Nu, Inteligența Artificială nu poate gândi singură. De ce este inferioară omului

Computerele câștigă pe tărâmuri cu reguli definite, dar oamenii au liberul arbitru și fac alegeri

Fiți pregătiți. Cândva, în curând, digirații vor declara că mașinăriile cu inteligență artificială au trecut testul Turing și că, astfel, a sosit era superinteligenței și a computerelor sensibile. Tărâmul făgăduinței este inteligența generală artificială: AGI. Nu vă lăsați păcăliți. Vocea interioară și conștiința de sine a cavității tale craniene explică de ce, analizează Andy Kessle, jurnalist specializat pe tehnologie, pentru WSJ.

În 1950, pionierul informaticii, Alan Turing, a propus un test simplu, „Jocul imitației”, pentru a răspunde la întrebarea: „Pot mașinăriile gândi?”.

Dacă un interogator conectat orbește la o mașinărie și un om nu pot face diferența pe baza răspunsurilor lor, atunci mașinăria poate gândi. Turing credea că, până în anul 2000, mașinăriile vor fi capabile să imite oamenii în proporție de 70% din timp, după cinci minute de discuții. Apoi, el și-a respins propria analiză spunând: „Întrebarea inițială “Pot gândi mașinăriile? ” cred că este prea lipsită de sens pentru a merita o discuție”. În schimb, testul Turing a măsurat pur și simplu dacă mașinăriile pot păcăli oamenii.

Cu toate acestea, cei care se tem sunt în forță. În Silicon Valley, ceea ce este o conversație la un cocktail include acum întrebarea “Care este p(doom-ul) tău?”. Aceasta este o măsură de clasă geek a probabilității ca AI să elimine existențial omenirea. Mulți răspund peste 30. A mea este 0.

Există atât de multe erori într-un simplu test Turing. Crezi că inteligența artificială are halucinații sau inventează lucruri? Multe mașinării gânditoare din viața reală, (știți, cele cu piele), de asemenea, par ireale: Bărbații pot rămâne însărcinați, NFT-urile Bored Ape sunt valoroase, proteste pașnice etc.

Mustafa Suleyman, director executiv al Inflection AI și co-fondator al DeepMind, pe care Google a cumpărat-o, a propus recent un nou test Turing. Oferiți unei mașinării 100.000 de dolari și vedeți dacă aceasta poate să-i transforme într-un 1 milion de dolari, poate folosind Alibaba și un site de comerț electronic. Este o prostie, deoarece, având o asemenea idee înseamnă că un spambot decent este inteligent!

Ada Lovelace, matematiciană din secolul al XIX-lea, a fost înaintea timpului ei. Despre primul computer al lui Charles Babbage, inventat în 1837, ea a scris câțiva ani mai târziu: „Motorul analitic nu are pretenția de a fi la originea a ceva. Poate face tot ceea ce știm să-i ordonăm să facă”.

Un test Lovelace ar putea fi: „Poate AI să genereze ceva cu adevărat original?”. Și ceva plăcut, nu proverbialul roman dactilografiat de o mie de maimuțe. Același lucru pentru filme, muzică și artă. Profesorul Selmer Bringsjord, de la Institutul Politehnic Rensselaer, a propus în 2001 un test „Lovelace (mai bun)” pentru a detecta creativitatea.

Ceea ce este cu adevărat necesar sunt definiții solide ale gândirii, inteligenței și sensibilității. Calculatoarele sunt deja mai bune decât oamenii la multe sarcini. Cu excepția cazului în care nu ești Rain Man, foile de calcul pot adăuga rânduri de numere mai repede decât tine.

Uber îi poate depăși pe dispeceri. În 2016, Google a prezentat un computer care a bătut oamenii la jocul Go. În 1997, Deep Blue de la IBM l-a învins pe marele maestru Garry Kasparov la șah, calculând câteva sute de milioane de potențiale mutări pe secundă. Watson de la IBM a câștigat chiar și jocul TV “Jeopardy!”. Impresionant.

Dar acestea sunt sisteme finite. Să le numim bidimensionale. Șahul are 64 de pătrate și 16 piese pe fiecare parte, cu un set de reguli. Modelele lingvistice mari ale OpenAI pentru ChatGPT au mai mult de un trilion de parametri (mulți dintre ei cu drepturi de autor) și servere masive, dar este totuși finit. Puterea de calcul câștigă în lumile cu reguli definite.

Dar viața nu are reguli. Oamenii sunt 3D, 4D sau de o profunzime nelimitată. Avem alegeri aproape infinite, limitate doar de coduri morale și religioase care sunt oricum ignorate de multe ori. Avem legi pentru a menține ordinea, dar majoritatea oamenilor au liberul arbitru pentru a lua decizii.

Un cercetător de la Universitatea din Leicester estimează că oamenii iau peste 35.000 de decizii conștiente în fiecare zi. Pentru a emula oamenii, un computer ar trebui să calculeze mai mult de 10 la puterea 100.000 de mișcări (aproximativ 35.000 de factori). Nici măcar astronomii nu gândesc atât de mult.

Criticii consideră AI generativă și ChatGPT ca fiind „autocompletare” sau, mai rău, un „papagal stocastic”. Este mult mai mult decât atât, găsind modele printre mii de cuvinte la un moment dat. Dar inteligența reală a inteligenței artificiale provine din logica umană încorporată între cuvinte și propoziții. Acest lucru este suficient pentru a emula un raționament rudimentar. Iar adevărata putere a AI nu a fost încă exploatată pe deplin. Dar gândirea? Nu.

De ce? Pentru că viața înseamnă schimbare și surprize. Oamenii sunt înzestrați cu atribute adesea contradictorii, care depășesc cu mult raționamentul: empatie, plăcere, ambiție, creativitate, emoție, iubire, loialitate, umor, responsabilitate, credință, încredere, încântare, disperare, intuiție, încăpățânare. Adăugați id-ul și ego-ul freudian, vocea interioară, conștiința de sine, sufletul. Adevărata AGI necesită emularea tuturor acestora.

Traiectoria inteligenței artificiale este uimitoare și va depăși oamenii în multe domenii, dar numai în cele care se încadrează în limitele 2D. Inteligența artificială de astăzi este o mega-mașinărie de potrivire a modelelor. Sensibilă? Gânditoare? S-ar putea să-i păcălească pe unii, dar nu cred că vom ajunge acolo.

Tribuna.US

Foto: geralt/Pixabay