Noi studii despre efectele alimentelor ultraprocesate asupra creierului tău

Studiile descoperă legături între aceste alimente și schimbări în modul în care învățăm, ne amintim și ne simțim

Alimentele ultraprocesate ne pot afecta nu numai corpul, ci și creierul.

Noile cercetări sugerează existența unor legături între alimentele ultraprocesate – cum ar fi chipsurile, multe cereale și majoritatea gustărilor ambalate din magazinele alimentare – și schimbările în modul în care învățăm, ne amintim și ne simțim.

Cercetătorii spun că aceste alimente pot acționa ca niște substanțe care creează dependență, iar unii oameni de știință propun o nouă afecțiune de sănătate mintală numită „tulburare de consum de alimente ultraprocesate”. Dietele pline de astfel de alimente pot crește riscul de probleme de sănătate mintală și de somn, informează WSJ.

Studiile sunt încă la început, iar cercetătorii spun că sunt multe lucruri pe care nu le știu. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel, spun unii oameni de știință, adăugând că unele ar putea fi bune pentru noi. O dietă bogată în alimente ultraprocesate a fost asociată cu obezitatea, diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare, dar cercetătorii încă încearcă să afle exact de ce, dincolo de numărul de calorii și compoziția nutrienților.

Producătorii de alimente, cum ar fi carnea procesată și brioșele, își apără produsele și remarcă faptul că nu există o definiție coerentă și universal acceptată a alimentelor ultraprocesate.

„Producătorii mărcilor de încredere din America se angajează să protejeze accesul la alimente nutritive, accesibile, convenabile și sigure”, a declarat un purtător de cuvânt al Consumer Brands Association, un grup comercial din industrie.

Pofta de alimente ultraprocesate

Multe alimente ultraprocesate afectează rapid creierul atunci când le consumăm și au un efect puternic asupra sistemului de recompensă al acestuia, care este implicat în plăcere, motivație și învățare.

Aceste efecte sunt similare cu cele care apar atunci când oamenii consumă nicotină, alcool și alte droguri care creează dependență, a declarat Ashley Gearhardt, profesor de psihologie la Universitatea din Michigan, care este co-creatorul unui instrument de măsurare a dependenței alimentare.

„Oamenii tânjesc intens după alimente ultraprocesate și le consumă în mod compulsiv și constată că nu se pot opri din mâncat”, a spus ea.

Modul în care sunt produse alimentele ar putea explica parțial de ce. Pentru a produce produse precum chipsurile, cerealele pentru micul dejun și batoanele pentru gustări, producătorii descompun adesea structura celulară a ingredientelor, lipsindu-le de apă și fibre, ceea ce le face ușor de mestecat, de mâncat și de digerat rapid. Componentele ajung rapid în creierul nostru, ceea ce face ca alimentele să creeze mai multă dependență, spune Gearhardt.

Combinația de niveluri ridicate atât de grăsimi, cât și de carbohidrați din multe alimente ultraprocesate este probabil un alt motiv pentru care tânjim după ele și ne este greu să ne oprim atunci când le mâncăm.

Ciocolata, înghețata, cartofii prăjiți, pizza și chipsurile se numără printre alimentele de top pe care oamenii declară că le consumă într-un mod care creează dependență, potrivit studiilor lui Gearhardt. Multe dintre acestea sunt bogate atât în carbohidrați rafinați, cât și în grăsimi, o combinație care nu se găsește de obicei în natură. Alimentele din natură sunt adesea bogate în grăsimi sau în carbohidrați, dar nu în ambele.

„Bananele sunt în mod natural bogate în zahăr, dar mănânci una și ești bine”, spune ea.

Studiul gustărilor

Într-un studiu recent publicat în revista Cell Metabolism, cercetătorii au pregătit participanții cu două tipuri diferite de gustări și au văzut cum creierul lor a răspuns mai târziu la un indiciu pentru un aliment bogat în grăsimi și zahăr, așa cum sunt multe alimente ultraprocesate.

Scanările creierului lor au arătat că participanții care au mâncat o gustare bogată în grăsimi și zahăr timp de opt săptămâni au avut o activitate mult mai mare în părțile creierului care creează dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, învățare și în așteptarea și experimentarea recompenselor, atunci când au văzut un indiciu care le spunea să se aștepte la o altă mâncare bogată în zahăr și grăsimi.

Cercetătorii sunt de părere că persoanele care mănâncă frecvent alimente bogate în grăsimi și zaharuri și apoi văd semnale ale acestora în lumea reală au probabil un răspuns similar.

„Atunci când văd semnul fast-food-ului preferat sau ambalajul gustării preferate, au o activitate cerebrală mai intensă și simt o potențială activitate de poftă care i-ar putea face mai predispuși să consume acel aliment”, a declarat Alexandra DiFeliceantonio, director asociat al Centrului de Cercetare a Comportamentelor de Sănătate de la Virginia Tech, care a fost co-autor al studiului.

Oamenii de știință au fost surprinși să descopere că persoanele care au mâncat această gustare bogată în grăsimi și zahăr au suferit modificări și în modul în care creierul lor învăța.

În timp ce participanților le era scanat creierul, cercetătorii i-au pus să facă o sarcină de învățare de bază, cerându-le să apese un buton asociat cu o imagine atunci când auzeau anumite tonuri. Atunci când persoanele care au mâncat gustarea bogată în grăsimi și zahăr nu au primit imaginea la care se așteptau, creierul lor a prezentat o activitate mai mare în părțile implicate în evaluarea situațiilor.

Această dietă bogată în zahăr și grăsimi „schimbă ceva cu adevărat fundamental în ceea ce privește modul în care învățăm”, a spus DiFeliceantonio.

Într-un alt studiu, patru zile de mic dejun bogat în grăsimi saturate și zahăr adăugat au fost legate de reducerea performanțelor la unele teste de învățare și memorie, potrivit cercetătorilor din Australia. Persoanele care au luat un mic dejun mai sănătos nu au avut aceste modificări de performanță.

Alimentele ultraprocesate și sănătatea mintală

Sănătatea mintală este, de asemenea, afectată de alimentație. Mai multe studii recente au descoperit o legătură între dietele bogate în alimente ultraprocesate și un risc crescut de depresie. O analiză amplă a cercetărilor publicată luna trecută în revista BMJ a constatat un risc crescut de depresie, anxietate și probleme de somn în cazul dietelor bogate în alimente ultraprocesate.

Gearhardt și colegii săi propun o nouă tulburare de sănătate mintală pe care intenționează să o numească „tulburare de consum de alimente ultraprocesate” sau „tulburare de consum de alimente foarte procesate” pentru a fi inclusă în ghidul oficial pe care psihiatrii și psihologii îl folosesc pentru a diagnostica pacienții. Simptomele includ pofte intense, dificultăți în reducerea consumului și simptome de sevraj precum iritabilitate și agitație atunci când oamenii încearcă să își reducă consumul.

Unul dintre principalele moduri în care dieta afectează sănătatea mintală este probabil prin intermediul microbiomului intestinal, a declarat Felice Jacka, director al Food & Mood Centre de la Universitatea Deakin din Australia. Microbiomul intestinal se referă la microbii care trăiesc în tractul digestiv. Acesta influențează funcția imunitară, sistemul de răspuns la stres și producția de neurotransmițători precum serotonina, toate acestea afectând sănătatea mintală, a adăugat Jacka.

Consumul unei diete americane tipice, plină de alimente ultraprocesate, poate schimba microbiomul, astfel încât acesta să fie mai puțin divers și să aibă mai puține tipuri de bacterii benefice, a declarat Arpana Gupta, co-director al Goodman-Luskin Microbiome Center de la University of California, Los Angeles.

Modificările în sistemul de recompensă al creierului cauzate de alimentele bogate în grăsimi și zahăr ar putea, de asemenea, să contribuie la problemele de sănătate mintală, a spus DiFeliceantonio.

„Faptul că dieta ta modifică destul de profund acest sistem de recompensă înseamnă, de fapt, că totul în viața ta este afectat”, a spus ea.

Tribuna.US

Foto:Engin Akyurt/Pexels