Noua Ordine Mondială: Războiul dintre Israel și Hamas înclină balanța globală a puterii în favoarea Rusiei și Chinei

Moscova și Beijingul încearcă să se urce pe valul solidarității cu palestinienii, profitând în același timp de distragerea atenției americane

Războiul dintre Israel și Hamas nu riscă doar o conflagrație regională. Afectează, de asemenea, echilibrul global al puterii, întinzând resursele americane și europene, în timp ce ușurează presiunea asupra Rusiei și oferă noi oportunități Chinei, analizează WSJ.

Efectul pe termen lung al crizei din Orientul Mijlociu este greu de prezis. Depinde, în primul rând, dacă Israelul reușește în cele din urmă să își atingă obiectivul declarat de a elimina Hamas ca principală forță militară și politică din Gaza.

O altă chestiune critică este dacă relațiile diplomatice ale Israelului în regiune și poziția globală a susținătorilor săi occidentali pot supraviețui victimelor civile în creștere din Gaza și ororilor iminente ale războiului urban în enclava dens populată.

Dar, deocamdată, războiul lansat de Hamas la 7 octombrie printr-un atac brutal asupra orașelor și satelor israeliene, care a ucis aproximativ 1.400 de persoane, majoritatea civili, se dovedește a fi o binecuvântare pentru principalii rivali geopolitici ai Americii. China, Rusia și Iranul au căutat de mult timp să submineze sistemul internațional susținut de SUA și acum profită de distragerea atenției Americii.

“Ceea ce vedem face parte dintr-o ordine mondială în schimbare și în mișcare”, a declarat fostul prim-ministru finlandez Alexander Stubb, care candidează în prezent la președinția Finlandei. “Când SUA lasă goluri de putere, cineva va umple aceste goluri”.

Cu siguranță, SUA sunt deja din nou în Orientul Mijlociu, prezentându-și rolul de partener indispensabil al Israelului și al principalelor națiuni arabe prin diplomație și desfășurări militare – un angajament care se bucură de sprijin bipartizan și care risipește o parte din sentimentul izolaționist care a câștigat teren în ultimii ani.

Cu toate acestea, în timp ce atenția Washingtonului se concentrează asupra Orientului Mijlociu, Rusia este probabil cel mai clar beneficiar al tulburărilor care se răspândesc. Arătând cu degetul spre numărul tot mai mare de morți palestinieni – aproximativ 2.750, conform ultimului bilanț – Moscova se bucură de ceea ce numește ipocrizia guvernelor occidentale, care au condamnat în mod categoric masacrele rusești de civili din Ucraina, dar care nu oferă decât critici ușoare, dacă nu chiar deloc, față de acțiunile israeliene din Gaza.

Citește și OPINIE | Nu poți fi pro-Israel și să îl admiri pe Vladimir Putin

Președintele rus Vladimir Putin, ale cărui forțe, potrivit autorităților ucrainene, au ucis zeci de mii de civili în timp ce au asediat orașul ucrainean Mariupol timp de luni de zile anul trecut, a comparat asediul israelian din Gaza cu cel al orașului său natal Sankt Petersburg, pe atunci numit Leningrad, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Acesta, în esență, i-a echivalat pe israelieni cu naziștii. Un astfel de limbaj, o schimbare radicală față de relația cândva călduroasă a lui Putin cu premierul Benjamin Netanyahu, face parte din efortul diplomatic al Rusiei de a poziționa țara ca lider al mișcării globale împotriva “neocolonialismului” Occidentului, chiar și în timp ce acesta duce un război colonial de cucerire în Ucraina.

“Orice conflict care atrage ceva atenție dinspre Ucraina joacă foarte mult în favoarea Rusiei”, a declarat ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis. “Poate că rușii nu l-au început, dar au un interes uriaș în a prelungi cât mai mult conflictul din Israel. Ar fi o victorie pentru ruși din punct de vedere tactic, în Ucraina, și strategic, întărindu-și narațiunea împotriva lumii occidentale”.

China, de asemenea, a îmbrățișat cauza palestiniană într-un mod în care nu a mai făcut-o de zeci de ani. Legăturile sale odinioară cordiale cu Israelul sunt în zdrențe. În ciuda invocării repetate de către Beijing a necesității de a combate terorismul în timp ce îi reprima pe uigurii din regiunea Xinjiang, China s-a abținut în mod clar de la a folosi cuvântul “terorism” în descrierea atacului Hamas, spre disperarea Israelului – chiar dacă patru cetățeni chinezi au fost uciși de Hamas și alți trei au fost luați ostatici, potrivit autorităților israeliene.

“Miezul problemei este că nu s-a făcut dreptate poporului palestinian”, a declarat joi ministrul chinez de externe, Wang Yi, în primele sale declarații publice de când invazia Hamas a declanșat războiul.

În timp ce Beijingul se pregătește pentru o posibilă confruntare cu SUA în legătură cu viitorul Taiwanului, China beneficiază de faptul că atenția Washingtonului este din nou distrasă de problemele din Orientul Mijlociu, spun observatorii chinezi.

“Ceea ce contează pentru China sunt interesele Chinei și cel mai important lucru pentru Beijing este relația cu Statele Unite și modul în care China ar putea slăbi Statele Unite și imaginea Statelor Unite”, a declarat Antoine Bondaz, expert în China la Fundația pentru Cercetare Strategică din Paris.

“Ei vor încerca să prezinte SUA ca fiind factorul de instabilitate și China ca factor de pace. Scopul Chinei este de a se prezenta națiunilor în curs de dezvoltare ca o alternativă – și ca o alternativă mai atractivă.”

Războiul lansat de Hamas reprezintă, de asemenea, o lovitură pentru principalul rival asiatic al Chinei, India, care s-a apropiat mult mai mult de Israel în ultimii ani. Chiar în luna septembrie, India și SUA au anunțat planuri pentru un coridor de tranzit care să conecteze India, Orientul Mijlociu și Europa și care ar trece prin Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iordania și Israel, devenind un rival al proiectului chinez Belt and Road. Însă discuțiile privind normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită – un element-cheie al planului – au fost sabotate de războiul din Gaza, iar viitorul lor este acum incert.

“India a investit foarte mult în Orientul Mijlociu în general, și în special în Israel și în țările arabe cheie, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită”, a declarat Ashok Malik, președinte al departamentului India din cadrul Asia Group și fost consilier politic al Ministerului indian de Externe.

“Normalizarea relațiilor dintre țările arabe progresiste care încearcă să folosească oportunitățile economice și tehnologice pentru a se moderniza și Israel, ca parte a unei normalizări mai largi a Orientului Mijlociu, este cu siguranță ceva ce India încurajează – pentru oportunități de afaceri, dar și ca o construcție politică mai largă”.

Pentru multe națiuni din Europa, pe lângă tensionarea relațiilor regionale și distragerea atenției de la Ucraina, o escaladare a războiului ar putea provoca, de asemenea, o criză energetică, care ar putea paraliza alternativele din Orientul Mijlociu la petrolul și gazele rusești.

Vărsarea de sânge în Orientul Mijlociu comportă, de asemenea, riscul unei noi violențe din partea grupărilor militante islamiste de acasă, așa cum s-a întâmplat în timpul campaniei împotriva Statului Islamic în perioada 2014-2017. Mitinguri uriașe pro-palestiniene au inundat deja străzile marilor capitale europene în weekend, unii protestatari scandând în sprijinul obiectivului Hamas, eliminarea Israelului.

“Ori de câte ori se întâmplă ceva atât de intens în Fâșia Gaza sau în Israel, are consecințe în Europa”, a declarat Thomas Gomart, directorul Institutului Francez de Relații Internaționale. “Ceea ce vedem acum este suprapunerea și încurcarea diferitelor teatre. Care va fi principalul teatru pentru Europa în următorii ani? Va fi oare Orientul Mijlociu? Va fi Ucraina? Caucazul? Problemele cu Iranul? Accelerarea crizelor este spectaculoasă, iar pentru Europa înseamnă că trebuie să facă ajustări foarte brutale”.

Rusia se bazează cu siguranță pe faptul că atenția Occidentului se va abate de la Ucraina, unde forțele rusești au lansat o încercare, deocamdată nereușită, de a cuceri orașul Avdiivka la scurt timp după atacul Hamas. În cazul în care războiul din Orientul Mijlociu se extinde pentru a implica Libanul și apoi, posibil, Iranul și SUA în mod direct, resursele deja în scădere ale ajutorului militar prevăzut pentru Ucraina ar putea deveni și mai rare – un pericol recunoscut de Kiev.

“Dacă conflictul va fi limitat în timp, o chestiune de săptămâni, atunci, în principiu, nu avem de ce să ne facem griji”, a declarat șeful serviciilor de informații militare ucrainene HUR, generalul-locotenent Kyrylo Budanov, pentru ziarul Ukrainska Pravda.

“Dar dacă situația se prelungește, este pe deplin de înțeles că vor exista anumite probleme legate de faptul că nu numai Ucraina va trebui să fie aprovizionată cu arme și muniții”.

Până în prezent, puțin din ajutorul militar acordat în grabă de SUA Israelului este de genul celui de care are nevoie Ucraina. Cea mai urgentă solicitare a Israelului a fost pentru interceptori pentru sistemul său antirachetă Iron Dome, pe care Ucraina nu îl operează, în timp ce principala necesitate a Ucrainei este de muniție de artilerie de 155 mm.

În general, Israelul se bazează foarte mult pe uriașa sa forță aeriană, în timp ce puterea aeriană joacă un rol limitat în războiul din Ucraina. În timpul incursiunii israeliene de 50 de zile în Gaza în 2014, armata israeliană a tras doar 19.000 de proiectile explozive de 155 mm, cantitate pe care Ucraina o consumă în doar o săptămână.

“Forțele de Apărare ale Israelului sunt în mare măsură o armată de tip occidental, cu o putere de foc bazată pe aer, care poate fi manevrată mai ușor”, a declarat Franz-Stefan Gady, CEO al Gady Consulting, o firmă de consultanță militară cu sediul la Viena.

“Între timp, armata ucraineană rămâne o forță de tip sovietic-eratic, cu majoritatea puterii de foc care este bazată pe sol, ceea ce este mult mai greu de susținut pentru SUA”.

Criza din Orientul Mijlociu ne reamintește cât de importantă rămâne America pentru regiune și pentru lume. China a salutat intrarea sa în politica regională în martie, când a intermediat un acord privind restabilirea relațiilor diplomatice între Arabia Saudită și Iran. Dar acum, pe măsură ce riscurile unui război regional cresc, China își păstrează un profil scăzut – în timp ce SUA au trimis de urgență două grupuri de portavioane, iar secretarul de stat Antony Blinken zboară prin regiune, cu scopul de a limita conflictul.

“Principala pârghie a Chinei în regiune a fost accesul la piețele sale, accesul la investițiile sale. Este vorba de puterea sa economică”, a declarat Gordon Flake, directorul general al USAsia Center de la Universitatea din Australia de Vest.

“Ei nu au încă o putere dură în acea regiune și, prin urmare, nimeni nu apelează la chinezi pentru a le rezolva problemele”.

Tribuna.US