară, dar nu este lipsită de importanță.

Libertatea religioasă ne permite să împărtășim mai ușor mărturia ultimei noastre eliberări de povara păcatului, ceea ce îi ajută și pe alții.

În calitate de creștini, ar trebui să îmbrățișăm cu entuziasm libertatea religioasă ca pe un dar de la Dumnezeu, deoarece este un lucru bun pentru umanitate, ne ajută să-L slujim mai bine pe Dumnezeu și pe ceilalți și ne promovează misiunea, care este de a ajuta la menținerea ușilor deschise pentru Evanghelie. 

Tribuna.US